2ra-273/25 — Încasarea cheltuielilor de asistenta juridică în procesul contravențional și repararea prejudiciului moral

La 28 august 2023, avocata Valentina Moruz, în interesele lui Alexandru Melnic a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Nord al Serviciului Vamal privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică și prejudiciul moral.

În argumentarea acțiunii a indicat că, la 7 noiembrie 2019, agentul constatator al Biroului Vamal Nord, Ludmila Ciornîi, a întocmit procesul-verbal privind contravenția nr. 1676/2019 în privința lui Alexandru Melnic, iar adjunctul șefului biroului, Marian Sofroni, a emis decizia prin care acesta a fost sancționat cu amendă de 4 500 lei pentru contravenția prevăzută la art. 287 alin. (8) Cod contravențional.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 18 ianuarie 2023, procesul contravențional a fost încetat pe motivul lipsei faptei, soluție menținută irevocabil prin decizia Curții de Apel Bălți din 25 mai 2023.

Pentru apărarea sa, reclamantul a angajat avocat, achitând 11 000 lei conform bonului de plată seria QL nr. 944532 din 5 mai 2023 (4 000 lei pentru prima instanță, 4 000 lei pentru apel și 3 000 lei pentru executare).

Întrucât hotărârea privind încetarea procesului contravențional a devenit irevocabilă, reclamantul consideră că este îndreptățit să solicite repararea prejudiciului cauzat prin atragerea sa ilegală la răspundere contravențională de către Biroul Vamal Nord.

Acesta invocă prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 1545/1998, potrivit cărora este reparabil prejudiciul material și moral cauzat prin condamnare ilegală. Anularea actelor contravenționale demonstrează că agentul constatator nu a elucidat complet circumstanțele cauzei și că sancționarea reclamantului a fost eronată, încălcându-i-se prezumția de nevinovăție.

Reclamantul susține că, pe lângă prejudiciul material (11 000 lei cheltuieli de asistență juridică), i-a fost cauzat și un prejudiciu moral, manifestat prin 1 frustrare, umilință și pierderea încrederii în organele statale, fiind nevoit să depună eforturi considerabile pentru a-și demonstra nevinovăția.

În drept, își întemeiază cererea pe prevederile Legii nr. 1545/1998 (art. 3, 5, 6, 7, 10, 13) și ale Codului de procedură civilă (art. 90, 96, 166, 167), solicitând: a. încasarea din contul pârâtului Biroul Vamal Nord a sumei de 11 000 lei cu titlu de prejudiciu material; b. încasarea sumei de 30 000 lei cu titlu de prejudiciu moral; c. recuperarea cheltuielilor de judecată aferente prezentului litigiu.

Prin referința depusă la 10 octombrie 2023, pârâtul Biroul Vamal Nord a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că reclamantul Alexandru Melnic a fost ilegal atras la răspundere contravențională și sancționat, iar pentru constatarea acestui fapt a fost necesară o perioadă de peste trei ani. Instanța a apreciat că suma de 2 000 lei acordată cu titlu de prejudiciu moral este justificată, rezonabilă și proporțională, având în vedere suferințele psihice, starea de neîncredere și umilința suportate de reclamant. 2

Referitor la cheltuielile de asistență juridică, instanța a constatat că Alexandru Melnic a fost reprezentat de avocata Valentina Moruz în baza mandatului avocațional și a bonului de plată seria QL nr. 944532 din 5 mai 2023, care confirmă achitarea sumei de 11 000 lei pentru apărarea în procesul contravențional și procedura de executare, precum și a sumei de 4 000 lei pentru prezentul proces, probată prin bonul seria QL nr. 944534 din 27 iulie 2023.

Argumentele apelantului privind lipsa contractelor de asistență juridică și caracterul nejustificat al cheltuielilor au fost respinse ca nefondate, întrucât mandatele și bonurile de plată constituiau probe suficiente.

Recurentul a indicat că ignorarea argumentelor esențiale invocate de Serviciul Vamal constituie o încălcare a obligației instanței de a examina în mod efectiv toate motivele relevante ale părților, astfel cum este garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv în cauza Fomin vs. Republica Moldova (hotărârea din 11 ianuarie 2012), dreptul la un proces echitabil presupune obligația instanțelor de a motiva hotărârile într-o manieră care să permită părților înțelegerea rațiunilor pentru care argumentele lor au fost acceptate sau respinse.

În aceste condiții, omisiunea instanței de apel de a se pronunța asupra legalității bonului de plată seria QL nr. 944534 din 27.07.2023 și aplicarea nejustificată a Legii nr. 1545/1998 relevă o lipsă de analiză completă și imparțială a probatoriului, precum și o aplicare eronată a normelor de drept material, ceea ce atrage incidența art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: ,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.” 3

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d) – f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În aprecierea recursului declarat de Biroul Vamal Nord al Serviciului Vamal, Completul de judecată îl califică ca fiind vădit neîntemeiat în sensul art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Recurentul a invocat drept temei art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, susținând că instanța de apel 4 ar fi apreciat în mod vădit nerezonabil probele administrate și că nu s-ar fi expus asupra tuturor argumentelor formulate.

Analiza recursului relevă că acesta nu formulează critici de drept, ci reia obiecții de fapt deja examinate și apreciate de instanța de apel. Recurentul își exprimă dezacordul față de soluția privind acordarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, fără a arăta vreo eroare de drept în aplicarea Legii nr. 1545/1998. Simpla mențiune despre bonul de plată seria QL nr. 944534 din 27 iulie 2023 nu este însoțită de argumente juridice apte să evidențieze o eroare de drept în aprecierea valorii sale probatorii, ci exprimă doar o nemulțumire subiectivă față de soluția pronunțată.

Instanța de apel a motivat detaliat decizia sa, analizând durata de peste trei ani a procedurilor privind constatarea ilegalității sancționării contravenționale, efectele psiho-sociale asupra reclamantului și aplicarea criteriului echității în raport cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În acest context, suma de 2 000 lei acordată cu titlu de prejudiciu moral a fost apreciată ca rezonabilă și proporțională, ținând cont de circumstanțele concrete ale cauzei și de practica națională. În privința cheltuielilor de asistență juridică, instanța a constatat, în temeiul mandatului avocațional și al bonurilor de plată seria QL nr. 944532 din 5 mai 2023 și QL nr. 944534 din 27 iulie 2023, achitarea de către reclamant a sumelor de 11 000 lei și 4 000 lei pentru reprezentarea sa în cauză.

În cauza Ernestina Zullo vs. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că evaluarea despăgubirilor pentru prejudiciul moral trebuie realizată în funcție de nivelul de trai din statul respectiv și într-o manieră rezonabilă, proporțională și adaptată particularităților speței. În acest sens, cuantumul de 2 000 lei stabilit de instanța de fond se aliniază practicii Curții Supreme de Justiție în materie contravențională, în temeiul Legii nr. 1545/1998, potrivit deciziei nr. 2ra- 1594/23, reflectând aplicarea principiului echității și coerența cu jurisprudența națională și europeană privind protecția drepturilor persoanelor afectate de proceduri îndelungate.

Recurentul nu combate aceste raționamente prin argumente juridice concrete, formulând doar nemulțumiri generale și subiective față de soluția pronunțată. În absența unor critici pertinente, care să încadreze recursul în limitele stricte ale art. 432 Cod de procedură civilă, acesta trebuie considerat vădit neîntemeiat.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că cererea de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se respinge ca fiind vădit neîntemeiată. 5

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2), din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Biroul Vamal Nord al Serviciului Vamal, împotriva deciziei din 16 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 6