2ra-273/25 — incasarea cheltuielilor de asistenta juridica in procesul contraventional si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea cheltuielilor de asistenta juridica in procesul contraventional si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constitie temei de casare a acesteia
2ra-273/25 — incasarea cheltuielilor de asistenta juridica in procesul contraventional si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Alexandru Melnic împotriva Serviciului Vamal, Biroul Vamal Nord
(încasarea cheltuielilor de asistentă juridică în procesul contravențional și
repararea prejudiciului moral)
împotriva deciziei din 16 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord,
Dosarul nr. 2ra-273/25
NR. PIGD 2-23124753-01-2ra-26052025
Recurs vădit neîntemeiat, conform art. 433 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă,
simplul dezacord al recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie temei de casare.
Judecătoria Bălți, sediul Central - jud. S. Dubceac
Curtea de Apel Nord - jud. E. Grumeza, I. Parii, S. Grosu
12 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Serviciul Vamal, Biroul
Vamal Nord,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 august 2023, avocata Valentina Moruz, în interesele lui Alexandru
Melnic a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Nord al
Serviciului Vamal privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică și prejudiciul
moral.
În argumentarea acțiunii a indicat că, la 7 noiembrie 2019, agentul
constatator al Biroului Vamal Nord, Ludmila Ciornîi, a întocmit procesul-verbal
privind contravenția nr. 1676/2019 în privința lui Alexandru Melnic, iar adjunctul
șefului biroului, Marian Sofroni, a emis decizia prin care acesta a fost sancționat
cu amendă de 4 500 lei pentru contravenția prevăzută la art. 287 alin. (8) Cod
contravențional.
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 18 ianuarie 2023, procesul
contravențional a fost încetat pe motivul lipsei faptei, soluție menținută irevocabil
prin decizia Curții de Apel Bălți din 25 mai 2023.
Pentru apărarea sa, reclamantul a angajat avocat, achitând 11 000 lei
conform bonului de plată seria QL nr. 944532 din 5 mai 2023 (4 000 lei pentru
prima instanță, 4 000 lei pentru apel și 3 000 lei pentru executare).
Întrucât hotărârea privind încetarea procesului contravențional a devenit
irevocabilă, reclamantul consideră că este îndreptățit să solicite repararea
prejudiciului cauzat prin atragerea sa ilegală la răspundere contravențională de
către Biroul Vamal Nord.
Acesta invocă prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 1545/1998,
potrivit cărora este reparabil prejudiciul material și moral cauzat prin condamnare
ilegală. Anularea actelor contravenționale demonstrează că agentul constatator nu
a elucidat complet circumstanțele cauzei și că sancționarea reclamantului a fost
eronată, încălcându-i-se prezumția de nevinovăție.
Reclamantul susține că, pe lângă prejudiciul material (11 000 lei cheltuieli
de asistență juridică), i-a fost cauzat și un prejudiciu moral, manifestat prin
1
frustrare, umilință și pierderea încrederii în organele statale, fiind nevoit să depună
eforturi considerabile pentru a-și demonstra nevinovăția.
În drept, își întemeiază cererea pe prevederile Legii nr. 1545/1998 (art. 3,
5, 6, 7, 10, 13) și ale Codului de procedură civilă (art. 90, 96, 166, 167), solicitând:
a. încasarea din contul pârâtului Biroul Vamal Nord a sumei de 11 000
lei cu titlu de prejudiciu material;
b. încasarea sumei de 30 000 lei cu titlu de prejudiciu moral;
c. recuperarea cheltuielilor de judecată aferente prezentului litigiu.
Prin referința depusă la 10 octombrie 2023, pârâtul Biroul Vamal Nord a
solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚ
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 1 aprilie 2024, acțiunea
civilă înaintată de Alexandru Melnic împotriva Serviciului Vamal – Biroul Vamal
Nord a fost admisă parțial. S-a dispus încasarea de la Biroul Vamal Nord în
beneficiul lui Alexandru Melnic a sumei de 11 000 lei, cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică suportate în procesul contravențional și în procedura de
executare; a sumei de 2 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral; a sumei de 4 440 lei
(4 000 lei cheltuieli de asistență juridică și 440 lei taxă de stat) cu titlu de cheltuieli
de judecată în prezenta cauză.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 4 aprilie 2024, Biroul Vamal Nord al Serviciului Vamal a depus cerere
de apel împotriva hotărârii din 1 aprilie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
solicitând casarea integrală a hotărârii și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care
cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Nord din 16 ianuarie 2025, a fost respins apelul
declarat de Biroul Vamal Nord al Serviciului Vamal și menținută hotărârea
Judecătoriei Bălți, sediul Central din 1 aprilie 2024.
În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că reclamantul Alexandru
Melnic a fost ilegal atras la răspundere contravențională și sancționat, iar pentru
constatarea acestui fapt a fost necesară o perioadă de peste trei ani. Instanța a
apreciat că suma de 2 000 lei acordată cu titlu de prejudiciu moral este justificată,
rezonabilă și proporțională, având în vedere suferințele psihice, starea de
neîncredere și umilința suportate de reclamant.
2
Referitor la cheltuielile de asistență juridică, instanța a constatat că
Alexandru Melnic a fost reprezentat de avocata Valentina Moruz în baza
mandatului avocațional și a bonului de plată seria QL nr. 944532 din 5 mai 2023,
care confirmă achitarea sumei de 11 000 lei pentru apărarea în procesul
contravențional și procedura de executare, precum și a sumei de 4 000 lei pentru
prezentul proces, probată prin bonul seria QL nr. 944534 din 27 iulie 2023.
Argumentele apelantului privind lipsa contractelor de asistență juridică și
caracterul nejustificat al cheltuielilor au fost respinse ca nefondate, întrucât
mandatele și bonurile de plată constituiau probe suficiente.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 14 mai 2025, Biroul Vamal Nord al Serviciului Vamal a depus recurs
împotriva deciziei Curții de Apel Nord din 16 ianuarie 2025, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a
acțiunii.
Recurentul a indicat că ignorarea argumentelor esențiale invocate de
Serviciul Vamal constituie o încălcare a obligației instanței de a examina în mod
efectiv toate motivele relevante ale părților, astfel cum este garantat de art. 6 § 1
din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
inclusiv în cauza Fomin vs. Republica Moldova (hotărârea din 11 ianuarie 2012),
dreptul la un proces echitabil presupune obligația instanțelor de a motiva hotărârile
într-o manieră care să permită părților înțelegerea rațiunilor pentru care
argumentele lor au fost acceptate sau respinse.
În aceste condiții, omisiunea instanței de apel de a se pronunța asupra
legalității bonului de plată seria QL nr. 944534 din 27.07.2023 și aplicarea
nejustificată a Legii nr. 1545/1998 relevă o lipsă de analiză completă și imparțială
a probatoriului, precum și o aplicare eronată a normelor de drept material, ceea ce
atrage incidența art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) – (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit
neîntemeiat.”
3
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d) – f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale
căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”
Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a
Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
reține că Curtea de Apel Nord a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință publică
la 16 ianuarie 2025, iar copia integrală a deciziei motivate a fost expediată
participanților la proces la 31 martie 2025 (f.d. 163). Prin urmare, recursul declarat
de Biroul Vamal Nord al Serviciului Vamal la 14 mai 2025 se consideră depus în
termen (a se vedea pct. 19).
În aprecierea recursului declarat de Biroul Vamal Nord al Serviciului
Vamal, Completul de judecată îl califică ca fiind vădit neîntemeiat în sensul art.
433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Recurentul a invocat drept temei
art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, susținând că instanța de apel
4
ar fi apreciat în mod vădit nerezonabil probele administrate și că nu s-ar fi expus
asupra tuturor argumentelor formulate.
Analiza recursului relevă că acesta nu formulează critici de drept, ci reia
obiecții de fapt deja examinate și apreciate de instanța de apel. Recurentul își
exprimă dezacordul față de soluția privind acordarea prejudiciului moral și a
cheltuielilor de judecată, fără a arăta vreo eroare de drept în aplicarea Legii nr.
1545/1998. Simpla mențiune despre bonul de plată seria QL nr. 944534 din 27
iulie 2023 nu este însoțită de argumente juridice apte să evidențieze o eroare de
drept în aprecierea valorii sale probatorii, ci exprimă doar o nemulțumire
subiectivă față de soluția pronunțată.
Instanța de apel a motivat detaliat decizia sa, analizând durata de peste trei
ani a procedurilor privind constatarea ilegalității sancționării contravenționale,
efectele psiho-sociale asupra reclamantului și aplicarea criteriului echității în
raport cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În acest context,
suma de 2 000 lei acordată cu titlu de prejudiciu moral a fost apreciată ca
rezonabilă și proporțională, ținând cont de circumstanțele concrete ale cauzei și de
practica națională. În privința cheltuielilor de asistență juridică, instanța a
constatat, în temeiul mandatului avocațional și al bonurilor de plată seria QL nr.
944532 din 5 mai 2023 și QL nr. 944534 din 27 iulie 2023, achitarea de către
reclamant a sumelor de 11 000 lei și 4 000 lei pentru reprezentarea sa în cauză.
În cauza Ernestina Zullo vs. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului
a statuat că evaluarea despăgubirilor pentru prejudiciul moral trebuie realizată în
funcție de nivelul de trai din statul respectiv și într-o manieră rezonabilă,
proporțională și adaptată particularităților speței. În acest sens, cuantumul de 2 000
lei stabilit de instanța de fond se aliniază practicii Curții Supreme de Justiție în
materie contravențională, în temeiul Legii nr. 1545/1998, potrivit deciziei nr. 2ra-
1594/23, reflectând aplicarea principiului echității și coerența cu jurisprudența
națională și europeană privind protecția drepturilor persoanelor afectate de
proceduri îndelungate.
Recurentul nu combate aceste raționamente prin argumente juridice
concrete, formulând doar nemulțumiri generale și subiective față de soluția
pronunțată. În absența unor critici pertinente, care să încadreze recursul în limitele
stricte ale art. 432 Cod de procedură civilă, acesta trebuie considerat vădit
neîntemeiat.
În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că cererea de recurs
nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se respinge ca fiind
vădit neîntemeiată.
5
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2), din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Biroul Vamal Nord al Serviciului
Vamal, împotriva deciziei din 16 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
6