2ra-345/24 — repararea prejudiciului moral

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor

în cauza civilă

Sergiu Onica împotriva Penitenciarului nr. 5 Cahul, intervenienți accesorii

Agenția Națională a Penitenciarelor și Ministerul Justiției al Republicii Moldova

(repararea prejudiciului moral)

împotriva deciziei din 4 decembrie 2023 a Curții de Apel Cahul,

Dosarul nr. 2ra-345/24

NR. PIGD 2-23048729-01-2ra-15032024

Recursurile vădit neîntemeiate, conform art. 433 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă,

simplul dezacord al recurenților cu decizia instanței de apel nu constituie temei de casare.

Judecătoria Cahul, sediul Central - jud. L. Turculeț

Curtea de Apel Cahul - jud. G. Vavrin, E. Dvurecenschii, V. Movilă

12 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Sergiu Onica și de

avocatul acestuia, Mihail Stoian,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Penitenciarului nr. 5 Cahul, intervenienți accesorii Agenția Națională a

Penitenciarelor și Ministerul Justiției al Republicii Moldova privind repararea

prejudiciului moral.

emisă de directorul adjunct interimar al Penitenciarului nr.5 Cahul, i-a fost aplicată

sancțiunea disciplinară – suspendarea dreptului de a avea întrevederi pe o perioadă

de două luni. Sancțiunea a fost dispusă pe motiv că, la 4 octombrie 2021, ora 09:20,

în timpul unei ședințe de judecată prin teleconferință, având un comportament

considerat agresiv, reclamantul ar fi declarat că nu mai dorește să participe la

ședință și a părăsit sala. Decizia i-a fost adusă la cunoștință la 8 octombrie 2021,

fapt consemnat prin proces-verbal. La 11 octombrie 2021, reclamantul a depus

plângere la Judecătoria Cahul, în temeiul art. 248¹ alin. (1) din Codul de executare.

neîntemeiată. Ulterior, prin decizia Curții de Apel Cahul din 23 ianuarie 2023,

recursul a fost admis, iar decizia directorului adjunct interimar al Penitenciarului

nr.5 Cahul din 8 octombrie 2021 a fost anulată.

cu rudele, fapt ce i-a cauzat suferințe psihologice. Potrivit legii, orice persoană care

a suferit un prejudiciu moral are dreptul de a solicita repararea acestuia, cuantumul

despăgubirii urmând a fi stabilit de instanța de judecată, în funcție de

circumstanțele concrete ale cauzei, personalitatea părților și durata efectelor

prejudiciului.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚ

admisă parțial acțiunea civilă depusă de Sergiu Onica. S-a dispus încasarea de la

1

Penitenciarul nr. 5 Cahul, în beneficiul lui Sergiu Onica, a sumei de 3.000 lei cu

titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

hotărârii din 26 mai 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând casarea

integrală a hotărârii și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare

în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

de Penitenciarul nr. 5 Cahul, a casat integral hotărârea Judecătoriei Cahul din 26

mai 2023 și a pronunțat o nouă hotărâre prin care a respins acțiunea civilă

formulată de Sergiu Onica privind repararea prejudiciului moral.

confirmau faptul că, prin decizia nr. 156 din 8 octombrie 2021, emisă de directorul

adjunct interimar al Penitenciarului nr. 5 Cahul, lui Sergiu Onica i-a fost aplicată

sancțiunea disciplinară de suspendare a dreptului la întrevederi pe o perioadă de

două luni, decizie care ulterior a fost anulată prin hotărârea Curții de Apel Cahul

din 23 ianuarie 2023.

temeiul dispozițiilor art. 245–247 din Codul de executare, apreciind fapta

reclamantului drept abatere disciplinară. Totodată, s-a reținut că normele materiale

ale Codului civil nu reglementau posibilitatea reparării prejudiciului moral cauzat

prin anularea unei sancțiuni disciplinare aplicate de instituția penitenciară unui

condamnat. Condițiile de executare a pedepsei, drepturile și obligațiile deținuților,

precum și regimul sancțiunilor disciplinare erau stabilite exclusiv de Codul de

executare și de Statutul de executare a pedepsei de către condamnați, care nu

prevedeau dreptul la despăgubiri pentru astfel de situații.

condamnat, apărute în procesul executării pedepsei, aveau natură de drept public

și nu intrau sub incidența normelor Codului civil. Prin urmare, Sergiu Onica nu

avea un temei legal pentru a solicita repararea prejudiciului moral cauzat prin

aplicarea sancțiunii disciplinare anulate ulterior.

conducerea penitenciarului pentru acordarea unei întrevederi, deși susținea că

sancțiunea i-ar fi îngrădit dreptul de a-și vedea familia. Instanța a considerat

2

neîntemeiată și invocarea unei eventuale încălcări a art. 8 din CEDO, întrucât nu

s-a demonstrat o atingere adusă dreptului la viață privată și de familie.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

de Apel Cahul din 4 decembrie 2023, ulterior completat, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei atacate și menținerea hotărârii primei instanțe prin care

acțiunea a fost admisă.

de drept material și interpretarea greșită a faptelor, susținând că instanța de apel a

refuzat neîntemeiat acordarea despăgubirilor morale pentru sancțiunea disciplinară

de suspendare a dreptului la întrevederi, declarată ulterior ilegală.

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 4 decembrie 2023,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate și menținerea hotărârii

primei instanțe prin care acțiunea a fost admisă.

eronat normele de drept material și a interpretat greșit circumstanțele de fapt ale

cauzei, respingând neîntemeiat cererea privind acordarea despăgubirilor morale

pentru sancțiunea disciplinară de suspendare a dreptului la întrevederi, sancțiune

care ulterior a fost constatată ca fiind ilegală. Totodată, instanța de apel a ignorat

probele administrate în prima instanță, care confirmau caracterul nelegal al

sancțiunii disciplinare aplicate.

luni i-a cauzat suferințe morale, afectându-i relațiile familiale și sociale.

2037 din Codul civil, care consacră dreptul la repararea prejudiciului moral cauzat

prin fapte ilicite sau prin aplicarea unor sancțiuni nelegale.

solicitat respingerea, ca inadmisibile, a recursurilor declarate de Sergiu Onica și de

avocatul acestuia, Mihail Stoian, pe motiv că acestea nu se încadrau în temeiurile

prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate

modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023. În

conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023,

3

recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei

legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul

normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate

a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina

recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei

legi.

examinate prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură

civilă, în vigoare de la 1 septembrie 2023.

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.”

,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit

neîntemeiat.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme

a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d) – f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

4

„În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

reține că Curtea de Apel Cahul a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință publică

la 4 decembrie 2025, iar copia integrală a deciziei motivate a fost expediată

participanților la proces la 12 februarie 2024 (f.d. 147). Prin urmare, recursul

declarat de Sergiu Onica la 15 martie 2024 și de avocatul acestuia, Mihail Stoian

la 2 aprilie 2024, se consideră depuse în termen (a se vedea pct. 21).

Mihail Stoian, Completul de judecată le califică ca fiind vădit neîntemeiate în

sensul art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Recurenții invocă, ca

temei al recursului, dispozițiile art. 432 alin. (1) lit. b) și c) din Codul de procedură

civilă, susținând că instanța de apel ar fi apreciat în mod vădit nerezonabil probele

administrate. Totuși, recurenții nu indică în mod concret care probe ar fi fost

denaturate, ignorate sau analizate eronat, limitându-se la critici generale și

neconcludente, fără a face o legătură clară între aspectele de fapt ce ar justifica o

astfel de apreciere a probatoriului.

obiecții de fapt deja examinate și apreciate de instanța de apel. Astfel, recurenții

exprimă dezacord față de soluția instanței de apel, care a respins cererea de

acordare a despăgubirilor morale pentru sancțiunea disciplinară de suspendare a

dreptului la întrevederi aplicată lui Sergiu Onica, însă fără a demonstra vreo eroare

de drept în aplicarea normelor de drept material sau a raționamentului instanței.

administrația penitenciarului a acționat conform art. 245-247 din Codul de

executare a pedepselor, apreciind că fapta recurentului a fost corect calificată drept

abatere disciplinară și că sancțiunea aplicată a fost proporțională. Instanța a

subliniat că nu există temei legal pentru acordarea despăgubirilor morale, având în

vedere că reglementările Codului civil nu se aplică în cazul anulării unei sancțiuni

disciplinare. De asemenea, a apreciat că raporturile juridice dintre instituția

penitenciară și condamnat, ce se derulează în cadrul executării pedepsei, sunt de

natură publică, iar dreptul civil nu se aplică în mod direct asupra acestora, astfel că

recurentul nu avea dreptul la repararea prejudiciului moral.

5

formulând doar nemulțumiri generale și subiective față de soluția pronunțată. În

absența unor critici pertinente, care să încadreze recursurile în limitele stricte ale

art. 432 Cod de procedură civilă, acestea trebuie considerate vădit neîntemeiate.

cererile de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se

resping ca fiind vădit neîntemeiate.

alin. (1) și (2), din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibile recursurile declarate de Sergiu Onica și de avocatul

acestuia, Mihail Stoian.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

6