2ra-1110/23 — revocarea contractului de donatie, evacuare din bunul imobil s.a.

2ra-1110/23 — revocarea contractului de donatie, evacuare din bunul imobil s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Petrova Xenia,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Lidia

Morari (Morar) împotriva Xeniei Petrova, intervenient accesoriu notarul

Volimbovscaia Zinaida cu privire la revocarea contractului de donație, evacuarea

din bunul imobil și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Petrova Xenia, menținută hotărârea din 31 ianuarie

2022 și încheierea din 04 martie 2020 ale Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

(Dosarul nr. 2ra-1110/23

NR. PIGD 2-19201989-01-2ra-04082023)

Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023, în vigoare 01 septembrie 2023).

Dezacordul recurentei cu soluția instanței de apel nu constituie temei de casare a deciziei

contestate.

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: M. Alexei)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cotruță, V. Cotorobai, L. Pruteanu)

12 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de Petrova

Xenia,

Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:

Stela Procopciuc, Președinte

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, Judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT:

chemare în judecată împotriva Xeniei Petrova, intervenient accesoriu notarul

Volimbovscaia Zinaida cu privire la rezoluțiunea contractului de donație,

evacuarea din bunul imobil și compensarea cheltuielilor de judecată.

care era preot, au locuit în bunul imobil din str. *****. De aproximativ 30 de ani,

în această casă a locuit împreună cu dânșii o doamnă credincioasă, pe nume *****

(născută în *****), care nu are familie/rude, nu a avut și nu are spațiu locativ, toată

viața slujind bisericii.

Rudele sale, care sunt stabilite cu traiul în *****, i-au propus să locuiască la ei,

asigurând-o că cu dânșii va fi în siguranță, din care motiv a acceptat această

propunere.

drept oameni de bună-credință, veneau la biserică, a botezat-o pe aceasta, respectiv,

avea deplină încredere în aceștia. Ulterior, pârâta împreună cu părinții săi i-au

propus întreținere pe viață în schimbul imobilului situat în *****, str. *****,

totodată, au avut înțelegere ca ***** să rămână să locuiască în continuare în casă

și să-i ofere îngrijirea necesară.

susțineau atât moral, cât și material, iar de câte ori revenea în Moldova o așteptau

cu drag. Pentru semnarea contractului a perfectat o procură pe numele *****.

continuare a spațiului locativ, ajutorul și întreținerea de care dispunea, fiind și

dânșii în situație grea financiară, a revenit în Republica Moldova.

dânsa, cât și ***** nu vor mai beneficia de întreținere și ajutor din partea ei. După

cele auzite, a mers la ***** (persoana care a semnat în numele dânsei contractul),

și, făcând cunoștință cu conținutul acestuia, și-a dat seama că la 24 noiembrie 2017,

de fapt, a fost încheiat contractul de donație nr.***** privitor la 3/5 cote-părți din

casa de locuit situată pe str. *****, număr cadastral *****, amplasată pe terenul cu

1

nr.cadastral *****, fără condiția întreținerii pe viață, cu toate că au discutat

existența acesteia, iar dânsa era convinsă că este menționată în contract.

și asigure o întreținere corespunzătoare, deoarece dispune doar de pensie minimă,

ceea ce face imposibilă acoperirea minimului de existență, dar și mai mult achitarea

unei gazde, iar vârsta și sănătatea generează cheltuieli financiare suplimentare.

Din acest motiv a solicitat de la Xenia Petrova rezoluțiunea contractului de donație,

însă a primit un răspuns negativ.

de a solicita rezoluțiunea contractului de donație prin hotărârea instanței de

judecată.

Cod civil, reclamanta a indicat că contractul nu poate fi altfel rezolvit, reziliat sau

revocat deci în temeiuri prevăzute de lege sau prin acordul părților. Contractul

valabil încheiat produce efecte juridice, adică dă naștere drepturilor și obligațiilor

pentru părțile acestui contract și, în condițiile legii, pentru terți. Ulterior încheierii

contractului însă, pot interveni diferite circumstanțe, în rezultatul cărora una sau

toate părțile contractului nu mai au interesul ca acesta să producă efecte juridice.

Interesul de a înlătura efectele juridice ale contractului poate exista atât în cazul în

care contractul nu a fost executat din vina uneia dintre părți cât și în cazul în care

nu se pune problema executării contractului sau nici una dintre părțile contractului

nu este vinovată pentru neexecutarea unor clauze din contract. În cazul când există

interesul uneia sau a tuturor părților de a elimina efectele produse de contract se

pune problema dreptului părților de a desființa contractul și de a înlătura, în măsura

în care aceasta mai este posibil, efectele pe care le-a produs contractul respectiv

atât pentru părți cât și pentru terți. Prin rezoluțiunea contractului se înțelege

desființarea retroactivă a contractelor cu executare uno ictu (instantanee) în cazul

în care una din părți nu execută obligațiile contractuale. Deci prin declarația de

rezoluțiune contractul încetează să producă efecte juridice chiar de la momentul

încheierii contractului. Deși produce efecte retroactiv ca și în cazul nulității,

rezoluțiunea se deosebește de nulitate în primul rând prin faptul că temeiurile de

rezoluțiune apar abia după încheierea valabilă a contractului, pe când temeiurile

nulității existau la momentul încheierii contractului, fapt ce împiedică contractul să

producă efecte juridice. Regula generală este că un contract poate fi desființat în

orice moment prin acordul ambelor părți. Posibilitatea părților de a desființa

contractul rezultă din principiul libertății contractului. Cine a încheiat contractul

trebuie să aibă și dreptul și de a-l modifica sau de a-l desființa. Prin voința uneia

dintre părți contractul poate fi desființat numai în temeiurile și cu respectarea

procedurii stabilite de lege. Această soluție se justifică pornind de la faptul că

contractul este rezultatul de voință al ambelor părți și conform regulii simetriei doar

2

prin voința ambelor părți pot fi aduse atingeri rezultatului voinței comune. Doar în

cazurile prevăzute de lege una dintre părți poate afecta în vre-un mod rezultatul

voinței comune. Pentru desființarea contractului nu are importanță buna sau rea

credința debitorului. Pentru aceasta este suficient să se constate că debitorul nu și-

a executat obligația sau că există dreptul de a desființa contractul în lipsa unei

neexecutări și faptul că se întrunesc alte condiții de care depinde dreptul

creditorului de a desființa contractul. Creditorul va putea însă să-și exercite dreptul

de desființare a contractului cu respectarea regulilor cu privire la bună credință,

deoarece toate drepturile (deci și cel cu privire la desființarea contractului) trebuie

să fie exercitate de către titular cu bună credință.

reclamanta a reținut că contractul de donație are un efect translativ de drepturi și

este irevocabil. În rezultatul încheierii contractului de donație, dreptul care

reprezintă obiectul contractului trece din patrimoniul donatorului în cel al

donatarului, iar desfacerea contractului, cu excepția cazurilor expres prevăzute de

lege este posibil doar prin acordul comun al părților.

civil, dacă donatorul, după executarea donației, nu mai este în stare să-și asigure o

întreținere corespunzătoare și să-și îndeplinească obligațiile legale de întreținere

față de terți, poate cere de la donatar restituirea bunurilor donate pe care acesta le

mai posedă.

înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață, potrivit art.836 CC, există

posibilitatea rezoluțiunii contractului de donație în cazul stării de nevoie. Acest

temei operează în situația în care, după executarea donației, adică după mărirea

patrimoniului donatarului din contul patrimoniului donatorului (transmiterea

bunului donat), donatorul nu mai este în stare să-și asigure o întreținere

corespunzătoare și să-și îndeplinească obligațiile legale de întreținere față de terți.

Cele două condiții de rezoluțiune: starea de imposibilitate de a-și asigura

întreținerea corespunzătoare și starea de imposibilitate de a îndeplini obligațiile

legale de întreținere față de terți, pot constitui motive de admitere a acțiunii numai

în cazul în care acestea coexistă. Titularul acțiunii în rezoluțiune este donatorul,

precum și creditorul obligației de întreținere a donatorului în situația în care temeiul

invocat în acțiune este cel al imposibilității executării obligației de întreținere. Nu

prezintă importanță juridică faptul dacă obligația de întreținere față de terți a fost

sau nu constatată prin hotărâre judecătorească definitivă, fiind suficientă probarea

existenței acestei obligații. Pot constitui situații de „stare de nevoie” inclusiv

cazurile în care veniturile donatorului s-au redus în măsura în care acestea nu-i mai

permit să-și asigure atât sieși, cât și persoanelor pe care le are la întreținere legală,

întreținerea corespunzătoare; intervenirea unor situații neprevăzute.

3

donarea bunului, situația sa materială s-a înrăutățit, la moment nefiind în stare să-

și asigure o întreținere corespunzătoare și nici nu poate să-și îndeplinească

obligațiile legale de întreținere față de mama sa în vârstă de ***** ani.

acțiunii s-a schimbat considerabil prin diminuarea (înrăutățirea) față de momentul

încheierii contractului de donație.

cele strict necesare, fiind într-o situație dificilă materială.

acțiunii, rezoluțiunea contractului de donație (duplicat nr.***** din 25 octombrie

2017) nr.***** din 24 noiembrie 2017 (*****), cu operarea modificărilor în

Registrul bunurilor imobile, prin radierea dreptului de proprietate înregistrat pe

numele Xeniei Petrova și înregistrarea dreptului de proprietatea după Lidia Morari

(Morar); evacuarea Xeniei Petrova și a terțelor persoane cu toate bunurile personale

ale acestora din imobilul situat pe str. *****, precum și compensarea cheltuielilor

de judecată.

solicitat în baza art.267 lit.a) din Codul de procedură civilă, scoaterea de pe rol a

cererii de chemare în judecată depusă de Lidia Morari (Morar) din motiv că nu a

fost respectată procedura de soluționare pe cale extrajudiciară (f.d.61, vol.I).

(Morar), reprezentată de avocata Ursu Olga, a depus cererea de chemare în judecată

concretizată, solicitând revocarea contractului de donație (duplicat nr.***** din 25

octombrie 2017) nr.***** din 24 noiembrie 2017 (*****), cu restituirea în

proprietate reclamantei a 3/5 cotă-parte din terenul cu nr.cadastral *****, casa de

locuit cu nr.cadastral *****, construcția accesorie cu nr. cadastral ***** și

construcția accesorie cu nr. cadastral ***** situate în *****; dispunerea operării

modificărilor în Registrul bunurilor imobile prin radierea dreptului de proprietate

înregistrat pe numele Xeniei Petrova și înregistrarea dreptului de proprietate după

Lidia Morari (Morar); evacuarea Xeniei Petrova și a terțelor persoane cu toate

bunurile personale ale acestora din imobilul situat din str. *****, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.126-129, 132-133, vol. I).

pârâta despre revocarea donației, solicitând acesteia să se prezinte la 24 aprilie

2020, ora 10:00, la notar pentru îndeplinirea formalităților necesare și restituirea

bunului. Prin răspunsul expediat de către reprezentatul pârâtei, a fost informată

despre dezacordul ultimei cu revocarea donației, totodată, menționând că

întotdeauna a fost dispusă să achite întreținerea necesară dacă reclamanta ar fi venit

cu o asemenea solicitare.

4

neacordarea întreținerii se datorează din cauza lipsei solicitării donatorului. Or,

ultima în mod grosolan i-a refuzat întreținerea de mai departe, fiind luată în

derâdere.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:

Centru a fost respinsă cererea depusă de Petrova Xenia cu privire la scoaterea de

pe rol a cererii de chemare în judecată depusă de Lidia Morari (Morar) (f.d.65,

vol.I).

Centru a fost admisă acțiunea depusă de Lidia Morari (Morar). S-a revocat

contractul de donație încheiat între ***** în interesul Lidiei Morari (Morar) și

Petrova Xenia, reprezentată de către reprezentantul legal *****, autentificat

notarial cu nr.***** la 24 noiembrie 2017 de către notarul Zinaida Volimbovscaia,

cu restituirea bunului imobil amplasat în *****, și anume 3/5 cotă-parte din terenul

cu nr. cadastral *****, casa de locuit individuală cu nr. cadastral *****, construcție

accesorie cu nr. cadastral *****, construcție accesorie cu nr.cadastral *****. S-a

dispus evacuarea Xeniei Petrova, terțelor persoane, precum și bunurilor personale

ale acestora, din bunul imobil amplasat în *****. S-a încasat din contul Xeniei

Petrova în bugetul de stat suma de 25 000 de lei taxa de stat. Totodată, instanța a

menționat că prezenta hotărâre servește temei pentru Agenția Servicii Publice

(Departamentul Cadastru) de a efectua modificările corespunzătoare în Registrul

bunurilor imobile.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:

Natalia Sirețeanu, a declarat apel nemotivat, iar la 18 iulie 2022, a prezentat

motivarea apelului, solicitând casarea încheierii din 04 martie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și a hotărârii din 31 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, cu dispunerea scoaterii de pe rol a cererii de chemare în judecată

depusă de Lidia Morari (Morar) în temeiul art.267 lit.a) CPC, sau după caz

pronunțarea unei hotărâri noi de respingere ca neîntemeiată acțiunea depusă de

Morari (Morar) Lidia.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:

respins apelul declarat de Xenia Petrova și menținute hotărârea din 31 ianuarie

2022 și încheierea din 04 martie 2020 ale Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

5

instanțe este întemeiată și legală, bazată pe o cercetare multiaspectuală, completă,

nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

privința netemeiniciei încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 martie

2020, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate, or, potrivit art.167 alin.(1) lit.d)

CPC, la cererea de chemare în judecată se anexează: documentele care confirmă

respectarea procedurii de soluționare prealabilă a litigiului, dacă respectarea acestei

proceduri este prevăzută de lege sau de contractul părților. Totodată, potrivit

art.267 CPC, instanța judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care: a)

reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin lege sau prin contractul

părților, de soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară, inclusiv prin

mediere.

nu era necesară respectarea procedurii prealabile de soluționare a litigiului pe cale

amiabilă, pentru categoria respectivă de cauze.

instanței de fond de respingere a cererii pârâtei privind scoaterea de pe rol a acțiunii

reclamantei, în situația în care nici legea și nici contractul părților nu prevăd

obligativitatea reclamantei de a soluționa litigiul pe cale extrajudiciară.

trimitere la prevederile art.308, art.312 alin.(1), art.1198 alin.(1), art.1209 alin.(1)

și (2), art.1211 alin.(1) și (2) din Codul civil, instanța de apel a reținut că acest

temei de revocare operează în situația în care, după executarea donației, adică după

mărirea patrimoniului donatarului din contul patrimoniului donatorului

(transmiterea bunului donat), donatorul nu mai este în stare să-și asigure o

întreținere corespunzătoare. Pot constitui situații de ,,stare de nevoie” inclusiv

cazurile în care veniturile donatorului s-au redus în măsura în care acestea nu-i mai

permit să-și asigure întreținerea corespunzătoare; intervenirea unor situații

neprevăzute, cum ar fi devenirea donatorului invalid etc. Starea de nevoie

determină revocarea contractului de donație numai dacă a intervenit de la sine, fără

ca donatorul să și-o fi provocat în mod intenționat sau prin culpă gravă.

donatorul sau, în cazul prevăzut la art. 1207 alin. (4), moștenitorul său este decăzut

din dreptul de revocare a donației în temeiul legii dacă notificarea de revocare nu

este dată în termen de 1 an din momentul în care el a cunoscut sau, în mod

rezonabil, trebuia să cunoască circumstanța care îl îndreptățește să revoce, dar nu

mai târziu de 3 ani din momentul dobândirii de către donatar a dreptului de

proprietate asupra bunului donat.

a expediat în adresa pârâtei/apelantei Petrova Xenia notificarea de revocare a

contractului de donație, în legătură cu imposibilitatea de a-și asigura o întreținere

6

corespunzătoare, solicitând prezentarea la biroul notarului Zinaida Volimbovscaia

(f.d.130, vol.I). Prin răspunsul apelantei/pârâtei Petrova Xenia, reclamanta Morari

(Morar) Lidia a fost informată despre refuzul ultimei de a se prezenta la biroul

notarial în vederea revocării donației, invocând că întotdeauna a fost dispusă să

asigure întreținerea necesară dacă ar fi fost înaintată o asemenea solicitare din

partea Lidiei Morari (f.d.131, vol.I).

contractului de donație, instanța de fond just a ținut cont de dispozițiile art.1211

alin.(1) Cod civil, potrivit cărora donatorul are dreptul să revoce donația dacă nu

este în stare să se întrețină din contul patrimoniului sau venitului său.

îndreptățită să solicite revocarea contractului de donație dacă nu mai este în stare

să-și asigure o întreținere corespunzătoare.

dosarului, reclamanta Morari (Morar) Lidia, după decesul soțului său în anul 2012,

s-a aflat cu traiul în *****, iar la 24 noiembrie 2019, a revenit în Republica

Moldova, fapt confirmat prin copia pașaportului (f.d.9, vol.I). Suplimentar, instanța

de apel a remarcat că reclamanta Morari Lidia nu are copii, are la întreținere pe

mama în vârstă de ***** ani, este pensionară, având o pensie lunară în sumă de

*****, echivalentul a ***** de lei, ce se confirmă prin certificatul emis de Secția

Fondului de Pensii al ***** (f.d.24, vol.I).

donatorul Morari Lidia nu mai este în stare să-și asigure o întreținere

corespunzătoare, unica sursă de venit fiind pensia lunară echivalentă cu minimul

de existență stabilit de Biroul Național de Statistică.

că anterior încheierii contractului de donație, intimata Morari Lidia s-a stabilit cu

traiul la rudele sale în *****, beneficiind de ajutorul și suportul acestora, însă,

începând cu anul 2018, starea de sănătate a reclamantei s-a înrăutățit substanțial,

fapt confirmat prin certificatele medicale anexate la materialele cauzei. Totodată

aceasta nu a mai avut parte de susținerea rudelor din *****, fiind impusă de situație

să revină în Republica Moldova.

Lidia nu-și poate asigura singură o întreținere corespunzătoare, prima instanța

corect a dispus revocarea donației în temeiul art.1211 alin.(1) Cod civil.

nu mai este aptă de a muncă și de a-și întreține existența atât din cauza vârstei

înaintate (***** de ani), cât și din cauza mai multor probleme de sănătate,

confirmate prin înscrisurile medicale anexate la dosar. Mai mult, din luna

noiembrie 2019, reclamanta a fost nevoită să revină definitiv în țară și să se întrețină

doar din contul prestațiilor sociale sub formă de pensie în mărime de aproximativ

7

***** de lei lunar. La fel, pe teritoriul Republicii Moldova, Morari Lidia nu deține

un alt spațiu locativ în afară de bunul imobil pe care l-a donat finei de botez Petrova

Xenia.

avut loc agravarea stării materiale și de sănătate a reclamantei Morari Lidia, din

care considerente Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că la caz probele anexate

la lucrările dosarului demonstrează cu certitudine că reclamanta/intimată se află

într-o situație dificilă atât financiară, cât și din punct de vedere a sănătății, care îi

permit dreptul de a se adresa în instanță pentru a cere desființarea actului de donație

semnat anterior.

a contractului de donație nr.***** din 24 noiembrie 2017, încheiat între ***** (în

baza procurii nr.***** din 14 noiembrie 2017, f.d.51), care acționa în numele

reclamantei Morari Lidia, și Petrova Xenia, care acționa cu încuviințarea

reprezentantului legal – tatăl *****. Or, contrar argumentelor apelantei, la actele

cauzei au fost prezentate probe, în sensul prevederilor art.118 Codul de procedură

civilă, care să denote „starea de nevoie”, ce atestă cu certitudine faptul că, donatorul

Morari Lidia, după executarea donației, nu mai este în stare să-și asigure o

întreținere corespunzătoare și să-și îndeplinească obligațiile de întreținere față de

mama sa.

instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a dispus și evacuarea

pârâtei/apelante Petrova Xenia, a terțelor persoane, precum și a bunurilor

personale, din bunul imobil amplasat în *****.

probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material

și procedural, adoptând o hotărâre legitimă în corespundere cu cerințele legii,

instanța de apel a concluzionat că temeiuri pentru admiterea apelului nu au fost

stabilite.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:

deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, hotărârii din 31 ianuarie

2022 și încheierii din 04 martie 2020 ale Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu

dispunerea scoaterii de pe rol a cererii de chemare în judecată depusă de Morari

Lidia în temeiul art.267 lit.a) CPC, sau după caz emiterea unei hotărâri noi de

respingere ca neîntemeiată acțiunea civilă depusă de Morari Lidia.

SOLICITĂRILE RECURENTEI:

8

cât și instanța de apel au aplicat eronat normele de drept cu privire la interpretarea

legii materiale în ceea ce ține de obligativitatea depunerii unei cereri prealabile în

adresa sa privind rezoluțiunea contractului de donație nr.***** din 24 noiembrie

2017 (“Contract de donație”), având în vedere că la 11 februarie 2022, dânsa a

înaintat o cerere de scoatere de pe rol a acțiunii din motivul nerespectării de către

Morari Lidia a căii prealabile de soluționare a cauzei pe cale extrajudiciară. Or,

potrivit art.267 lit.a) CPC, instanța judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul

în care: a) reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin lege sau prin

contractul părților, de soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară,

inclusiv prin mediere.

reclamanta a solicitat rezoluțiunea contractului de donație, dar nu revocarea

acestuia și ținând cont de obiectul litigiului în speță nu era necesară respectarea

procedurii prealabile de soluționare a litigiului pe cale extrajudiciară.

cu prevederile Codului de procedură civilă care au stat la baza înaintării acțiunii

de rezoluțiune a contractului de donație.

anterior înaintării acțiunii, la 18.12.2019, Curtea de Apel Chișinău prin decizia

din 26 martie 2020 a menținut încheierea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău de a restitui acțiunea depusă de Morari Lidia privind rezoluțiunea

contractului de donație din motivul nerespectării căii prealabile prevăzute de lege.

Morari Lidia nu a prezentat instanței dovada respectării căii prealabile de

soluționare a cauzei, fapt care în temeiul art.267 lit.a) CPC, determina instanța de

fond la restituirea acțiunii înaintate.

până la data de 1 martie 2019, calea prealabilă în cazul rezoluțiunii contractelor

oricum era obligatorie or, potrivit art.836 Cod civil (în redacția de până la 1 martie

2019 și aplicată de instanța de fond), dacă donatorul, după executarea donației,

nu mai este în stare să-și asigure o întreținere corespunzătoare și să-și

îndeplinească obligațiile legale de întreținere față de terți, poate cere de la donatar

restituirea bunurilor donate pe care acesta le mai posedă. Cererea de restituire este

inadmisibilă când donatorul și-a provocat intenționat sau prin culpă gravă starea

de nevoie. Subsidiar, cadrul general privind rezoluțiunea contractelor la art.737

alin.(1) Cod civil statua că rezoluțiunea contractului operează prin declarație

scrisă fată de cealaltă parte.

încheierii din 04.03.2022, nu au ținut cont de faptul că la materialele cauzei nu

9

este anexată dovada respectării căii prealabile de soluționare a cauzei, nu a

raportat această omisiune la normele aplicate, or, notificarea de rezoluțiune a fost

expediată ulterior înaintării acțiunii și emiterii încheierii contestate, abia la 27

martie 2020, precum și în cadrul emiterii încheierii au aplicat o lege materială

greșită, modificând legea materială aplicabilă pe parcursul examinării cauzei.

sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

intimatei s-ar fi înrăutățit după executarea donației, or, în privința domiciliului

intimatei atât înaintea încheierii contractului de donație, cât și după Morari Lidia

locuia în *****, la rudele sale, fapt confirmat prin notificarea eliberată de

Serviciul Federal pentru Înregistrarea de Stat, Cadastru și Cartografie din *****

nr.*****, prin care se dovedește că Morari Lidia domiciliază în regiunea *****.

Mai mult, potrivit certificatul de înregistrare a locului de ședere nr.***** din

20.01.2021, prezentat de însăși intimată, până la 20.01.2022, dânsa era

înregistrată oficial la locul de ședere în regiunea *****. Prin urmare, după

încheierea contractului de donație nu s-a produs nicio înrăutățire probată care să

justifice revocarea acestuia.

donație, cât și după acesta, Lidia Morari, fiind cetățeancă a *****, beneficia de

pensie pentru limită de vârstă în mărime confirmată prin extrasul de pensie

prezentat de intimată, și anume potrivit certificatului de plăți din 16 martie 2021,

intimata beneficiază de pensie pentru limita de vârstă, începând cu 01.01.2014,

pe un termen nelimitat. Respectiv, după încheierea contractului de donație nu s-a

produs nicio înrăutățire probată care să justifice revocarea acestuia.

atestă că după anul 2017 (anul încheierii contractului de donație), ultima ar fi

ajuns într-o stare de sănătate care i-ar afecta starea în măsură în care aceasta să

nu-și mai poată asigura întreținerea corespunzătoare. Din certificatul medical

prezentat de intimată cu privire la spitalizare din cauza fracturii rezultă că starea

acesteia era satisfăcătoare, nu avea nevoie de certificat de incapacitate de muncă.

De asemenea, potrivit certificatului medical din 17.02.2020 se constată starea

satisfăcătoare a intimatei, fractura se vindeca. Respectiv, din moment ce s-a

constatat că intimata nu are nevoie de certificat de incapacitate de muncă, dânsa

nu mai poate fi considerată îndreptățită de a cere întreținerea de la o altă persoană

sau din sistemul public, condiție stabilită de lege pentru a fi îndreptățită de a cere

întreținerea de la o altă persoană sau sistemul public, din moment ce Lidia Morari

beneficiază de pensia pentru limita de vârstă în *****, nu are maladii sau afecțiuni

acute, ultima nu poate invoca starea de nevoie pentru revocarea contractului de

donație.

10

recurenta a menționat că atât înainte de încheierea contractului de donație, cât și

după, intimata avea statut de pensionară, adică era în categoria de vârstă inaptă

de muncă. La acest aspect, instanța de fond eronat a interpretat legea,

concluzionând că reclamanta nu are copii, are la întreținere mama în vârstă de

***** de ani, or, potrivit art.80 alin.(1) din Codul familiei, copii majori apți de

muncă sunt obligați să-și întrețină și să-și îngrijească părinții inapți de muncă care

necesită sprijin material.

nicio înrăutățire probată, care să justifice revocarea acestuia.

nu denotă că ar avea nevoie de locuință, și că imobilul în litigiu ar fi unicul loc

disponibil unde ar putea locui, dar intenționează să-l înstrăineze, iar din banii

obținuți din vânzare să-și cumpere un imobil în *****, unde își are viza de

reședință deja de mai mulți ani.

pe prevederile art.432 alin.(2) lit.a) și c) din Codul de procedură civilă (în redacția

legii până la modificările din 01.09.2023), potrivit cărora se consideră că normele

de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, precum și a

interpretat în mod eronat legea.

Lidiei Morari și notarului Zinaida Volimbovscaia copia recursului declarat de

Xenia Petrova, cu informarea despre necesitatea prezentării obligatorii a

referințelor, sub sancțiunea decăderii din acesta drept, cu toate acestea intimata

și intervenientul accesoriu nu au depus referințe, deși procedura de notificare a

actului de procedură a fost efectuată corespunzător, fapt ce rezultă din scrisoare

de expediere și avizele poștale anexate la dosar (f.d.157, 159-161, vol.II).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

că:

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în

vigoare la 01 septembrie 2023.

iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării

11

în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă

de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

până la data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

modificările efectuate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din

01.09.2023) prevede că:

„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile

privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor

persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de

judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

vigoare la data depunerii recursului 05.07.2023):

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

că:

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI:

12

judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat decizia la 28 februarie 2023, în ședință publică.

a fost expediată la 10 mai 2023 atât în adresa Xeniei Petrova, cât și

reprezentantului acesteia, avocatul stagiar, Siriteanu Natalia, fapt ce rezultă din

scrisoarea anexată la dosar (f.d.140, vol.II), însă nu se atestă date când a fost

recepționată de către ultimele.

Petrova, se consideră ca fiind depus în interiorul termenului legal prevăzut de

art.434 alin.(1) CPC.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile

Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă

o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare la

data declarării recursului.

recursul declarat la 05 iulie 2023, Xenia Petrova a făcut referire al prevederile

art.432 alin.(2) lit.a) și c) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la

modificările din 01.09.2023), potrivit cărora se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, precum și a

interpretat în mod eronat legea.

recurenta a făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute la art.432 alin.(2) lit.a)

și c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului

(05.07.2023), nu a stabilit că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată sau că a interpretat în mod eronat legea.

13

constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 CPC, (în redacția legii în vigoare la data depunerii

recursului – 05 iulie 2023), respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

contestate, or, motivele recursului reprezintă de fapt dezacordul recurentei cu

soluția instanței de apel, care a emis decizia contestată pe o cercetare

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din

dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de Curtea de Apel Chișinău și nu

relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept

material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, prin urmare nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de apel care

au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod corespunzător.

cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici,

care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează

în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

declarării recursului.

ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei

interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel

Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei

asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor.

a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

14

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-

1,11p.141, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și

nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Justiție concluzionează că recursul declarat de Xenia Petrova urmează a fi

considerat inadmisibil.

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin.(1) și (2) din

Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Xenia Petrova.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

15