2rac-133/23 — încasarea datoriei

La 06 aprilie 2018, CAP „Glia” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Ande-Trans” cu privire la încasarea datoriei.

În susținerea acțiunii reclamanta CAP „Glia” a indicat că în calitate de vânzător și SRL „Ande-Trans” în calitate de cumpărător au fost stabilite raporturi comerciale de vânzare a mărfii, conform cărora vânzătorul a vândut marfă în baza facturilor fiscale, iar cumpărătorul urma să achite integral marfa recepționată.

Marfa recepționată nu a fost achitată integral, suma restantă constituind la moment 1 288 642 de lei.

Deși pârâta SRL „Ande-Trans” recunoaște datoria, prin aplicarea semnăturii în actul de verificare, totuși nu întreprinde măsuri în vederea stingerii efective a acesteia.

Întru soluționarea litigiului pe cale amiabilă, la 21 martie 2018, a expediat în adresa pârâtei SRL „Ande-Trans” reclamația, recepționată de către acesta la 27 martie 2018, prin care a solicitat achitarea benevolă a datoriei în mărime de 1 288 642 de lei în termen de 7 zile calendaristice din momentul recepționării pretenției, însă nu s-a soldat cu succes, pârâta nu a achitat datoria pretinsă până în prezent.

Cu trimitere la prevederile art.513 alin.(1), art.514 alin.(1), art.572 alin.(1) și (2), art.575 alin.(1), art.602 alin.(2), art.618 și art.619 din Codul civil, CAP „Glia” a solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul SRL „Ande- Trans” în beneficiul său a sumei de 1 292 511,26 de lei formată din corpul datoriei în mărime de 1 288 642 de lei și 38 659,26 de lei taxa de stat.

La 15 mai 2018, CAP „Glia”, reprezentată de avocatul Radu Demcenco a depus la Judecătoria Hâncești, sediul Central cerere la care a anexat tranzacția de împăcare din 05 mai 2018 încheiată cu SRL „Ande-Trans”, prin care pârâtă recunoaște datoria restantă în mărime de 1 288 642 de lei, dintre care 128 864,20 lei cu titlu de dobânda de întârziere și 38 659,26 de lei taxa de stat, în total 1 456 165,46 de lei, cu stabilirea graficului de achitare a datoriei, prin care a solicitat confirmarea tranziției de împăcare, cu dispunerea încetării procesului (f.d.33-35, vol.I). 1

Prin încheierea din 24 mai 2018 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central a fost confirmată tranzacția de împăcare încheiată la 05 mai 2018 între CAP „Glia” și SRL „Ande-Trans” conform căreia: pârâta SRL „Ande-Trans” recunoaște datoria față de reclamanta CAP „Glia” în sumă de 1 288 642 de lei, dintre care dobânda de întârziere în sumă de 128 864,20 de lei și taxa de stat în sumă de 38 659,26 de lei (f.d.37-39, vol.I). Pârâta SRL „Ande-Trans” s-a obligat să achite datoria conform următorului grafic: a) până la 31 mai 2018 – 100 000 lei; b) până la 30 iunie 2018 – 100 000 lei; c) până la 31 iulie 2018 – 100 000 lei; d) până la 31 august 2018 – 231 233,092 lei; e) până la 30 septembrie 2018 – 231 233,092 lei; f) până la 31 octombrie 2018 – 231 233,092 lei; g) până la 30 noiembrie 2018 – 231 233,092 lei; h) până la 30 decembrie 2018 – 231 233,092 lei. Părțile declară că termenul de achitare menționat este imperativ, expres și convenit și acceptat de ambele părți și nu poate fi modificat în mod unilateral sau încălcat de către pârâtă, în cazul în care întârzierea de plată va depăși 5 zile calendaristice, precum și în cazul în care nu vor fi respectate cumulativ toate condițiile prezentei tranzacții, sumele indicate în prezenta tranzacție vor deveni anticipat scadente, ia reclamanta își rezervă dreptul de a înainta instanței de judecată cerere privind eliberarea titlului executoriu pe respectivele sume; părțile declară că prezenta tranzacție este întocmită și semnată din propria inițiativă, benevol și nu încalcă drepturile și interesele legitime ale altor persoane; părțile prin prezenta tranzacție confirmă că nu au pretenții materiale sau de alt ordin una față de alta; prezenta tranzacție intră în vigoare din momentul semnării și este susceptibilă de executare din momentul confirmării ei de către instanța de judecată; tranzacția de împăcare este întocmită și semnată în trei exemplare originale, pentru fiecare parte și instanță, având aceiași putere juridică. S-a încetat procesul civilă, la acțiunea civilă depusă de CAP „Glia” împotriva SRL „Ande-Trans” cu privire la încasarea datoriei. S-a explicat părților că nu se admite o nouă adresare în judecată a CAP „Glia” cu privire la același obiect și pe același temeiuri (f.d.37- 39, vol.I).

La 09 iulie 2018, SRL „Ande-Trans”, reprezentată de avocatul Radu Cezar Crețu a declarat recurs împotriva încheierii din 24 mai 2018 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central (f.d.42-43, vol.I).

Prin decizia din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis recursul declarat de SRL „Ande-Trans” reprezentată de avocatul Radu Cezar Crețu. S-a casat integral încheierea din 24 mai 2018 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Hâncești, sediul Central, în același complet de judecată (f.d.69-73, vol.I). POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE: 2

Prin hotărârea din 19 iulie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de CAP „Glia”.

Prima instanță a motivat hotărârea prin faptul că din copia facturilor prezentate de către CAP „Glia” rezultă că probabil a fost livrată către SRL „Ande-Trans” marfă, și anume ”piersici, mere, prune” (f.d.10-22, vol.I). Dar nu se poate cu certitudine de stabilit existența raporturilor comerciale între CAP „GLIA” și SRL ”Ande-Trans”, și anume că a fost livrată marfa respectivă, deoarece nu au fost prezentate facturile fiscale în original și nu sunt clar vizibile, fiind autentificate de către avocat.

Pentru a se convinge de veridicitatea actelor, instanța de fond a solicitat de la reclamantă prezentarea facturilor în original, or, de obligația acesteia ține prezentarea actelor în original.

Drept consecință, instanța de fond nu a fost convinsă de veridicitatea probelor prezentate de către reclamantă în confirmarea pretențiilor înaintate. Or, potrivit art.138 alin.(4) din Codul de procedură civilă, înscrisul se depune în original sau în copie, autentificată în modul stabilit de lege, indicându-se locul de aflare a originalului. Înscrisul se depune în original când, conform legii sau unui alt act normativ, circumstanțele cauzei trebuie confirmate numai cu documente în original și când, ca urmare a soluționării cauzei, înscrisul își pierde efectul juridic sau când copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum și în alte cazuri când instanța consideră necesară prezentarea originalului.

Totodată, instanța de fond a notat că reprezentantul pârâtei SRL „Ande-Trans” nu a fost prezent în ședința de judecată și nu a prezentat un extras din Registru de evidență din contabilitate sau un act de verificare reciprocă a datoriilor.

Cu trimitere la prevederile art.117 alin.(1) din Codul fiscal, instanța de fond a menționat că, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul țării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariției obligației fiscale, stabilit prin art.108, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul cod.

Instanța de fond a conchis că pentru SRL „Ande-Trans” urma să apară obligația fiscală la data primirii facturii, circumstanțe care nu au fost stabilite pe parcursul examinării cauzei, or, instanța a solicitat prezentarea facturilor fiscale în original pentru a se convinge de veridicitatea actelor, însă acestea nu au fost prezentate.

De asemenea, prima instanță a remarcat că reprezentantul CAP „Glia”, avocatul Radu Demcenco a semnat că confirmă originalul facturilor fiscale, însă reieșind din prevederile art.138 alin.(4) CPC, această probă după 3 pronunțarea hotărârii își pierde efectul juridic, ele urmează a fi prezentate în original când instanța consideră necesară prezentarea originalului.

Cu trimitere la art.138 alin.(4) CPC, instanța de fond a reținut că legislatorul a prevăzut prezentarea originalului în caz de neexecutare a obligației, în caz contrar se suportă consecințele.

Cu trimetre la art.56 alin.(3) CPC, instanța de fond nu a considerat buna-credință a parților când a propus prezentarea facturilor fiscal în original.

Totodată, instanța a stabilit că potrivit copiilor facturilor fiscale prezentate de către reclamantă, locul livrării mărfii este diferit de adresa juridică a pârâtei SRL „Ande-Trans”, ceea ce pune la îndoială dacă ultima a primit marfa.

În contextul celor expuse instanța de judecată a concluzionat asupra respingerii acțiunii.

La fel, cu trimitere la art.94 alin.(1) din Codul de procedură civilă, a considerat necesar de a respinge și pretenția CAP „Glia” privind compensarea cheltuielilor de judecată. EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:

La 19 iulie 2021, CAP „Glia”, reprezentată de avocatul Radu Demcenco, a declarat apel nemotivat, iar la 11 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice și oficiul poștal, CAP „Glia”, reprezentată de avocatul Radu Demcenco, a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii din 17 iulie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii în sensul formulat și compensarea tuturor cheltuielilor de judecată suportate în prima instanță și instanța de apel (f.d.103, 138-147, 149-154, vol.I). POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:

Prin decizia din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de CAP „Glia”, s-a casat integral hotărârea din 19 iulie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central și s-a pronunțat o hotărâre nouă de admitere a acțiunii civile depuse de CAP „Glia”. S-a încasat din contul SRL „Ande-Trans” în beneficiul CAP „Glia” datoria în sumă de 1 288 642 de lei, 38 659, 26 de lei taxa de stat achitată în prima instanță și 28 995 de lei taxa de stat achitată în instanța de apel.

Instanța de apel a motivat decizia, constatând că materialele cauzei rezultă că, prin factura fiscală seria nr.***** din 09 iulie 2016, CAP „Glia” în calitate de furnizor a livrat SRL „Ande-Trans” în calitate de cumpărător marfă (piersici) în valoare de 29205 lei (f.d. 10); prin factura fiscală seria nr.***** din 09 iulie 2016, CAP „Glia” în calitate de furnizor a livrat SRL „Ande-Trans” 4 în calitate de cumpărător marfă (mere) în valoare de 38930 de lei (f.d. 11); prin factura fiscală seria nr.***** din 10 iulie 2016, CAP „Glia” în calitate de furnizor a livrat SRL „Ande-Trans” în calitate de cumpărător marfă (piersici) în valoare de 31440 de lei (f.d.12); prin factura fiscală seria nr.***** din 20 iulie 2016, CAP „Glia” în calitate de furnizor a livrat SRL „Ande-Trans” în calitate de cumpărător marfă (mere) în valoare de 47450 de lei (f.d.13); prin factura fiscală seria nr.***** din 22 iulie 2016, CAP „Glia” în calitate de furnizor a livrat SRL „Ande-Trans” în calitate de cumpărător marfă (mere și prune) în valoare de 231162 de lei (f.d.14); prin factura fiscală seria nr.***** din 30 iulie 2016, CAP „Glia” în calitate de furnizor a livrat SRL „Ande-Trans” în calitate de cumpărător marfă (mere) în valoare de 36055 de lei (f.d.15); prin factura fiscală seria nr.***** din 01 august 2016, CAP „Glia” în calitate de furnizor a livrat SRL „Ande-Trans” în calitate de cumpărător marfă (piersici) în valoare de 100045 de lei (f.d.16); prin factura fiscală seria nr.*****, CAP „Glia” în calitate de furnizor a livrat SRL „Ande-Trans” în calitate de cumpărător marfă (piersici) în valoare de 21334,50 de lei (f.d.17); prin factura fiscală seria nr.***** din 03 august 2016, CAP „Glia” în calitate de furnizor a livrat SRL „Ande-Trans” în calitate de cumpărător marfă (prune) în valoare de 168351 de lei (f.d. 18); prin factura fiscală seria nr.***** din 03 august 2016, CAP „Glia” în calitate de furnizor a livrat SRL „Ande-Trans” în calitate de cumpărător marfă (mere) în valoare de 37545 de lei (f.d.19); prin factura fiscală seria nr.***** din 06 august 2016, CAP „Glia” în calitate de furnizor a livrat SRL „Ande-Trans” în calitate de cumpărător marfă (prune) în valoare de 163282,50 de lei (f.d.20); prin factura fiscală seria nr.***** din 15 august 2016, CAP „Glia” în calitate de furnizor a livrat SRL „Ande-Trans” în calitate de cumpărător marfă (prune) în valoare de 68635 de lei (f.d.21); prin factura fiscală seria nr.***** din 15 august 2016, CAP „Glia” în calitate de furnizor a livrat SRL „Ande-Trans” în calitate de cumpărător marfă (prune) în valoare de 319392 de lei (f.d.22).

Totodată, instanța de apel a reținut că potrivit actelor de verificare a decontărilor reciproce la situația din 31 decembrie 2017, se atestă că SRL „Ande-Trans” avea o datorie față de CAP „Glia” în mărime de 1288642 de lei (vol. I, f.d.23; vol. II, f.d.59).

Potrivit tranzacției de împăcare din 05 mai 2018, (care nu a fost confirmată de instanța de judecată), SRL „Ande-Trans” a recunoscut datoria restantă față de CAP „Glia” în sumă de 1288642 de lei, dobânda de întârziere în mărime de 128864,20 de lei și taxa de stat în sumă de 38659,26 de lei, în total 1456165,46 de lei (vol.I, f.d.34). Iar, prin somația din 21 martie 2018, SRL „Ande-Trans” a fost somat de către CAP „Glia” să achitate urmare a neonorării obligațiilor rezultate din raporturile juridice comerciale suma de 1288642 de lei (vol.I, f.d.7).

Instanța de apel a considerat eronată soluția primei instanțe de respingere a pretenției reclamantei CAP „Glia” privind încasarea datoriei în sumă de 1288642 de lei, or, din înscrisurile anexate la dosar și anume, facturile fiscale, semnate de către ambele părți, dovedesc existența relațiilor comerciale, 5 prin care CAP „Glia” în calitate de furnizor a livrat SRL „Ande-Trans” în calitate de cumpărător marfă (piersici, prune și mere) în valoare totală de 1288642 de lei.

Instanța de apel a conchis că în speță reclamanta CAP „Glia” a demonstrat existența datoriei în sumă de 1288642 de lei din partea pârâtei SRL „Ande-Trans”, prin următoarele probe: 1) facturile fiscale cu seria nr.***** din 09.07.2016, ***** din 09.07.2016, ***** din 10.07.2016, ***** din 20.07.2016, ***** din 22.07.2016, ***** din 30.07.2016, ***** din 01.08.2016, ***** din 03.08.2016, ***** din 03.08.2016, ***** din 03.08.2016, ***** din 06.08.2016, ***** din 15.08.2016, ***** din 15.08.2016 (f.d.9-22, vol.I); 2) actul de verificare a decontărilor reciproce pentru perioada 01 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2017 (f.d. 15) (vol. I, f.d. 23, vol. II, f.d. 59); 3) declarațiile TVA de unde rezultă că SRL „Ande-Trans” a declarat la Serviciul Fiscal de Stat ca facturi de ieșire (vânzare) - facturile fiscale seria: nr. ***** din 09.07.2016, ***** din 09.07.2016, ***** din 10.07.2016, ***** din 20.07.2016, ***** din 22.07.2016, ***** din 30.07.2016, ***** din 01.08.2016, ***** din 03.08.2016, ***** din 03.08.2016, ***** din 03.08.2016, ***** din 06.08.2016, ***** din 15.08.2016, ***** din 15.08.2016 (f.d. 9-22, vol.I); 4) răspunsul Serviciului Fiscal de Stat nr.***** din 26 februarie 2021 din care rezultă că potrivit datelor din Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat, SRL „Ande-Trans” a reflectat facturile fiscale seria: nr. ***** din 09.07.2016, ***** din 09.07.2016, ***** din 10.07.2016, ***** din 20.07.2016, ***** din 22.07.2016, ***** din 30.07.2016, ***** din 01.08.2016, ***** din 03.08.2016, ***** din 03.08.2016, ***** din 03.08.2016, ***** din 06.08.2016, ***** din 15.08.2016, ***** din 15.08.2016 (f.d. 9-22, vol. I) în anexa nr.1 la Declarațiile privind TVA prezentate pentru perioadele fiscal iulie – august 2016 (f.d. 68, vol. II); 5) tranzacția de împăcare din 05 mai 2018, ce nu a fost confirmată de instanța de judecată, din care rezultă că SRL „Ande- Trans” a recunoscut datoria restantă față de CAP „Glia” în sumă totală de 1288642 de lei, dobânda de întârziere în mărime de 128864,20 de lei și taxa de stat în sumă de 38659,26 de lei, în total 1456165,46 de lei (vol.I, f.d.34).

Instanța de apel a rezumat că în condițiile în care SRL „Ande- Trans” a beneficiat de mărfurile livrate de CAP „Glia”, aceasta este ținută să achite pentru mărfurile furnizate, iar la caz, s-a stabilit că SRL „Ande-Trans” nu și-a executat obligația de plată, contrar faptului că a beneficiat de bunurile livrate de CAP „Glia”.

În consecință, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că SRL „Ande-Trans” nu și-a onorat obligațiunile de a achita integral pentru mărfurile livrate și a admis o restanță de plată în sumă de 1288642 de lei, fapt ce rezultă din probe concludente, respectiv acțiunea reclamantului CAP „Glia” este întemeiată.

Instanța de apel a considerat eronată poziția instanței de fond precum că facturile fiscale anexate la materialele dosarului nu sunt opozabile față de SRL „Ande-Trans” pe motiv că nu au fost semnate de administratorul 6 SRL „Ande-Trans”, or, potrivit art.242 alin.(1) și (3) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), un act juridic poate fi încheiat personal sau prin reprezentant. Împuternicirile reprezentantului rezultă din lege, din act juridic sau din împrejurările în care acționează. Dacă actul juridic este încheiat în numele unei alte persoane, părții cu care a contractat reprezentantul nu i se poate opune o lipsă a împuternicirilor dacă reprezentatul a creat astfel de împrejurări în virtutea cărora această parte presupunea cu bună-credință existența unor asemenea împuterniciri.

În acest context, instanța de apel a notat că potrivit facturilor fiscale eliberate în perioada iulie–august 2016, anexate la materialele dosarului, se atestă că SRL „Ande-Trans”, reprezentată de Luca Sergiu, anterior apariției raporturilor juridice din litigiu, a procurat marfă (prune, mere și piersici) de la CAP „Glia” (f.d.149-184, vol.I).

Instanța de apel nu a reținut argumentele SRL „Ande-Trans” precum că administratorul Harjevschi Andrei nu și-a exprimat consimțământul asupra raporturilor juridice, or, potrivit explicațiilor participanților la proces, raportate la materialul probator administrat, se atestă că, reieșind din prevederile legale stipulate la art.242 alin.(3) din Codul civil, Luca Sergiu în calitate de reprezentant al SRL „Ande-Trans” a creat astfel de împrejurări în virtutea cărora CAP „Glia” presupunea cu bună-credință existența unor asemenea împuterniciri, semnând din numele întreprinderii facturile fiscale, prin care întreprinderea și-a asumat obligații civile, recepționând marfa livrată.

La acest aspect, instanța de apel a dedus că această concluzie se desprinde și din declarațiile TVA potrivit cărora însuși SRL „Ande-Trans” a declarat la Serviciul Fiscal de Stat ca facturi de ieșire (vânzare) facturile fiscale seria nr.***** din 09.07.2016, ***** din 09.07.2016, ***** din 10.07.2016, ***** din 20.07.2016, ***** din 22.07.2016, ***** din 30.07.2016, ***** din 01.08.2016, ***** din 03.08.2016, ***** din 03.08.2016, ***** din 03.08.2016, ***** din 06.08.2016, ***** din 15.08.2016, ***** din 15.08.2016 (f.d. 9-22, vol. I), precum și din răspunsul Serviciului Fiscal de Stat nr.***** din 26 februarie 2021, din care rezultă că potrivit datelor din Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat, SRL „Ande-Trans” a reflectat facturile fiscale seria nr.***** din 09.07.2016, ***** din 09.07.2016, ***** din 10.07.2016, ***** din 20.07.2016, ***** din 22.07.2016, ***** din 30.07.2016, ***** din 01.08.2016, ***** din 03.08.2016, ***** din 03.08.2016, ***** din 03.08.2016, ***** din 06.08.2016, ***** din 15.08.2016, ***** din 15.08.2016 (f.d. 9-22, vol. I) în anexa nr.1 la Declarațiile privind TVA prezentate pentru perioadele fiscal iulie – august 2016 (f.d. 68, volumul II).

Cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel a menționat că CAP „Glia” a achitat la depunerea cererii de chemare în judecată suma de 38659,26 de lei cu titlu de taxă de stat conform ordinului de plată nr.444 din 04 martie 2018 (f.d. 2, vol. I), iar la depunerea cererii de apel suma de 28995 de lei cu titlu de taxă de stat conform ordinului de plată nr.***** din 07 septembrie 2021 (f.d. 119, vol. II). 7

Luând în considerare faptul că au fost admise cerințele reclamantei CAP „Glia” privind încasarea datoriei în sumă de 1288642 de lei, la etapa examinării cauzei în ordine de apel, instanța de apel a considerat necesar de a încasa din contul SRL „Ande-Trans” în beneficiul CAP „Glia” cheltuielile de judecată legate de achitarea taxei de stat în instanța de fond în sumă de 38659,26 de lei și în instanța de apel în sumă de 28995 de lei. EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:

La 08 iunie 2023, SRL „Ande-Trans” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 19 iulie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central. SOLICITĂRILE RECURENTULUI:

În susținerea recursului SRL „Ande-Trans” a indicat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea și nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Soluția instanței de apel este eronată și contradictorie cu privire la faptul că înscrisurile prezentate și anume, facturile fiscale semnate de ambele părți, dovedesc existența relațiilor comerciale prin care CAP „Glia” în calitate de furnizor a livrat SRL „Ande-Trans” în calitate de cumpărător marfă (piersici, mere, prune) în valoare totală de 1288642 de lei.

Instanța de apel nu aținut cont de faptul că SRL „Ande-Trans” nu a semnat facturile fiscale invocate de CAP „Glia”, nici prin administratorul Harjevschi Andrei, nici prin reprezentant. Respectiv, este eronată concluzia instanței de apel precum că SRL „Ande-Trans” are calitatea de cumpărător și ar fi beneficiat de marfă în valoare totală de 1288642 de lei.

Instanța de apel eronat a stabilit că Luca Isidor ar fi reprezentantul SRL „Ande-Trans”, or, nu există niciun înscris care ar confirma asemenea împuterniciri.

De asemenea, instanța de apel nu a indicat pe ce își întemeiază concluziile, întrucât din înscrisurile din dosar nu se dovedește că SRL „Ande- Trans” ar fi recepționat marfa livrată sau că ar fi beneficiat de aceasta.

Consideră eronată concluzia instanței de apel precum că SRL „Ande-Trans” este ținută să achite marfa livrată, or, nu este parte la raportul juridic litigios, nu și-a asumat obligații și prin urmare nu trebuie să le execute.

Luca Isidor nu a fost împuternicit de SRL „Ande-Trans” să-i reprezinte interesele, fapt ce se probează prin declarația de la f.d.9, vol.I, 8 potrivit căreia administratorul Harjevschi Andrei era delegat să reprezinte societate în relațiile cu terții și nu primul.

În perioada iulie-august 2016 nu au fost înregistrate transferuri cu privire la facturile fiscale la care a făcut trimitere instanța de apel, prin urmare este eronată concluzia instanței de apel precum că SRL „Ande-Trans” ar fi procurat marfă (prune, mere, piersici) de la CAP „Glia” din moment ce nu a existat nicio plată sau solicitare de plată, or, simpla factură fiscală nesemnată de către SRL „Ande-Trans”, mai bine zis de persoana Luca Isidor, care nu avea împuternicirii să reprezinte societatea dată, nu poate fi pusă la baza încasării din contul său a sumei pretinse ca datorie în mărime de 1288642 de lei.

Instanța de apel a omis să cerceteze și să se expună referitor la neconcordanța invocată de către SRL „Ande-Trans” a facturilor fiscale prezentate de CAP „Glia” în calitate de probe. La f.d. 16, vol.I, este anexată factura fiscală cu nr.***** din 01 august 2016, pe când la f.d. 119, vol.I, aceiași factură este prezentată ca fiind eliberată la 30 iulie 2016, fapt invocat în declarația prezentată de CAP „Glia”. Mai mult, aceiași neconcordanță a facturilor fiscale se atestă și în cazul copiei facturii nr.***** din 09 iulie 2016 prezentată de CAP „Glia” (f.d.70, vol.II), pe când din răspunsul SFS din 19 martie 2021 rezultă că factura fiscală nr.***** a fost emisă la 10 iulie 2016.

Instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că facturile fiscale nu au fost semnate de SRL „Ande-Trans”, pentru care fapt instanța de fond a dispus efectuarea expertizei grafoscopice, pentru acesta a achitat suma de 16800 de lei, însă din motiv că CAP „Glia” a refuzat să prezinte facturile în original, din care cauză expertul judiciar a remis instanței dosarul fără executare.

Astfel de circumstanțe pun la îndoială veridicitatea acestor facturi fiscale, creând suspiciuni cu privire la temeinicia concluziilor instanței de apel.

În drept, SRL „Ande-Trans” și-a întemeiat recursul pe prevederile art.432 alin.(2) lit.a) și c) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la modificările din 01.09.2023), potrivit cărora se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, precum și a interpretat în mod eronat legea.

La 05 februarie 2024, CAP „Glia”, reprezentată de avocatul Radu Demcenco a depus referință, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul declarat de SRL „Ande-Trans”, întrucât temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.432 din Codul de procedură civilă.

Intimata a indicat că între părți au fost stabilite raporturi juridice obligaționale întemeiate pe contract de vânzare-cumpărare de marfă (fructe) 9 încheiat în formă verbală, confirmat prin facturi fiscale raportate corespunzătoare la autoritatea fiscală de ambele părți contractante. Împuternicirile reprezentantului cumpărătorului de a semna facturile reieșeau din împrejurările pe care cumpărătorul le-a creat și anume, existența și în trecut a asemenea relații contractuale finalizate cu succes, delegațiile contabile eliberate de cumpărător. Argumentele recurentei de fapt este o încercare de a se eschiva de la executarea obligațiilor pecuniare asumate.

Mai mult, drept dovadă că aceleași argumente pentru a nu executa obligațiile contractuale, precum că nu a semnat facturile fiscale, au fost folosite și în raport cu alți agenți economici, fapt ce rezultă și din decizia din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza SRL „Ribes Trans” împotriva SRL „Ande-Trans” cu privire la încasarea datorie, atașată la referință. LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

Articolul 434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă statuează că: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat la 08 iunie 2023 de către SRL „Ande-Trans”, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Articolul 432 din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la modificările efectuate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01.09.2023) prevede că: „(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 10 (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s- a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul- verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Articolul 433 lit.a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului 08 iunie 2023): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Articolul 440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă stipulează că: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.” MOTIVAREA INSTANȚEI:

Cu referire la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 15 februarie 2023, în ședință publică.

Din actele cauzei rezultă că, copia deciziei motivate a instanței de apel a fost expediată la 25 aprilie 2023, la adresa electronică a SRL „Ande- Trans”, fapt ce rezultă din scrisoarea anexată la dosar (f.d.227, vol.II).

Astfel, recursul declarat la 08 iunie 2023 de către SRL „Ande- Trans” se consideră ca fiind depus în interiorul termenului legal prevăzut de art.434 alin.(1) CPC.

Din analiza prevederilor legale precitate supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele 11 citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Se reține că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare la data declarării recursului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că în recursul declarat la 08 iunie 2023 de SRL „Ande-Trans” a făcut referire al prevederile art.432 alin.(2) lit.a) și c) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la modificările din 01.09.2023), potrivit cărora se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, precum și a interpretat în mod eronat legea.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurenta a făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute la art.432 alin.(2) lit.a) și c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului (08 iunie 2023), nu a stabilit că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată sau că a interpretat în mod eronat legea.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 CPC, (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului – 08 iunie 2023), respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele recursului reprezintă de fapt dezacordul recurentei cu soluția instanței de apel, care a emis decizia contestată pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

De altfel, motivele de casare, invocate în recurs, se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, prin urmare nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de SRL „Ande-Trans” conține obiecții de fapt și de drept 12 similare celor expuse în cererea de apel care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod corespunzător.

Completul de judecată remarcă că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,11p.141, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din aceste motive, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de SRL „Ande Trans” urmează a fi considerat inadmisibil. 13

În conformitate cu art.431 alin.(1) și (2), art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Ande Trans”. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 14