2ra-1158/23 — repararea prejudiciului material, moral si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material, moral si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- verificarea personalitătii juridice si a calitătii procesuale a INSP în actiunile privind repararea prejudiciului cauzat prin aplicarea sanctiunilor contraventionale
2ra-1158/23 — repararea prejudiciului material, moral si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de avocatul Gheorghe Macovei
în interesele lui Victor Letkovski,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Victor Letkovski împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică,
intervenient accesoriu Nicolae Cebotari, cu privire la repararea prejudiciului
material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-1158/23
NR. PIGD 2-21099283-01-2ra-11082023)
Recurs declarat până la 1 septembrie 2023. Interpretarea eronată a legii materiale.
Verificarea personalității juridice și a calității procesuale a Inspectoratului Național de
Securitate Publică în acțiunile civile privind repararea prejudiciului cauzat prin aplicarea
nelegală a sancțiunilor contravenționale.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. S. Cușnir,
Curtea de Apel Chișinău, jud. M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu,
12 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
avocatul Gheorghe Macovei în interesele lui Victor Letkovski
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 30 iunie 2021, Letkovski Victor a depus cerere împotriva
Inspectoratului Național de Securitate Publică (INSP), intervenient accesoriu
Nicolae Cebotari, solicitând încasarea sumei de 16 536,67 lei cu titlu de
prejudiciu material, 20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și 6 000
lei drept cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, a indicat că, la 29 iulie 2020, în jurul orei 00:10,
deplasându-se cu automobilul de marca BMW E46 320i, pe str. Vadul lui
Vodă din mun. Chișinău, reclamantul a fost staționat de inspectorul INSP
Cebotari Nicolae, pe motiv că sistemul de evacuare al vehiculului produce
zgomot excesiv.
Ca urmare, a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție
nr. MAI05053432 din 29.07.2020, prin care Letkovski Victor a fost
sancționat în temeiul art. 228 alin. (1) Cod contravențional cu amendă de 12
unități convenționale și 3 puncte de penalizare, iar plăcuța de înmatriculare
NGB 558 a fost ridicată în baza ordonanței nr. ORD 01 110854 și a
procesului-verbal de ridicare nr. PRO 01 075781 din aceeași dată.
La 7 august 2020, reclamantul a depus contestație împotriva
procesului-verbal menționat și cerere privind eliberarea plăcii de
înmatriculare, ulterior transmise, împreună cu dosarul contravențional,
Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
În procesul examinării cererii, Direcția Poliției de Patrulare Chișinău
a solicitat prezentarea vehiculului pentru inspectare tehnică, care a avut loc
la 13 august 2020. În urma verificării, s-a consemnat în procesul-verbal de
inspectare că automobilul „corespunde” cerințelor tehnice, fiind restituită
plăcuța de înmatriculare.
1
Prin adresa INSP nr. 34/173191 din 11 septembrie 2020, s-a confirmat
că vehiculul respectă normativele tehnice prevăzute de Regulamentul
circulației rutiere.
Prin hotărârea din 3 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Ciocana, contestația lui Letkovski Victor a fost admisă, procesul
contravențional inițiat în temeiul art. 228 alin. (1) Cod contravențional fiind
încetat pe motivul lipsei faptei contravenționale.
Reclamantul a invocat dreptul de a obține repararea prejudiciului
material și moral suferit prin atragerea neîntemeiată la răspundere
contravențională și prin limitarea nejustificată a dreptului de proprietate
asupra vehiculului.
Prejudiciul material, în sumă totală de 16 536,67 lei, include
contravaloarea chiriei unui vehicul pe perioada indisponibilizării, amenda
achitată, serviciile evacuatorului, asistența juridică și cheltuielile poștale.
Prejudiciul moral, estimat la 20 000 lei, constă în suferințele morale,
stresul și frustrarea cauzate prin sancționarea și restricțiile ilegale, precum și
durata excesivă a examinării cauzei, cuantumul solicitat fiind apreciat ca
rezonabil și proporțional cu atingerea adusă drepturilor sale.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 20 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Letkovski
Victor. S-a încasat de la Inspectoratul Național de Securitate Publică în
beneficiul lui Letkovski Victor, prejudiciul material compus din cheltuielile
de asistență juridică în mărime de 10 000 lei, cheltuielile pentru trimiterile
poștale în mărime de 11,45 lei, cheltuielile pentru serviciul evacuator în
mărime de 360 lei, suportat în cadrul procesului contravențional. S-a încasat
de la Inspectoratul Național de Securitate Publică, în beneficiul lui Letkovski
Victor, suma de 1 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. S-a încasat de la
Inspectoratul Național de Securitate Publică în beneficiul lui Letkovski
Victor, suma de 6 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate
în prezenta cauză. În rest pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 23 mai 2022, Inspectoratul Național de Securitate Publică a
declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 mai 2022, cu emiterea unei
hotărâri noi de respingere a acțiunii.
2
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
apelul declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică. S-a casat
integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 mai 2022, și,
pe cauza dată s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care: cererea de chemare în
judecată depusă de către Letkovski Victor împotriva Inspectoratului
Național de Securitate Publică, cu privire la încasarea prejudiciului material
în mărime de 16 536,67 lei, a prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei și
compensarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 6 000 lei, s-a
respins ca fiind neîntemeiată.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că Inspectoratul
Național de Securitate Publică, fiind o subdiviziune a Inspectoratului
General al Poliției, nu are personalitate juridică distinctă și, prin urmare, nu
poate fi subiect în raportul obligațional de răspundere civilă. În aceste
condiții, acțiunea trebuia îndreptată împotriva unității centrale –
Inspectoratul General al Poliției, ca persoană juridică responsabilă pentru
eventualele prejudicii cauzate de subdiviziunile sale.
Curtea de apel a reținut că prima instanță a admis eronat acțiunea fără
a verifica corect calitatea procesuală pasivă a pârâtului și fără a aprecia
deplin circumstanțele relevante și temeiurile legale invocate. Prin urmare,
soluția primei instanțe a fost considerată neîntemeiată și contrară probelor
administrate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 7 august 2023, avocatul Gheorghe Macovei în interesele lui Victor
Letkovski, a declarat recurs împotriva deciziei din 25 ianuarie 2023 a Curții
de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, reclamantul a arătat că instanța de apel a
pronunțat o decizie nelegală și neîntemeiată, limitându-se la constatarea
lipsei personalității juridice a Inspectoratului Național de Securitate Publică,
fără a examina fondul cauzei și fără a analiza probele administrate.
Recurentul a menționat că Inspectoratul Național de Securitate Publică
este persoană juridică de drept public, ceea ce rezultă din actele Ministerului
Afacerilor Interne și din regulamentul de organizare și funcționare al
3
instituției, potrivit căruia aceasta dispune de patrimoniu propriu, cont
trezorerial și ștampilă cu Stema de Stat.
În opinia sa, instanța de apel era obligată să verifice în mod concret
dacă Inspectoratul Național de Securitate Publică are personalitate juridică
și să stabilească calitatea procesuală pasivă a pârâtului, iar în lipsa acestor
constatări nu putea respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Recurentul a invocat prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr.
1545/1998, potrivit cărora prejudiciul cauzat prin aplicarea nelegală a
sancțiunii contravenționale se repară de către organul care a emis actul
respectiv, din contul bugetului de stat.
Totodată, a invocat dispozițiile art. 383 și 384 Cod contravențional,
care consacră dreptul persoanei împotriva căreia procesul contravențional a
fost încetat pe motivul lipsei faptei de a solicita repararea prejudiciului
cauzat prin sancționarea neîntemeiată.
Recurentul a arătat că, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul
Ciocana, din 3 martie 2021, procesul contravențional intentat împotriva sa a
fost încetat pe motivul lipsei faptei contravenționale, ceea ce îi conferă
dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul material și moral cauzat prin
acțiunile nelegale ale agentului constatator.
În concluzie, a susținut că instanța de apel a aplicat greșit legea,
respingând acțiunea pe un motiv formal, fără a clarifica statutul juridic al
pârâtului și fără a examina în fond pretențiile formulate.
ASPECTE DE PROCEDURĂ ÎN RECURS
Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia cererii de
recurs, explicând dreptul de a depune referință.
Prin referința depusă la 13 septembrie 2023, inspectoratul Național de
Securitate Publică a solicitat declararea acestuia ca inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 1 septembrie 2023.
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative, prevede că:
4
„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării
în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la
data depunerii recursului.”
Din sensul normei de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii
nr. 246 din 31 iulie 2023, motiv pentru care va fi examinat în baza temeiurilor
în vigoare la data depunerii recursului.
Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția
legii în vigoare la data depunerii cererii de recurs:
„(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată
neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia
legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost
încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care
nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui
participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în
judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d)
instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost
pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât
cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în
cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu
poate fi restabilit.”
Art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în
vigoare de la 1 septembrie 2023):
„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în
vigoare de la 1 septembrie 2023):
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
5
prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale
căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”
Art. 373 alin. (1), (2), (5) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor
înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea
circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. (2) În limitele apelului, instanța
de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe,
precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,
apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către
participanții la proces. (5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor
motivelor invocate în apel.”
Art. 240 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă:
„(1) La deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu
stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și
admisibilitatea acțiunii. (3) Instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele
pretențiilor înaintate de reclamant.”
Art. 444 din Codul de procedură civilă:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1)
lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință
pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze
integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o
singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs;”
Art. 13 alin. (1) din Legea nr. 1545/1998 privind repararea
prejudiciului cauzat prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor de judecată:
„(...)Prejudiciul material și moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor
contravenționale de către alte organe decât instanța de judecată se repară de către aceste
organe..”
Art. 383 alin. (3) din Codul contravențional:
„(3) Persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional se repune în
dreptul de care a fost privată și ei i se repară cheltuielile suportate în proces dacă, prin
hotărâre definitivă, este declarată nevinovată sau răspunderea sa contravențională este
înlăturată, cu excepția cazului de amnistie.”
Art. 384 alin. (2) lit. u) din Codul contravențional:
„(2) Persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul: u)
să ceară și să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau
6
inacțiunile ilicite ale autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze
cauza contravențională.”
Art. 171 alin. (1), (2) din Codul civil:
(1) Persoana juridică este subiectul de drept constituit în condițiile legii, având o
organizare de sine stătătoare și un patrimoniu propriu și distinct, afectat realizării unui
anumit scop conform cu legea, ordinea publică și bunele moravuri.
(2) Persoană juridică poate să dobândească și să exercite în nume propriu drepturi
patrimoniale și personale nepatrimoniale, să-și asume obligații, poate fi reclamant și pârât
în instanță de judecată.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, prevăzut la art. 434
alin. (1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține că
decizia contestată a fost pronunțată de Curtea de Apel Chișinău la data de 25
ianuarie 2023. La materialele dosarului nu există date privind recepționarea
acesteia de către recurent sau reprezentantul său.
Totodată, potrivit cererii depuse la 26 iunie 2023, reprezentantul
recurentului a solicitat eliberarea copiei deciziei pentru luare la cunoștință.
Conform mențiunii aplicate pe cererea respectivă, avocatul recurentului a
luat cunoștință de conținutul deciziei la data de 10 iulie 2023.
Având în vedere că recursul a fost depus la 7 august 2023, adică în
termenul de două luni prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, Completul de judecată constată că acesta este declarat în termen legal
și urmează a fi examinat în fond.
Completul de judecată menționează că nu va formula un răspuns
detaliat pentru fiecare argument al recursului, ci va analiza doar motivele
decisive ale cauzei, în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții
Europene a Drepturilor Omului (a se vedea cauza García Ruiz vs. Spania,
21 ianuarie 1999, §26; Moreira Ferreira vs. Portugalia (nr. 2), 11 iulie
2017, §84, 98).
În recursul declarat, Letkovski Victor a invocat că decizia instanței de
apel este afectată de vicii esențiale de legalitate și temeinicie, întrucât
instanța s-a limitat la constatarea lipsei personalității juridice a
Inspectoratului Național de Securitate Publică, fără a examina fondul cauzei
și fără a verifica temeiurile juridice ale pretențiilor.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, examinând actele
dosarului și argumentele recursului, constată că acesta este întemeiat, pentru
următoarele motive.
7
După cum rezultă din considerentele deciziei contestate, instanța de
apel a respins acțiunea doar pe motivul lipsei personalității juridice a
Inspectoratului Național de Securitate Publică, calificându-l drept o simplă
subdiviziune a Inspectoratului General al Poliției, fără a analiza în concret
temeiurile de drept invocate de reclamant.
Instanța de recurs observă că asemenea concluzie nu este susținută de
o analiză efectivă a actelor normative ce reglementează organizarea și
funcționarea acestei instituții, nefiind examinate nici actele Ministerului
Afacerilor Interne, nici datele din Registrul de stat al unităților de drept.
Or, potrivit art. 171 alin. (1) și (2) din Codul civil, persoana juridică
este subiectul de drept constituit în condițiile legii, având o organizare de
sine stătătoare și un patrimoniu propriu și distinct, putând dobândi și exercita
în nume propriu drepturi și obligații, inclusiv capacitatea de a sta în judecată
ca reclamant și pârât.
Prin urmare, stabilirea calității procesuale pasive a pârâtului
presupune verificarea elementelor de fapt și de drept ce caracterizează
existența unei persoane juridice, aspect pe care instanța de apel era obligată
să-l lămurească în mod expres înainte de a se pronunța asupra fondului
acțiunii.
Totodată, din extrasul din Registrul de stat al unităților de drept nr.
115572 din 01.08.2023 (vol. I, f.d.214), rezultă că Inspectoratul Național de
Securitate Publică figurează înregistrat cu IDNO 1013601000509, fapt ce
impune clarificarea statutului juridic al acestei entități în raport cu
prevederile Regulamentului Ministerului Afacerilor Interne și ale actelor
normative conexe.
În aceste condiții, Curtea Supremă de Justiție constată că instanța de
apel a pronunțat o decizie prematură, fără a verifica în mod complet calitatea
procesuală pasivă a pârâtului și fără a examina fondul pretențiilor
reclamantului.
Completul de judecată menționează că eroarea reținută nu poate fi
corectată în recurs, întrucât soluționarea acestei chestiuni presupune
aprecierea probelor și interpretarea actelor constitutive ale instituției, ceea ce
depășește limitele controlului de legalitate exercitat de instanța de recurs.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 445 alin. (1) lit. c) și alin.
(2) din Codul de procedură civilă,
8
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Admite recursul depus de avocatul Gheorghe Macovei în interesele lui
Victor Letkovski.
Casează integral decizia din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău și
restituie cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Victor Letkovski împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică,
intervenient accesoriu Nicolae Cebotari, cu privire la repararea prejudiciului
material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată la rejudecare în
Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
9