3-28/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare

3-28/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la contestația

depusă de

Marina Rusu împotriva Comisiei de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor

(evaluarea externă conform Legii nr. 26/2022)

(Dosarul nr. 3-28/24

NR. PIGD 2-24117220-01-3-16102024)

Contestație respinsă, deoarece nu a fost încălcat principiul lucrului judecat;

Încălcarea obligației de diligență și promptitudine a judecătorului la

examinarea a 16 cauze era suficient de gravă pentru nepromovarea evaluării.

07 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Judecând în numele legii contestația depusă de Marina Rusu împotriva

deciziei Comisiei de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia de

evaluare),

Completul de judecată special compus din:

Diana Stănilă, Președinte,

Vladislav Gribincea,

Lilia Roic-Botezatu, judecători,

asistat de Tatiana Timco, grefier,

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

judecător la Judecătoria Taraclia (din 01 ianuarie 2017, Judecătoria Cahul).

a transferat temporar reclamanta la Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari, pe un

termen de șase luni. La 03 aprilie 2018, CSM a prelungit transferul temporar al

reclamantei pentru încă șase luni. La 16 octombrie 2018, CSM a menținut

atribuțiile reclamantei pentru a finaliza examinarea mai multor dosare distribuite

ei la Judecătoria Criuleni.

26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Potrivit acestei

legi, puteau candida în alegeri pentru CSM doar persoanele care au promovat

evaluarea externă (pre-vetting).

membru CSM. La 06 aprilie 2022, CSM a remis Comisiei de evaluare cererea cu

actele depuse în vederea evaluării.

evaluare. Prin decizia nr. 22, din 27 ianuarie 2023, Comisia de evaluare a constatat

că reclamanta nu a promovat evaluarea, deoarece există dubii serioase cu privire

integritatea ei financiară și etică.

nr. 22. La 29 ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a admis contestația, a

anulat decizia și a dispus reevaluarea reclamantei.

La 08 august 2024, ea a adoptat decizia nr. 17, prin care a decis nepromovarea

evaluării, deoarece reclamanta nu întrunește criteriile de integritate etică. Comisia

a constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de

2

integritate etică. Decizia a fost recepționată de către Marina Rusu prin e-mail la

11 octombrie 2024.

decizia Comisiei de evaluare nr. 17 la Curtea Supremă de Justiție. Ei au solicitat

anularea acesteia și constatarea promovării evaluării de către reclamantă.

judecătorii Ion Malanciuc, Oxana Parfeni și Diana Stănilă. În urma admiterii

declarațiilor de abținere a judecătorilor Ion Malanciuc și Oxana Parfeni, aceștia au

fost substituiți de judecătorii Vladislav Gribincea și Lilia Roic-Botezatu.

noiembrie 2024. Reclamanta și avocatul acesteia, Isai Cireș, au susținut

contestația, iar avocații Valeriu Cernei și Roger Gladei, reprezentanți ai Comisiei

de evaluare, au pledat pentru respingerea ei. În aceeași zi a fost finalizată

examinarea cauzei în fond.

ÎN FAPT

a. Cariera reclamantei în sistemul judecătoresc

2012, reclamanta a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Taraclia. În

urma reorganizării sistemului judecătoriilor, începând cu 01 ianuarie 2017,

reclamanta și-a continuat activitatea la Judecătoria Cahul, sediul Taraclia.

transferată temporar la Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari, pe un termen de șase

luni, începând cu 15 octombrie 2017. Prin hotărârea CSM nr. 177/9, din 03 aprilie

2018, a fost prelungit transferul temporar al reclamantei pentru încă o perioadă de

șase luni. Prin hotărârea CSM nr. 444/21, din 16 octombrie 2018, au fost menținute

atribuțiile reclamantei pentru a finaliza examinarea mai multor dosare distribuite

ei la Judecătoria Criuleni.

desemnată pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție la Judecătoria

Cahul.

reclamanta din funcție, până la 11 mai 2020, pe perioada aflării în concediul

suplimentar neplătit de îngrijire a copilului.

transfer de la Judecătoria Cahul la o judecătorie din Chișinău sau din apropierea

Chișinăului. În aceste cereri, reclamanta susținea că are câțiva copii minori, însă

CSM a considerat de fiecare dată acest argument ca insuficient. La 10 iunie 2025,

3

CSM a dispus totuși transferul reclamantei la Judecătoria Chișinău, începând cu

03 noiembrie 2025.

b. Procedura disciplinară împotriva reclamantei

CSM despre tergiversarea examinării plângerilor lor depuse în temeiul articolelor

4732 și 4733 Cod de procedură penală. Plângerile vizau constatarea detenției în

condiții proaste și reducerea termenului de detenție. Potrivit legii, asemenea

plângeri urmează a fi examinate de judecător în cel mult trei luni. Toate aceste

cauze s-au aflat în gestiunea reclamantei.

a întocmit două rapoarte în care a concluzionat că în acțiunile reclamantei se

conturează bănuiala rezonabilă de comitere a abaterilor disciplinare prevăzute de

art. 4 alin. (1) lit. i) și j) din Legea nr. 178/2014 privind răspunderea disciplinară a

judecătorilor. Toate plângerile nu au fost examinate în termenul legal de trei luni.

Până la momentul verificării, niciuna dintre cauze nu fusese soluționată, ședințele

de judecată fiind amânate repetat pe motive precum concedii de odihnă, concedii

medicale, lipsa grefierului sau absența părților. Amânările nejustificate au

determinat ca unii condamnați să-și ispășească integral pedepsele, fără a beneficia

de reducerea pentru detenția în condiții inumane. Rapoartele au fost transmise

Colegiului disciplinar.

încetarea procedurii disciplinare, din motiv că nu au fost identificate motive

imputabile reclamantei care să justifice constatarea unei abateri disciplinare.

Faptele nu întrunesc elementele unei abateri, întrucât nu au fost comise cu

vinovăție. La 10 august 2020, inspectorul-judecător Diana Ioniță a contestat

hotărârea, solicitând constatarea comiterii abaterilor disciplinare prevăzute de art.

4 alin. (1) lit. i) și j) din Legea nr. 178/2014 și aplicarea sancțiunii disciplinare.

a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de avertisment. Sancțiunea a fost

aplicată pentru abaterile disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. i) și j) al Legii

nr. 178/2014. Potrivit hotărârii CSM, plângerile privind condițiile de detenție

trebuiau examinate în termen de trei luni. Ele au fost amânate repetat. Invocarea

concediilor, lipsei grefierului sau a altor impedimente nu pot justifica această

întârziere. Potrivit informației oferite de instanța în care activa reclamanta,

judecătoarea era asigurată cu grefier și avea obligația să-și organizeze activitatea

astfel încât să respecte termenele imperative, inclusiv prin planificarea ședințelor

și prioritizarea cauzelor.

Curtea de Apel Chișinău a anulat hotărârea, deoarece CSM a aplicat sancțiunea

disciplinară fără a stabili forma vinovăției cerută de lege, intenția sau neglijența

gravă, un element obligatoriu al componenței de abatere disciplinară. Deși s-au

4

constatat întârzieri în examinarea plângerilor, instanța a notat, printr-o declarație

generală, că acestea nu pot fi imputate judecătoarei. Multe amânări au rezultat din

cauze obiective, cum ar fi lipsa raportului instituției penitenciare, a avocatului

deținutului sau a grefierei. De asemenea, o anumită perioadă de timp reclamanta

s-a aflat în concediu, deținuții nu au cerut accelerarea examinării cauzei și nu există

vreo hotărâre judecătorească emisă în temeiul Legii 87/2011 în care să fie

constatată încălcarea termenului rezonabil de judecare a cauzei. Instanța a mai

menționat că hotărârea CSM nu conține o motivare completă în fapt și în drept și

nu explică modul în care întârzierea examinării cauzelor ar fi afectat drepturile

participanților la proces. La 06 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a respins ca

inadmisibil recursul CSM, arătând că acesta nu întrunea cerințele de admisibilitate

prevăzute de art. 246 Cod administrativ.

c. Evaluarea externă a reclamantei

Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale acestora,

precum și a sporirii încrederii publice în activitatea acestora și în sistemul

judecătoresc, Parlamentul a adoptat Legea nr. 26/2022. Conform acestei legi, toți

candidații la funcția de membru al CSM sunt supuși evaluării externe. Este

evaluată integritatea etică și financiară. Evaluarea începe cu solicitarea ca

candidatul să depună Comisiei de evaluare declarația de avere și interese personale

pentru ultimii cinci ani, un chestionar de etică și o declarație despre persoanele

apropiate care activează sau au activat în ultimii cinci ani în sistemul judecătoresc,

al procuraturii și în serviciul public.

i. Prima evaluare a reclamantei

Evaluarea reclamantei a început la 08 iulie 2022. Între 15 și 16 iulie 2022,

reclamanta a depus chestionarul privind integritatea etică și declarația de avere și

interese personale pentru ultimii cinci ani. Declarația includea și lista persoanelor

apropiate care dețin funcții în sistemul judecătoresc, al procuraturii sau în serviciul

public.

desfășurată în fața Comisiei de evaluare. În cadrul acestei audieri, discuțiile s-au

concentrat asupra a două aspecte esențiale: procedura disciplinară menționată mai

sus, și omisiunea de a depune declarația privind averea și interesele personale la

reluarea exercitării funcției de judecător în anul 2017, după ce aceasta a fost

suspendată din funcție în anii 2014-2016.

că reclamanta nu a promovat evaluarea, reținând existența dubiilor serioase privind

integritatea financiară și etică. Comisia a reținut că Marina Rusu a fost suspendată

din funcția de judecător în perioada 05 mai 2014 – 02 octombrie 2017, fiind în

concediu de îngrijire a copilului minor. La 02 octombrie 2017, reclamanta și-a

5

reluat activitatea. La 30 martie 2018, aceasta a depus la Autoritatea Națională de

Integritate declarația anuală privind averea și interesele personale pentru anul

din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, care

stabilește că subiectul declarării, al cărui raport de muncă a fost suspendat, are

obligația să depună, în termen de 30 de zile de la reîncadrarea în funcție, o

declarație în care să includă veniturile obținute în perioada suspendării, precum și

bunurile deținute și interesele personale. Lipsa unei asemenea declarații pentru

perioada 2014-2016 a împiedicat Comisia de evaluare în îndeplinirea obligației de

a verifica, în mod amănunțit, veniturile obținute de reclamantă și cheltuielile

suportate în acea perioadă, așa cum prevede art. 8 din Legea nr. 26/2022. Comisia

a mai stabilit că reclamanta a admis întârzieri în 16 cauze aflate spre examinare în

procedura sa. În niciuna din aceste cauze, reclamanta nu a emis o decizie în termen

de trei luni, așa cum prevede legea, iar în unele din aceste cauze o decizie a fost

emisă abia peste 11 luni. Aceste întârzieri confirmă existența unor dubii serioase

cu privire la integritatea etică a reclamantei.

Curtea Supremă de Justiție. La 29 ianuarie 2024, completul de judecată special al

Curții Supreme de Justiție a admis contestația, a anulat decizia și a dispus

reevaluarea candidatei. Instanța a reținut că procedura de evaluare a fost afectată

de erori care puteau influența rezultatul evaluării. Omisiunea reclamantei de a

depune declarațiile de avere pentru anii 2014–2016 a fost neintenționată, iar simpla

lipsă a acestor declarații nu putea constitui o dovadă a lipsei de integritate

financiară. Instanța a observat un tratament diferit al Comisiei în cazul Marianei

Cherpec, aflată într-o situație similară, în privința căreia Comisia nu a formulat

asemenea suspiciuni. În ceea ce privește presupusele întârzieri, Comisia nu a

clarificat circumstanțele reale ale întârzierilor și a revenit asupra unor fapte deja

soluționate prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2021, rămasă

irevocabilă, fără a invoca motive excepționale, încălcând astfel principiul res

judicata. Curtea a subliniat că Comisia și-a întemeiat concluziile pe aceleași

materiale ale dosarului disciplinar care au fost deja examinate de instanțele

judecătorești, fără a explica ce circumstanțe noi ar fi putut justifica redeschiderea

analizei sau adoptarea unei concluzii diferite de cea reținută anterior. De asemenea,

Comisia a ignorat contextul real al activității, volumul mare de lucru, lipsa

grefierului și deplasările zilnice ale reclamantei, care explicau rațional întârzierile

constatate. De asemenea, nu a fost demonstrată existența unui prejudiciu real

cauzat de aceste întârzieri, întrucât niciunul dintre reclamanții din cele 16 cauze

nu a fost eliberat imediat după examinarea plângerii, ci doar li s-au redus termenele

de detenție.

ii. Reevaluarea reclamantei

6

reclamantei. Comisia a colectat informații adiționale. Aceasta a solicitat informații

de la instanțele la care reclamanta a activat în perioada de referință.

exercitat atribuții judiciare la acea instanță între ianuarie și noiembrie 2019,

întrucât detașarea sa a încetat la 16 octombrie 2018. În 2019 ei nu i-au fost

repartizate dosare noi, iar în gestiunea sa au rămas 25 de cauze (penale, civile și

contravenționale). 10 dintre aceste dosare au fost examinate în anul 2019, iar 15

au fost soluționate în 2018.

ianuarie – noiembrie 2019, reclamanta a activat efectiv 120 de zile, timp în care i-

au fost repartizate 450 de cauze. Dintre acestea, șase au fost dosare civile, unul

penal, unul contravențional, iar celelalte au fost cereri și plângeri adresate

judecătorului de instrucție, inclusiv 241 de plângeri privind condițiile de detenție.

Comisia a constatat că, din cele 241 de plângeri candidata a soluționat 55 în termen

de la patru până la șase luni, iar 186 de plângeri rămase nesoluționate până în

noiembrie 2019 au fost repartizate ulterior altor judecători.

și dubiile identificate pe parcursul evaluării. La 25 iunie 2024, reclamanta a

transmis răspunsul său, însoțit de documente suplimentare. Reclamanta nu a

comentat răspunsul Judecătoriei Criuleni. Ea a explicat doar că, în perioada

respectivă, și-a împărțit timpul între două instanțe – Judecătoria Cahul, sediul

Taraclia, și Judecătoria Criuleni și că, de regulă, ea petrecea trei zile pe săptămână

la prima și două zile la cea de-a doua instanță.

Au fost discutate explicațiile reclamantei privind neprezentarea declarațiilor de

avere pentru perioada 2014–2016 și aspectele referitoare la întârzierile în

examinarea plângerilor privind condițiile de detenție și volumul de activitate în

anul 2019.

perioada 2014–2016 a fost o omisiune neintenționată, produsă în perioada

concediului de maternitate. Situația sa este comparabilă cu cea a unei alte

candidate evaluate prin Decizia Comisiei nr. 38 din 08 iunie 2023, care, deși nu a

depus declarațiile de avere pentru anii 2010-2011, a promovat evaluarea.

reclamanta a arătat că acestea au avut cauze obiective și independente de voința

sa. Ea a recunoscut primirea celor 16 plângeri și a arătat că ședințele de judecată

au fost amânate din motive independente de voința sa, inclusiv starea sa de sănătate

și lipsa grefierului. Cu referire la afirmația președintelui Judecătoriei Cahul potrivit

căreia i-ar fi fost repartizat un grefier în perioada respectivă, reclamanta a afirmat

că acea informație nu reflectă realitatea, deoarece grefierul ar fi fost în concediu

7

medical prelungit ca urmare a unei intervenții chirurgicale. Ea a mai susținut că a

informat conducerea instanței, inclusiv în scris, despre imposibilitatea de a

continua activitatea în perioada critică, solicitând redistribuirea dosarelor care

necesitau soluționare urgentă. Ea a confirmat două deplasări în anul 2019 – o

excursie de trei zile în Elveția și Italia și o misiune profesională în SUA – precizând

că prima nu a afectat programul de ședințe, iar în cazul celei de-a doua doar o

singură ședință ar fi fost amânată. Comisia a solicitat explicații suplimentare

privind măsurile prealabile întreprinse pentru asigurarea examinării cauzelor în

termenii legali, iar reclamanta a afirmat că, pentru deplasarea în Elveția și Italia nu

afectat zilele lucrătoare, iar deplasarea din SUA s-a desfășurat în cadrul unui

program oficial.

Judecătoria Criuleni, ea a declarat că nu își amintește cifra exactă, dar a menținut

explicațiile oferite anterior, potrivit cărora, în perioada relevantă, ea efectua naveta

între cele două instanțe (3–4 ore pe sens, cu mijloace de transport public), ceea ce

a afectat logistic programarea ședințelor și ritmul de lucru. Reclamanta nu a

contestat datele prezentate de Comisie, însă a invocat contradicții între informațiile

transmise de instanță și a anexat hotărârea CSM din 16 octombrie 2018 privind

încetarea detașării sale și lista celor 56 de cauze pendinte la acea dată. Candidata

nu a indicat, însă, câte dintre acestea au fost soluționate până la finele anului 2018.

Ea a precizat că afirmațiile sale făcute în procedura Curții Supreme de Justiție,

potrivit cărora în 2019 ea a examinat câteva sute de cauze, vizau volumul total de

cauze examinate, și nu dosare similare celor 16 plângeri analizate de Comisie. În

perioada relevantă au existat și circumstanțe personale și instituționale care i-au

îngreunat activitatea, inclusiv perioade de concediu medical și absența grefierului.

Ea a invocat și puterea lucrului judecat, arătând că instanțele de judecată au

analizat deja circumstanțele faptice în anu 2021 și au stabilit că întârzierile date

nu-i pot fi imputabile.

a decis nepromovarea evaluării. Comisia nu a reținut neconformitățile legate de

nedepunerea declarației privind averea și interesele personale pentru anii 2014-

prevăzut de art. 8 alin. (2) lit. a) al Legii 26/2022, din cauza întârzierii în

examinarea celor 16 cauze. Decizia motivată a fost recepționată de reclamantă prin

e-mail la 11 octombrie 2024.

Supreme de Justiție din 29 ianuarie 2024 referitoare la volumului real de activitate

al reclamantei și la analiza cauzelor obiective ale întârzierilor în examinarea celor

16 cauze. Comisia a sintetizat informațiile în următorul tabel:

8

Data Petiționar Data Data ședinței Motivul amânării

depunerii repartizării

plângerii /primirea în

procedură

11.03.2019 ședința amânată din cauza lipsei raportului de la

21.01.2019 (P.1) 22.01.2019 penitenciar

15.04.2019 ședința amânată din cauza lipsei grefierului

Furman 29.01.2019

Sorin 30.04.2019 – expiră termenul de 3 luni

23.09.2019 ambele ședințe amânate din cauza concediului

(art. 4733)

medical al reclamantei

08.11.2019

în perioadele 23.09-16.10 și 31.10-14.11.2019.

Prin Ordinul Judecătoriei Cahul nr. 514 din 08.11.2019,

21ij-5/

reclamantei i-a fost acordat concediu neplătit pentru îngrijirea

copilului, pentru perioada 11.11.2019 -11.05.2020.

2019

Cauza repartizată la 26.11.2019 judecătorului Svetlana Uzun și finalizată la 17.12.2019.

Termenul de detenție a fost redus cu 1.144 de zile.

ședința amânată din cauza lipsei grefierului

21.01.2019 (P.2) 22.01.20191 4.03.2019

La 11.04.2019, plângerile (nr. 21ij-12/2019 și

Diulgher 29.01.2019 21ij-179/2019) au fost conexate

Veaceslav

10.04.2019 (repartiz II

30.04.2019 - expiră termenul de 3 luni (pentru prima plângere)

(art. 473- plîngere)

4732) 21.04.2019 ședința amânată din cauza lipsei avocatului

10.04.2019 petiționarului

26.08.2019 ședința amânată deoarece acea zi a fost declarată

11.04.2019

zi liberă națională

21ij-12/

25.10.2019 ședința amânată din cauza concediului neplătit al

reclamantei în perioada 17-27.10.2019, inclusiv,

2019

pentru o deplasare profesională în SUA

Prin Ordinul Judecătoriei Cahul nr. 514 din 08.11.2019,

reclamantei i-a fost acordat concediu neplătit pentru îngrijirea

copilului, pentru perioada 11.11.2019 -11.05.2020.

Cauza repartizată judecătorului Leonid Turculeț și finalizată la 13.02.2020. Termenul de

detenție a fost redus cu 823 de zile.

11.03.2019 ședința amânată din cauza lipsei raportului de la

21.01.2019 (P.3) 22.01.2019 penitenciar

16.04.2019 ședința amânată din cauza lipsei grefierului

Dinev 29.01.2019

Iordan 30.04.2019 – expiră termenul de 3 luni

(art.4732- 24.09.2019 ședința amânată din cauza concediului medical al

4734) reclamantei în perioada 23.09-16.10.2019.

21ij-4/ Ședința din 19.12.2019 nu a avut loc deoarece, la 08.11.2019,

reclamantei i-a fost acordat concediu neplătit pentru îngrijirea

2019 copilului, pentru perioada 11.11.2019 -11.05.2020.

9

Cauza repartizată la 04.12.2019 judecătorului Svetlana Uzun și finalizată la 14.01.2020.

Termenul de detenție a fost redus cu 578 de zile.

14.03.2019 ședința amânată din cauza lipsei grefierului. La

21.01.2019 (P.4) 22.01.2019 16.08.2019, plângerile (nr. 21ij-11/2019 și 21ij-

332/2019) au fost conexate

Andrieș 29.01.2019

Nicolae

30.04.2019 – expiră termenul de 3 luni (pentru prima

01.08.2019 (repartiz II

plângere)

(art. 4732) plîngere)

21.05.2019 ambele ședințe amânate din cauza lipsei raportului

14.08.2019 de la penitenciar

12.08.2019

21ij-11/ 10.09.2019 ședința amânată din cauza lipsei de timp

2019 16.09.2019 ședința amânată din cauza lipsei de timp

24.09.2019 ședința amânată din cauza concediului medical al

reclamantei în perioada 23.09-16.10.2019

Ședința din 10.12.2019 nu a avut loc deoarece, la 08.11.2019,

reclamantei i-a fost acordat concediu neplătit pentru îngrijirea

copilului pentru perioada 11.11.2019 -11.05.2020.

Cauza repartizată repetat la 04.12.2019, judecătorului Svetlana Uzun și finalizată la 15.01.2020,

prin care termenul de detenție a fost redus cu 318 de zile

13.05.2019ș edința amânată din cauza lipsei avocatului

12.03.2019 (P.5) 12.03.2019 petiționarului

13.06.2019 – expiră termenul de 3 luni

Covercenco1 3.03.2019

Vitalie 07.10.2019ș edința amânată din cauza concediului medical al

reclamantei în perioada 23.09-16.10.2019.

(art. 4733)

Ședința din 11.02.2020 nu a avut loc deoarece, la 08.11.2019,

21ij-90/

reclamantei i-a fost acordat concediu neplătit pentru îngrijirea

copilului pentru perioada 11.11.2019 -11.05.2020.

2019

Cauza repartizată judecătorului Leonid Turculeț și finalizată la 13.01.2020, prin care termenul

de detenție a fost redus cu 290 de zile. Condamnatul a fost eliberat imediat din detenție.

13.05.2019 ședința amânată din cauza lipsei avocatului

12.03.2019 (P.6) 12.03.2019 petiționarului

14.06.2019 – expiră termenul de 3 luni

Iacoblev 13.03.2019

Nicolae 07.10.2019 ședința amânată din cauza concediului medical al

reclamantei

(art. 4732) Concediul medical (23.09.2019-16.10.2019 )

Prin Ordinul Judecătoriei Cahul nr. 514 din 08.11.2019,

21ij-493/

reclamantei i-a fost acordat concediu neplătit pentru îngrijirea

copilului pentru perioada 11.11.2019 -11.05.2020.

2019

Cauza repartizată judecătorului Leonid Turculeț și finalizată la 16.01.2020, prin care termenul

de detenție a fost redus cu 138 de zile.

10

20.05.2019 ședința amânată din cauza lipsei raportului de la

13.03.2019 (P.7) 13.03.2019 penitenciar

15.06.2019 – expiră termenul de 3 luni

Pereu Ivan 14.03.2019

29.08.2019 ședința amânată din cauza concediului anual al

(art. 4732) judecătorului probat prin Ordin nr. 412 din

28.08.2019, pentru perioada

21ij-108/ 28.08-05.09.2019

30.09.2019 ședința amânată din cauza concediului medical al

2019

reclamantei pentru perioada 23.09-16.10.2019.

Ședința din 31.01.2020 nu a avut loc deoarece, la 08.11.2019,

reclamantei i-a fost acordat concediu neplătit pentru îngrijirea

copilului pentru perioada 11.11.2019 -11.05.2020.

Cauza repartizată la 10.12.2019 judecătorului Leonid Turculeț și finalizată la 12.02.2020, prin

care procesul a fost încetat pe motivul retragerii plângerii condamnatului. Acesta fusese deja

eliberat din penitenciar.

29.06.2019 - expiră termenul de 3 luni

20.03.2019 (P.8) 25.03.2019

20.08.2019 ședința amânată din cauza concediului anual al

judecătorului în perioada

Corosan 28.03.2019

20.08.2019-23.08.2019

Stepan

11.10.2019 ambele ședințe amânate din cauza concediului

medical al reclamantei în perioada (23.09.2019-

(art. 4733)

04.11.2019 16.10.2019) și (31.10-2019-14.11.2019).

21ij-139/

Prin Ordinul Judecătoriei Cahul nr. 514 din 08.11.2019,

reclamantei i-a fost acordat concediu neplătit pentru îngrijirea

2019

copilului pentru perioada 11.11.2019 -11.05.2020.

Cauza repartizată la 27.11.2019, judecătorului Svetlana Uzun și finalizată la 11.02.2020. Pentru

321 de zile de detenție, instanța a dispus plata despăgubirii de 6.420 MDL.

30.05.2019 ședința amânată din cauza lipsei judecătorului,

19.03.2019 (P.9) 19.03.2019 care a participat la un seminar în mun. Chișinău

21.06.2019 - expiră termenul de 3 luni

Fulger 20.03.2019

23.09.2019 ședința amânată din cauza concediului medical al

Veaceslav

reclamantei în perioada 23.09.2019-16.10.2019

(art. 4732)

Ședința din 21.01.2020 nu a avut loc deoarece, la 08.11.2019,

21ij-112/ reclamantei i-a fost acordat concediu neplătit pentru îngrijirea

copilului pentru perioada 11.11.2019 -11.05.2020.

2019

Cauza repartizată la 10.12.2019 judecătorului Leonid Turculeț și finalizată la 21.07.2020.

Termenul de detenție a fost redus cu 1.226 de zile.

14.05.2019 ședința amânată din cauza lipsei raportului de

20.03.2019 (P.10) 20.03.2019 la penitenciar

04.06.2019 ședința amânată din cauza concediului

Pelin 21.03.2019

medical al reclamantei în perioada

Victor

04.06-07.06.2019.

11

22.06.2019 - expiră termenul de 3 luni

(art. 4732)

23.08.2019 ședința amânată din cauza concediului anual

al reclamantei în perioada 20.08-23.08.2019.

10.10.2019 ședința amânată din cauza concediului

21ij-99/

medical al reclamantei în perioada 23.09-

16.10.2019.

2019

Ședința din 17.02.2020 nu a avut loc deoarece, la 08.11.2019,

reclamantei i-a fost acordat concediu neplătit pentru îngrijirea

copilului pentru perioada 11.11.2019 -11.05.2020.

Cauza repartizată la 27.11.2019 judecătorului Svetlana Uzun și finalizată la 11.12.2019. Cauza

a fost remisă la Judecătoria Cimișlia, sediul Leova.

29.06.2019 - expiră termenul de 3 luni

20.03.2019 (P.11) 25.03.2019

20.08.2019ș edința amânată din cauza concediului anual al

Caijber 28.03.2019 reclamantei pentru perioada 20.08-23.08.2019.

Veaceslav

11.10.2019ș edința amânată din cauza concediului medical al

reclamantei în perioada 23.09-16.10.2019.

(art. 4732)

Ședința din 20.02.2020 nu a avut loc deoarece, la 08.11.2019,

21ij-138/

reclamantei i-a fost acordat concediu neplătit pentru îngrijirea

copilului, pentru perioada 11.11.2019 -11.05.2020.

2019

Cauza repartizată judecătorului Leonid Turculeț și finalizată la 15.01.2020. Termenul de

detenție a fost redus cu 459 de zile.

29.06.2019 - expiră termenul de 3 luni

20.03.2019 (P.12) 25.03.2019

19.08.2019ș edința amânată din motive necunoscute

Daradur 28.03.2019

01.11.2019ș edința amânată din cauza concediului medical al

Vasili

reclamantei în perioada 31.10-02.11.2019

(art. 4732-

Prin Ordinul Judecătoriei Cahul nr. 514 din 08.11.2019,

4734)

reclamantei i-a fost acordat concediu neplătit pentru îngrijirea

copilului pentru perioada 11.11.2019 -11.05.2020.

21ij-137/

2019

Cauza repartizată judecătorului Svetlana Uzun și finalizată la 09.01.2020. Termenul de detenție

a fost redus cu 1.119 de zile.

29.06.2019 - expiră termenul de 3 luni

20.03.2019 (P.13) 25.03.2019

19.08.2019ș edința amânată din motive necunoscute

Madjar

01.11.2019ș edința amânată din cauza concediului medical al

Serghei

reclamantei pentru perioada 31.10-02.11.2019.

28.03.2019

21ij-133/

Prin Ordinul Judecătoriei Cahul nr. 514 din 08.11.2019,

reclamantei i-a fost acordat concediu neplătit pentru îngrijirea

2019

copilului pentru perioada 11.11.2019 -11.05.2020.

12

Cauza repartizată judecătorului Leonid Turculeț și finalizată la 15.01.2020. Termenul de detenție

a fost redus cu 988 de zile, condamnatul fiind eliberat din detenție.

(P.14) 25.03.2019 29.06.2019 - expiră termenul de 3 luni

20.03.2019 19.08.2019 ședința amânată din cauza participării

Andrușoi 28.03.2019 judecătorului în altă ședință de judecată

Filip

01.11.2019 ședința amânată din cauza concediului medical al

reclamantei pentru perioada 31.10-02.11.2019.

(art. 4733)

Prin Ordinul Judecătoriei Cahul nr. 514 din 08.11.2019,

reclamantei i-a fost acordat concediu neplătit pentru îngrijirea

21ij-135/

copilului pentru perioada 11.11.2019 -11.05.2020.

2019

Cauza repartizată la 28.11.2019 judecătorului Svetlana Uzun și finalizată la 11.02.2020.

Instanța a redus termenul de detenție cu 14 de zile, iar pentru restul perioadei s-a dispus

încasarea unei despăgubiri de 10.280 MDL.

04.08.2019 - expiră termenul de 3 luni

02.05.2019 (P.15) 02.05.2019p rin încheierea din 17.08.2019, plângerile au fost conexate

03.05.2019

Cohuteac

30.09.2019ș edință amânată din cauza concediului medical al

Ivan

14.08.2019

reclamantei în perioada 23.09-16.10.2019.

01.08.2019

17.08.2019

(art. 4732)

ședința din 30.01.2020 nu a avut loc deoarece, la 08.11.2019,

reclamantei i-a fost acordat concediu neplătit pentru îngrijirea

21ij-198/

copilului pentru perioada 11.11.2019 -11.05.2020.

2019

Cauza repartizată la 10.12.2019 judecătorului Svetlana Uzun și finalizată la 05.02.2020.

Termenul de detenție a fost redus cu 333 de zile.

09.08.2019 - expiră termenul de 3 luni

(P.16) 07.05.2019

07.05.2019

03.10.2019 ședința amânată din cauza concediului medical al

Zubco Ivan

reclamantei în perioada 23.09-16.10.2019.

(art. 4732) 08.05.2019

Ședința din 04.02.2020 nu a avut loc deoarece, la 08.11.2019,

21ij-207/ reclamantei i-a fost acordat concediu neplătit pentru îngrijirea

copilului pentru perioada 11.11.2019 -11.05.2020.

2019

Cauza repartizată la 03.12.2019 judecătorului Svetlana Uzun și finalizată la 22.01.2020. Termenul

de detenție a fost redus cu 336 de zile.

Apel Chișinău nu a explicat de ce întârzierile nu ar fi imputabile reclamantei,

limitându-se la constatarea generală privind lipsa intenției sau a neglijenței grave.

În lipsa unei argumentări concrete, Comisia a realizat propria analiză, în temeiul

art. 8 alin. (6) din Legea nr. 26/2022.

beneficiat reclamanta în 2019 asupra celor 16 cauze și a ajuns la o concluzie

diferită de cea reținută de Curtea Supremă de Justiție. Concediile au reprezentat,

cel mult, o cauză marginală a întârzierilor. Plângerile respective au fost înregistrate

13

în perioada ianuarie – mai 2019, ceea ce însemna că ultimul termen legal pentru

examinarea acestora a expirat la 09 august 2019. Concediul medical al reclamantei

anterior acestei date a fost limitat la patru zile, în perioada 04 – 07 iunie 2019.

Restul amânărilor cauzate de absențe medicale și concedii anuale s-au produs

ulterior expirării termenelor legale, neavând relevanță în analiza respectării

obligației de soluționare în termen. Mai mult, potrivit datelor colectate în cadrul

evaluării reluate, reclamanta a avut un volum de activitate redus în cursul anului

2019 la Judecătoria Cahul, ceea ce nu justifică imposibilitatea de a programa în

termene rezonabile audierile. Comisia a constatat că nu concediile medicale sau

anuale și volumul de muncă au împiedicat desfășurarea ședințelor în termenele

prevăzute de lege, ci o insuficientă diligență în organizarea activității reclamantei.

respectării dreptului la concediu al judecătorilor, precum și nevoia de menținere a

unui echilibru între viața profesională și cea personală, în prezenta cauză,

invocarea concediilor nu poate justifica neîndeplinirea obligațiilor legale într-un

domeniu ce implică protecția imediată a unor drepturi fundamentale. Comisia nu

neagă dificultățile sistemice ale justiției, însă arată că alți judecători, confruntați

cu sarcini similare, reușesc să-și organizeze eficient activitatea și să respecte

termenul legal în cauze urgente. Deși întârzierile judiciare sunt regretabile în orice

cauză, ele devin deosebit de grave atunci când afectează drepturi garantate de lege

și de instrumente internaționale.

încetase la 16 octombrie 2018, iar în 2019 nu i-au fost repartizate cauze noi la

Judecătoria Criuleni. În gestiune au rămas doar 25 de dosare, dintre care 10 au fost

soluționate între ianuarie și noiembrie 2019, ceea ce contrazice declarațiile

anterioare ale reclamantei privind existența a 56 de dosare. Comisia a apreciat

puțin probabil ca examinarea a 10 dosare să fi necesitat două zile de activitate pe

săptămână timp de 10 luni.

majoritatea timpului în anul 2019, ei i-au fost atribuite 450 de cauze în perioada

ianuarie–octombrie 2019, dintre care mai mult de jumătate erau plângeri privind

condițiile de detenție. Comisia a stabilit neconcordanțe între declarațiile făcute de

reclamantă în diferite etape ale evaluării și datele oficiale. Deși aceasta a afirmat

că a examinat circa 200 de dosare similare cu cele 16, analiza Comisiei a arătat că

doar 55 dintre acestea au fost soluționate, iar restul au fost redistribuite altor

judecători. Ulterior, reclamanta a precizat că cifra de aproximativ 200 de dosare se

referea la totalul cauzelor examinate în perioada respectivă, nu doar la plângerile

privind condițiile de detenție. Potrivit Raportului de activitate al CSM pentru anul

2019, volumul mediu național de cauze per judecător a fost de aproximativ 900 de

dosare anual, adică sarcina reclamantei a reprezentat circa jumătate din media

sistemului. Prin urmare, Comisia a concluzionat că volumul de activitate al

14

reclamantei nu putea fi considerat excesiv și că întârzierile constatate nu rezultau

dintr-o încărcătură excesivă de dosare.

soldat cu eliberarea imediată a condamnaților, contrar declarațiilor reclamantei

făcute în fața Curții Supreme de Justiție. Deși aceasta a invocat lipsa unor date

actualizate la momentul respectiv, Comisia a apreciat că un judecător are obligația

de a formula declarații prudente și precise în fața unei instanțe supreme.

ci urmărește verificarea conduitei etice și a diligenței profesionale, efectuată în

baza mandatului stabilit prin Legea nr. 26/2022. Ea nu a redeschis cauza

disciplinară și nu a acționat ca un organ disciplinar, dar a examinat dacă

tergiversările cauzate de reclamantă ar fi inexplicabile din punctul de vedere al

unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial, precum și

dacă modul de gestionare a cauzelor recomandă reclamanta pentru o funcție de

conducere în organul de autoadministrare al judecătorilor.

efectuate nu confirmă explicațiile oferite de reclamantă cu privire la volumul de

muncă și cauzele întârzierilor. Explicațiile prezentate de reclamantă nu atenuează

dubiile privind diligența profesională și rigoarea în gestionarea cauzelor, în special

a celor privind condițiile de detenție, care impuneau o celeritate sporită. Prin

urmare, în temeiul art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, Comisia a formulat dubii

serioase cu privire la conformitatea reclamantei cu criteriul de integritate etică

prevăzut la art. 8 alin. (2) lit. a) din aceeași lege.

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a contestat decizia Comisiei de evaluare nr. 17 din 08 august 2024 și a solicitat

anularea acesteia și constatarea promovării evaluării de către reclamantă.

fost adoptată cu încălcarea principiului autorității de lucru judecat. Prin decizia

contestată, Comisia a repus în discuție aspecte deja soluționate definitiv prin

Hotărârea Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2021, prin care s-a stabilit

lipsa abaterilor disciplinare și a vinovăției sale cu privire la modul de examinare a

celor 16 plângeri. Reclamanta a mai menționat că Comisia a invocat în mod abuziv

existența unor așa-numite „circumstanțe excepționale”, pretinzând că acestea i-ar

fi permis să ajungă la o concluzie contrară celei stabilite de instanțele de judecată,

ceea ce contravine jurisprudenței CEDO privind principiul securității raporturilor

juridice și interdicției redeschiderii unor cauze soluționate irevocabil. Reclamanta

a mai susținut că Comisia a aplicat eronat art. 8 alin. (6) din Legea nr. 26/2022,

interpretând-o în sensul că ar permite Comisiei să ignore hotărâri judecătorești

15

irevocabile, deși Curtea Constituțională, prin decizia din 25 iulie 2023, a stabilit

că această normă nu se extinde asupra hotărârilor judecătorești.

că, deși Comisia a susținut formal că „nu a redeschis un caz disciplinar”, conținutul

deciziei demonstrează contrariul, întrucât aceasta a efectuat o „proprie analiză” a

laturii subiective a presupusei abateri. Curtea de Apel Chișinău, prin hotărârea din

29 noiembrie 2021, a constatat expres lipsa vinovăției judecătorului, ceea ce

exclude orice discuție ulterioară. De asemenea, ea a invocat încălcarea art. 8

CEDO, arătând că „dubiile serioase” formulate de Comisie la adresa integrității

sale etice constituie o ingerință în dreptul la viață privată sub aspectul reputației

profesionale.

reiterat argumentele menționate în paragrafele precedente. Ei au menținut ideea că

Comisia a redeschis, în mod nejustificat, o procedură disciplinară soluționată

irevocabil. Evaluarea s-a axat pe criterii de performanță și randament profesional,

și nu pe aspecte de etică judiciară, denaturând astfel scopul mecanismului prevăzut

de Legea nr. 26/2022.

gestiunea sa, reclamanta a arătat că nu ține o evidență personală, însă, potrivit

hotărârii CSM privind transferul temporar, i-au fost lăsate în procedură 56 de

dosare, dintre care aproximativ jumătate au fost examinate până la sfârșitul anului,

iar restul în următoarele 11 luni. În 2019, ea s-a aflat în concediu anual pentru o

perioadă de 45 de zile, iar în total a activat în Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia,

doar 51 de zile, timp în care a planificat ședințele în mod intensiv, cu 8–10 audieri

zilnic. Ea a explicat că diferențele constatate de Comisie se datorează faptului că

hotărârea CSM a fost emisă la sfârșitul anului, iar în prima parte a anului următor

ea s-a aflat în concediu medical pentru maladii ce îi afectau mobilitatea. La

întrebarea cu privire la eliberarea din detenție a câtorva persoane vizate în cele 16

plângeri, reclamanta a menționat că afirmația sa din procedurile anterioare al Curții

Supreme, potrivit căreia deținuții nu au fost eliberați imediat după emiterea

încheierilor, s-a bazat pe o deducție personală, întrucât nu deținea informații

actualizate. Ea a recunoscut ulterior că două persoane au fost eliberate, calificând

omisiunea drept o eroare de apreciere, nu o intenție de inducere în eroare.

Reclamanta a insistat că folosirea termenului „înșelător” de către Comisie exprimă

o atitudine părtinitoare și concluzia că Comisia a acționat cu rea-credință, mergând

„mai departe decât în cazurile altor candidați”. Ea a apreciat că această abordare

depășește cadrul unei evaluări obiective și reflectă lipsă de echidistanță și

imparțialitate. Reclamanta nu a explicat însă în ce a constat concret această

diferență de abordare și în raport cu care candidați Comisia ar fi fost manifestat un

tratament diferit.

16

cu respectarea Legii nr. 26/2022 și a garanțiilor procedurale, iar principiul res

judicata nu împiedică reevaluarea atunci când apar date noi, relevante pentru

stabilirea integrității. Reevaluarea a fost justificată de informațiile suplimentare

obținute ulterior de la instanțele unde reclamanta a activat, care au relevat

neconcordanțe esențiale privind volumul și ritmul de lucru. În privința efectelor

deciziei, Comisia a arătat că nepromovarea evaluării nu afectează statutul

profesional al reclamantei, ci doar accesul la o funcție în organele de

autoadministrare a judecătorilor.

că procedura de evaluare nu a avut caracter disciplinar, ci etic, iar analiza bazată

pe date noi a fost necesară pentru a clarifica veridicitatea explicațiilor oferite de

reclamantă. El a subliniat că decizia contestată s-a întemeiat pe circumstanțe

documentate, neexaminate anterior de instanțe, și că aceasta nu contravine

principiului securității raporturilor juridice. În concluzie, Comisia a solicitat

respingerea contestației ca neîntemeiată.

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE

„(2) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică

dacă:

a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor,

a procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în

activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din

punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului și al unui

observator imparțial;

„(5) Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-

a constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului

cu cerințele prevăzute la art. 8, care nu au fost înlăturate de către persoana

evaluată.”

„(6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în

conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile

stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor

Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul

respectiv.

…

(8) La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare,

completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate

adopta una dintre următoarele decizii:

17

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare și dispunerea o singură dată a reevaluării

candidaților care nu au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul

procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale

grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că există

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat;

c) constatarea promovării sau nepromovării.”

„(2) Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii

specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale

derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare

este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.”

unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. În § 120, 123, 133, 134, 135

din decizia de inadmisibilitate nr. 42/2023, Curtea Constituțională a reținut

următoarele:

„120…prin textul „grav”, legislatorul a limitat marja discreționară a Comisiei

de evaluare la evaluarea integrității etice a candidaților. Criteriul îi permite

Comisiei să decidă nepromovarea candidatului doar dacă a constatat încălcări

ale regulilor de etică și de conduită profesională de o gravitate ridicată. Acest

fapt presupune că candidatul poate pune în discuție gravitatea încălcărilor

constatate de Comisie în fața completului special al Curții Supreme de

Justiție, care în cele din urmă poate aprecia caracterul „grav” al abaterii

constatate în funcție de circumstanțele particulare ale cauzei. Raționamentele

sunt aplicabile, mutatis mutandis, în cazul termenilor „reprobabile” și

„inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a) din Lege.

123…Pentru ca Consiliul să-și exercite atribuțiile constituționale de asigurare

a numirii, transferării, detașării, promovării în funcție și aplicarea de măsuri

disciplinare față de judecători (a se vedea articolul 123 din Constituție),

legislatorul a stabilit că în calitate de membri ai acestui organ constituțional

trebuie să fie alese persoane (judecători și non-judecători) cu o înaltă

reputație profesională și integritate personală verificată de Comisia de

evaluare în ultimii 15 ani. Prin urmare, Curtea Constituțională a considerat

rezonabilă decizia legislatorului de a stabili o perioadă extinsă de verificare

a integrității financiare a candidaților.

(f) Cu privire la textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5) din Legea nr.

26

133.Curtea a constatat că textul criticat instituie un standard de probă

aplicabil procedurii de evaluare. Astfel, atunci când Comisia de evaluare

trebuie să decidă cu privire la integritatea unui candidat, ea trebuie să constate

dacă există sau nu dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de

integritate etică și financiară de către candidat, stabilite de articolul 8 din

Lege.

18

134.Curtea reține că, definirea standardelor de probă implică în mod

inevitabil utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă

stabilit de legislator urmărește să ghideze Comisia de evaluare la aprecierea

rezultatelor evaluării.

135.De asemenea, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie

motivată, care trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia

Comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea. Mai mult, legea îi

permite candidatului să pună în discuție existența unor dubii serioase cu

privire la respectarea de către acesta a criteriilor de integritate etică și

financiară în fața completului special al Curții Supreme de Justiție.”

„(1) Judecătorii sunt obligați:

b) să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și

demnității acestora;

c) să respecte întocmai cerințele legii la înfăptuirea justiției și să asigure

interpretarea și aplicarea uniformă a legislației;

d) să se abțină de la fapte care dăunează intereselor serviciului și prestigiului

justiției, care compromit cinstea și demnitatea de judecător, provoacă îndoieli

față de obiectivitatea lor;

e) să respecte prevederile Codului de etică al judecătorului;

g) să depună declarația de avere și interese personale;”

„(3) În exercitarea atribuțiilor, judecătorul are următoarele obligații:

c) va decide prompt, eficient și obiectiv în toate cauzele judiciare, acționând

cu diligență și în timp util, să respecte termenele legale, iar în cazul în care

legea nu prevede astfel de limite, să-și îndeplinească îndatoririle într-o

perioadă de timp rezonabilă;

…

f) va exercita responsabilitățile juridice ce îi revin în măsura în care să se

asigure de aplicarea corectă a legii și instrumentarea cauzelor în mod

echitabil, eficient și fără întârziere.”

judecătorilor, prevede că:

„(1) Constituie abatere disciplinară:

i) încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a

justiției;

j) neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întîrziere sau necorespunzătoare a unei

obligații de serviciu, fără o justificare rezonabilă, dacă aceasta a afectat în

mod direct drepturile participanților la proces sau ale altor persoane.”

19

judecătorilor, prevede că:

„(11) Colegiul disciplinar poate constata abaterea disciplinară și poate aplica

sancțiuni disciplinare judecătorilor … doar în cazul în care constată că fapta

imputată a fost săvârșită cu intenție sau din neglijență gravă, conform

prevederilor art. 41”

următoarea:

„(3) Pentru examinarea plângerii, reprezentantul administrației instituției

penitenciare prezintă instanței de judecată în scris, în termen de 30 zile, un

raport în care răspunde la toate pretențiile invocate de condamnat în plângere,

cu menționarea măsurilor întreprinse pentru înlăturarea condițiilor de detenție

contestate, dacă asemenea măsuri au fost întreprinse. Copia raportului și a

materialelor anexate la acesta se înmânează condamnatului care a depus

plângerea de către reprezentantul administrației instituției penitenciare.

(4) Termenul maxim de examinare a plângerii referitoare la condițiile de

detenție care afectează grav drepturile condamnatului este de 3 luni. În

termenul maxim de 3 luni nu se include termenul acordat condamnatului

pentru detalierea pretențiilor.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

motivată a Comisiei de evaluare a fost notificată reclamantei la 11 octombrie 2024.

Acțiunea a fost depusă la 16 octombrie 2024, în termenul de cinci zile prevăzut de

art. 14 alin. (1) din Legea nr. 26/2022.

a. Principii generale

Legea nr. 26/2022 a fost votată în lectură finală după adoptarea Codului

administrativ și reglementează în detaliu procedura de pre-vetting, modul de

adoptare a deciziilor Comisiei de evaluare și de examinare a contestației împotriva

deciziilor adoptate în temeiul Legii nr. 26/2022. Legea nr. 26/2022 este una

temporară și a fost adoptată pentru a asigura integritatea viitorilor membri ai

organelor de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor, precum și a spori

încrederea publică în sistemul de justiție. Prin urmare, Legea nr. 26/2022 este o

lege specială în raport cu Codul administrativ. Comisia de la Veneția a avizat

pozitiv proiectul acestei legi.

este într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce

privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor emise de Comisie,

etc. Având în vedere că Legea nr. 26/2022 este o lege specială în raport cu Codul

administrativ, prevederile Legii nr. 26/2022 au prioritate față de celelalte norme

20

din Codul administrativ, iar în cazul aspectelor nereglementate de Legea nr.

26/2022 prevederile Codului administrativ sunt aplicabile în măsura în care nu

contravin scopului Legii nr. 26/2022.

demonstra lipsa integrității îi revine exclusiv Comisiei. Completul de judecată

special reiterează că Legea nr. 26/2022 are prioritate față de Codul administrativ.

După cum rezultă din art. 13 alin. (5) al Legii nr. 26/2022, pentru nepromovarea

evaluării este suficientă „existența unor dubii serioase” privind conformitatea cu

criteriile de integritate. La faza inițială este în obligația Comisiei de a acumula date

și informații. Odată cu apariția unor neclarități legate de criteriile de integritate,

Comisia oferă candidatului posibilitatea de a prezenta date și informații

suplimentare (art. 10 alin. (7) din Legea nr. 26/2022) pentru a le clarifica.

Prezentarea datelor și informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a

candidatului (art. 12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022), însă neexercitarea acestui

drept permite Comisiei să constate că candidatul nu întrunește criteriile de

integritate. Curtea Constituțională a constatat deja că o asemenea inversare a

sarcinii probațiunii nu este contrară Constituției. Această inversare a sarcinii

probațiunii nu a fost considerată per se arbitrară nici de către CtEDO (a se vedea

hotărârile Xhoxhaj c. Albaniei, 2021, § 352 și Sevdari c. Albaniei, 2022, § 130).

de Justiție poate admite contestația doar dacă constată că, în cadrul procedurii de

evaluare, au fost admise „unele erori procedurale grave, care afectează caracterul

echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării de către candidat”. Această normă se referă la situația în

care, pentru prima dată Curtea Supremă admite cererea de contestare și dispune

reevaluarea candidatului. Prin urmare, competența Curții Supreme de Justiție la

examinarea contestațiilor depuse conform Legii nr. 26/2022 este una mai limitată

decât cea prevăzută de Codul administrativ. Ea poate anula decizia Comisiei de

evaluare doar în cazurile menționate de Legea nr. 26/2022, iar celelalte temeiuri

prevăzute de Codul administrativ pentru anularea actului administrativ nu sunt

aplicabile.

Comisiei. Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție poate conchide în aceeași cauză

că unele dubii serioase constatate de Comisie nu există, iar alte dubii există.

Existența unui singur dubiu este suficient pentru nepromovarea evaluării externe.

După cum rezultă din art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022, Curtea Supremă de

Justiție nu poate admite contestația dacă constată existența cel puțin a unui dubiu

prevăzut la art. 8 al acestei legi.

constata promovarea sau nepromovarea evaluării în temeiul art. 14 alin. (8) lit. c)

din Legea nr. 26/2022. Totuși, pentru a emite o asemenea decizie, având în vedere

21

interpretarea sistemică a Legii nr. 26/2022, Curtea Supremă de asemenea trebuie

să constate, ca și în cazul deciziei emise în temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) din Legea

nr. 26/2022, erori procedurale grave sau circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării.

b. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

Comisia de evaluare a decis, în temeiul art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4)

lit. a), alin. (5) lit. b) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, nepromovarea

evaluării de către Marina Rusu, deoarece candidatul nu întrunește criteriile de

integritate. Au fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea

candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară, constatând două

neconformități: nedepunerea declarației de avere și interesele personale pentru

perioada 2014-2016; și întârzierile la examinarea a 16 plângeri privind condițiile

de detenție. La 29 ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a anulat decizia

Comisiei de evaluare nr. 22 din 27 ianuarie 2023 și a dispus reevaluarea

reclamantei.

emis decizia contestată, prin care a constatat, nepromovarea evaluării deoarece

reclamanta nu întrunește criteriile de integritate etică. Comisia nu a mai reținut

primul aspect menționat în paragraful precedent, însă l-a reținut pe cel cu privire

la întârzierea în examinarea celor 16 plângeri.

i. respectarea principiului lucrului judecat

celor 16 plângeri cu privire la condițiile de detenție contravine lucrului judecat

constatat prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2021, care este

irevocabilă. Prin ultima hotărâre a fost anulată sancțiunea disciplinară aplicată ei

pentru întârzierea la examinarea celor 16 cauze.

repune în discuție concluziile printr-o hotărârea judecătorească irevocabilă

adoptată într-o procedură contencioasă. În hotărârea Brumărescu v. România,

1999, § 77, CtEDO a subliniat că este inadmisibil de a lipsi de efect o hotărâre

judecătorească irevocabilă. Principiul lucrului judecat interzice și repunerea în

discuție, fără o justificare convingătoare, a argumentelor soluționate irevocabil de

judecători (hot. CtEDO Macovei ș.a. v. Moldova, 2006, § 45). Urmează a fi

analizat dacă acest lucru a avut loc în prezenta cauză.

Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2021 este diferit de obiectul examinat

de Comisia de evaluare. Prin hotărârea din 29 noiembrie 2021 a fost examinată

legalitatea hotărârii CSM de sancționare disciplinară a reclamantei, pe când

Comisia de evaluare verifica dacă au fost încălcate grav regulile de etică. Nu orice

22

încălcare gravă a regulilor de etică constituie o abatere disciplinară. Astfel,

abaterile disciplinare pentru care a fost aplicată sancțiunea disciplinară

reclamantei, și care a fost anulată prin hotărârea din 29 noiembrie 2021, art. 4 alin.

(1) lit. i) și j) al Legii nr. 178/2014, nu se rezumau la încălcarea regulilor de etică

(vezi para. 58). În cadrul acelui proces instanța nu a constatat că întârzierea în

examinarea celor 16 cauze nu au avut loc. Hotărârea CSM a fost anulată mai

degrabă pe motive de formă - deoarece nu a fost explicat în hotărârea CSM în ce

a constatat intenția sau neglijența gravă a reclamantei la admiterea întârzierilor în

acele cauze. Curtea de apel nu a analizat detaliat fiecare din cele 16 proceduri și

nu a verificat dacă durata examinării lor era prea lungă din motive imputabile

reclamantei. În asemenea circumstanțe, nu se poate spune că argumentele

soluționate irevocabil prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie

2021 au fost repuse în discuție prin decizia contestată. Nu se poate argumenta nici

că aceste aspecte au fost soluționate irevocabil de către Curtea Supremă de Justiție

la 29 ianuarie 2024. Din contra, Curtea Supremă a menționat în ultima decizie, la

paginile 28-29, că, invocând circumstanțe excepționale sau noi, Comisia de

evaluare poate ajunge la o altă concluzie decât cea din hotărârea din 29 noiembrie

2021.

Legii nr. 26/2022, decizia cu privire la nepromovarea pre-vettingului are un singur

efect - imposibilitatea de a candida pentru un loc în organele de autoadministrare

a judecătorilor și procurorilor. Constatările din decizia de nepromovare nu au o

valoare probantă pentru orice alte proceduri sau procese. Prin urmare, prin decizia

Comisiei de evaluare nu a fost aplicată o sancțiune disciplinară reclamantei și nici

nu a fost creat pericolul unei asemenea sancțiuni pentru întârzierea la examinarea

celor 16 plângeri.

lucrului judecat este neîntemeiat.

ii. temeinicia constatării cu privire la încălcarea regulilor de etică

reclamantă la examinarea celor 16 cauze au fost suficiente pentru a constata

neîntrunirea criteriului de integritate prevăzut de art. 8 alin (2) lit. a) din Legea nr.

26/2022. Acest criteriu se referă la încălcarea gravă a criteriilor de etică și conduită

profesională a judecătorilor.

însă susține că ele nu îi sunt imputabile integral, iar partea imputabilă nu este

suficient de gravă pentru a nu promova evaluarea. Potrivit reclamantei, în anul

2019, ea a fost nevoită să activeze efectiv în două instanțe de judecată, în

Judecătoria Criuleni, unde finaliza dosarele distribuite ei pe perioada transferului

temporar, și în Judecătoria Cahul, unde activa în mod obișnuit. În acea perioadă ea

locuia în Chișinău și călătorea distanțe lungi pentru a ajunge la sediile instanțelor

23

judecătorești. De asemenea, în 2019 ea s-a aflat în concediu timp de 45 de zile și,

din motive de sănătate, a fost nevoită să lipsească de la serviciu încă o anumită

perioadă de timp. De asemenea, ea a invocat volumul sporit de muncă și lipsa

grefierului sau a rapoartelor instituției penitenciare, fără de care nu puteau fi

examinate cauzele.

că argumentele date nu pot justifica încălcarea unor termene legale imperative.

Comisia a făcut o analiză detaliată a celor 16 proceduri (vezi para. 35) și a

volumului de muncă al reclamantei în perioada relevantă, atât la Judecătoria

Criuleni (vezi para. 39), cât și la Judecătoria Cahul (vezi para. 40). Comisia a mai

constatat că în acea perioadă reclamanta s-a aflat în concediu medical doar patru

zile (vezi para. 37) și a recunoscut dreptul reclamantei la concediu anual și

dificultățile sistemice din sistemul moldovenesc de justiție (vezi para. 38).

instanței de judecată să se pronunțe asupra oportunității unui act administrativ.

Cele menționate în paragraful precedent confirmă faptul că Comisia de evaluare a

luat în considerație toate faptele relevante la exercitarea dreptului său discreționar.

Comisia a împărtășit dubiile sale cu reclamanta până la adoptarea deciziei, oferind

dreptul reclamantei să prezinte argumente și probe pentru a le combate.

dubiile serioase al Comisiei. Reclamanta nu a putut oferi informații concludente

cu privire la cauzele examinate de ea în anul 2019 la cele două judecătorii la care

a activat. Nici în fața Comisiei, nici în procedurile Curții Supreme de Justiție,

reclamanta nu a venit cu argumente punctuale care să spulbere dubiile. Reclamanta

a invocat doar inadmisibilitatea rediscutării întârzierilor din cele 16 proceduri după

ce instanțele judecătorești au anulat hotărârea CSM cu privire la abaterile

disciplinare. De asemenea, ea a susținut în termeni generali că întârzierile la

examinarea celor 16 cauze nu îi sunt imputabile integral.

inclusiv în procedurile Curții Supreme de Justiție, cu informații inexacte cu privire

la cauzele examinate de ea și volumul ei de muncă în anul 2019 (vezi para. 40). În

asemenea circumstanțe, completul nu consideră nerezonabile concluziile Comisiei

de evaluare că în anul 2019 reclamanta a examinat la Judecătoria Criuleni doar 10

dosare, pentru care se deplasa la acea judecătorie două zile pe săptămână mai mult

de șase luni. Reclamanta nu a explicat exact nici câte cauze a examinat în anul

2019 la Judecătoria Cahul, deși contesta exactitatea informațiilor oferite Comisiei

de către această judecătorie (vezi para. 28 și 40).

contrare art. 6 alin. (3) lit. c.) și f) din Codul de etică și conduită profesională a

judecătorului. În limita unor explicații convingătoare ale reclamantei că întârzierile

nu îi sunt imputabile, concluzia Comisiei de evaluare cu privire la admiterea

24

încălcărilor regulilor de etică de către reclamantă a respectat limitele dreptului

discreționar.

26/2022, constatat în decizia contestată, este întrunit doar dacă încălcarea regulilor

de etică este „gravă”. Reclamanta a susținut că, chiar dacă o întârziere ar fi avut

loc, ea nu este suficient de gravă, având în vedere încălcările frecvente a

termenelor de procedură în instanțele judecătorești din Republica Moldova.

care este garantul independenței judecătorilor și asigură buna funcționare a

sistemului judecătoresc. Numirea sau alegerea persoanelor cu anumite probleme

etice în CSM ar putea submina buna funcționare a acestui organ, dar și încrederea

în CSM și în sistemul judecătoresc per ansamblu. Aceasta, de asemenea, ar putea

fi perceput drept tolerare a abaterilor de la normele etice și de conduită ale

judecătorilor, ce nu poate fi admis. Anume din aceste motive, spre deosebire la

evaluările externe introduse prin Legile 65/2023 și 252/2023, în cazul evaluării

prevăzute de Legea nr. 26/2022, conform căreia a fost evaluată reclamanta, gradul

de tolerare a abaterilor este mult mai mic.

legal de trei luni niciuna din cele 16 plângeri. Patru din cele 16 plângeri au parvenit

la Judecătoria Cahul și au fost distribuite reclamantei în ianuarie 2019, 10 plângeri

- în luna martie 2019, iar două plângeri - în luna mai 2019. Aceste plângeri s-au

aflat la reclamantă pentru examinare între cinci și nouă luni, în timp ce termenul

maxim de examinare a lor era de trei luni. Niciuna dintre aceste plângeri nu a fost

soluționată până la 11 noiembrie 2019, când, la cererea reclamantei, ei i-a fost

acordat concediu neplătit pentru îngrijirea copilului, iar cauzele date au fost

redistribuite altor judecători.

plângerii, în pofida termenului maxim de trei luni pentru soluționarea cauzei. În

cel puțin șapte (cauza Corosan și ultimele șase cauze din tabelul de la para. 35) din

cele 16 cauze, prima ședință în genere a fost stabilită peste mai mult de trei luni de

la repartizarea plângerii către reclamantă și expirarea termenului legal pentru

examinarea cauzei. Completul acceptă versiunea reclamantei că unele ședințe au

fost amânate din cauza lipsei grefierului, sau a raportului instituției penitenciare,

ce a împiedicat examinarea cauzei. Reclamanta însăși a susținut că amânarea

ședințelor era un fenomen răspândit în instanțele judecătorești din Republica

Moldova. Totuși, după prima ședință amânată, următoarea ședință era fixată la

perioade lungi de timp, aproape niciodată mai scurte de o lună. Doar în trei cauze

(Furman, Dinev și Pelin), următoarea ședință a fost programată în interiorul

termenului de trei luni, iar în celelalte cauze a doua ședință a fost programată după

expirarea termenului de trei luni. Fixarea primei ședințe peste o perioadă lungă de

timp după primirea plângerii și amânarea acesteia peste o perioadă îndelungată de

25

la prima ședință, în cauze ce urmează a fi examinate în termeni proximi, sugerează

lipsa de diligență a reclamantei la soluționarea acestor cauze.

Pelin, Caijber) din cele 16 cauze au fost amânate deoarece reclamanta a plecat în

concediu anual luat de judecător în perioada 20-23 august 2019. În toate cele patru

cauze, termenul legal de trei luni deja expirase la ziua ședințelor care au fost

amânate. În asemenea circumstanțe, plecarea în concediu de odihnă anual de

asemenea ridică dubii în ceea ce privește diligența manifestată de reclamantă la

examinarea cauzelor.

considerabile asupra drepturilor deținuților. Comisia a stabilit că, din cauza

examinării întârziate a plângerilor cu privire la condițiile proaste de detenție, doi

condamnați (Covercenco și Madjar) s-au aflat în detenție mai mult decât ar fi

trebuit și au fost eliberați atunci când a fost soluționată plângerea de următorul

judecător căruia i-a fost distribuită cauza după reclamantei în concediu neplătit

pentru îngrijirea copilului. Completul constată că, de fapt, numărul deținuților puși

în libertate ca urmare a soluționării celor 16 plângeri este de patru. Pe lângă

deținuții Covercenco și Madjar, și Corosan și Andușoi au fost puși în libertate. Mai

mult chiar, deoarece perioada redusă ultimilor doi a fost mai mică decât perioada

rămasă a detenției, acestora le-au fost oferite și compensații bănești.

mare. Comisia de evaluare a stabilit că reclamanta a examinat în anul 2019 doar

10 cauze la Judecătoria Criuleni, deși, potrivit ei, ea a petrecut acolo două zile pe

săptămână timp de câteva luni. Completul este de acord cu Comisia că petrecerea

unui termen atât de lung la judecătoria Criuleni, în timp ce un număr mare de cauze

distribuite reclamantei se aflau pe rol la Judecătoria Cahul peste termenul prevăzut

de lege de asemenea poate vorbi despre lipsa de diligență a reclamantei.

contestată de reclamantă, potrivit căreia, până la expirarea termenului de trei luni

pentru soluționarea celor 16 cauze, reclamanta s-a aflat în concediu medical doar

patru zile, în perioada 04-07 iunie 2019. Nicio ședință în cele 16 cauze nu a fost

amânată din cauza acestui concediu, ceea ce confirmă că starea de sănătate a

reclamantei nu a fost un factor care a influențat respectarea termenului de trei luni

prevăzut de lege pentru soluționarea plângerilor cu privire la detenția în condiții

proaste.

plângeri cu privire la condițiile de detenție. În cele 10 luni de activitate în această

instanță în anul 2019, reclamanta a soluționat doar 55 dintre acestea, ceea ce

reprezintă mai puțin de 23%. Celelalte peste 77% din cauze au fost distribuite

altor judecători după plecarea reclamantei în concediu. Aceste cifre sugerează că

întârzieri au avut loc și în alte cauze, iar examinarea îngreunată a cauzei de către

26

reclamantă nu s-a limitat la cele 16 cauze. În pofida ratei mici de soluționare,

reclamanta a activat efectiv în anul 2019 la Judecătoria Cahul, sediul Taraclia doar

120 de zile.

redusă a celor 16 plângeri. După ce au fost distribuite altor judecători, acestea au

fost soluționate destul de repede, de regulă în mai puțin de două luni, inclusiv cele

în care reclamanta nu a desfășurat nicio ședință.

obligației reclamantei, în calitate de judecător, de a acționa diligent și de a-și

îndeplini îndatoririle fără întârziere, prevăzute de art. 6 alin. (3) din Codul de etică

și conduită profesională a judecătorului. Aceste încălcări au permis Comisiei de

evaluare să constate că reclamanta nu corespunde criteriului de integritate prevăzut

de art. 8 alin (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022. Această concluzie a fost făcută cu

respectarea art. 225 alin. (2) Cod administrativ, ceea ce face imposibilă anularea

deciziei comisiei.

anulată și din cauza expresiilor folosite în decizie, pe care reclamanta le-a

considerat jignitoare în adresa sa și trădează lipsa de imparțialitate a Comisiei în

raport cu ea. Completul reiterează că o decizie emisă în baza Legii nr. 26/2022

poate fi anulată doar în cazul constatării unor erori procedurale grave sau

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării (vezi para. 67). Folosirea

în textul deciziei Comisiei a unor expresii care nu plac reclamantului, fie simpla

neîncredere a candidatului în Comisie, nu pot fi motive de anulare a deciziei.

a) din Legea nr. 26/2022,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge contestația depusă de Marina Rusu împotriva deciziei Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 17 din 08 august

2024.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Diana Stănilă

Judecători Vladislav Gribincea

Lilia Roic-Botezatu

27