3ra-1154/22 — contestarea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ

3ra-1154/22 — contestarea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3ra-1154/22

2-22012821-01-3ra-04112022

Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

28 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului depus de Rusu Marina, reprezentată de

avocatul Cireș Isae,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Rusu Marina împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii

actului administrativ favorabil,

împotriva hotărârii din 03 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins acțiunea în contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de Rusu

Marina,

c o n s t a t ă:

La 28 ianuarie 2022, Rusu Marina a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii

actului administrativ favorabil.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că, prin

decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 515-VI din 08 februarie 2012, a fost

numită pe un termen de 5 ani în funcția de judecător de instrucție la Judecătoria

Taraclia. Ulterior, în baza hotărârii plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.

624/26 din 29 septembrie 2016, a fost transferată în funcția de judecător la

Judecătoria Cahul (instanța nou-creată prin Legea nr. 76 din 21 aprilie 2016 privind

reorganizarea instanțelor judecătorești), unde activează începând cu 1 ianuarie 2017.

Prin decretul președintelui Republicii Moldova nr. 192-VIII din 20 mai 2017, a fost

numită în funcția de judecător la Judecătoria Cahul până la atingerea plafonului de

vârstă.

A indicat, că prin hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii nr. 284/24 din

06 octombrie 2020, nr. 367/32 și nr. 394/32 din 22 decembrie 2020, au fost anunțate

concursuri pentru suplinirea posturilor vacante de judecător în unele instanțe

judecătorești, inclusiv Judecătoria Chișinău (sediul Centru și Ciocana).

A menționat, că la 10 noiembrie 2020, a depus cerere de participare la

concursurile anunțate de Consiliul Superior al Magistraturii, la care a fost anexată

scrisoarea de motivare, în vederea ocupării prin transfer a unei funcții vacante la

Judecătoria Chișinău.

A arătat, că în scrisoarea de motivare inter alia s-a indicat că reclamanta

împreună cu familia sa, locuiesc din 2015 în mun. Chișinău, iar deplasările tur-retur

de la Chișinău până la Taraclia, necesită cheltuieli suplimentare și timp – 8 ore în

fiecare zi, pe când, eventuala admitere a cererii de transfer, va facilita optimizarea și

sporirea randamentului activității de judecător.

Reclamanta a relatat, că la 30 noiembrie 2021, a avut loc ședința Consiliului

Superior al Magistraturii de desfășurare a concursului pentru suplinirea funcțiilor

vacante de judecător, în care au fost examinate cererile candidaților, precum și s-a

desfășurat audierea acestora, iar prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 321/31 din 30 noiembrie 2021, s-a dispus respingerea cererii

privind suplinirea prin transfer, a funcției de judecător la Judecătoria Chișinău.

Reclamanta a opinat că hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

este nemotivată, susținând că nu poate fi reținut drept un temei de fapt pentru

respingerea cererii de transfer a judecătorului Rusu Marina de la Judecătoria Cahul,

sediul Taraclia, faptul că la instanța de la care se solicită transferul, sunt în funcție

trei judecători, iar transferul unui judecător din acest sediu este inoportun, deoarece,

aceasta va conduce la periclitarea activității instanței prin afectarea calității actului

de justiție și dăunarea interesului major al justițiabilului, or, această împrejurare nu

se sprijină pe o prevedere legală.

S-a indicat, că la sediul Taraclia al Judecătoriei Cahul, conform statelor de

personal sunt doar 3 funcții de judecători și astfel, în logica argumentului expus în

hotărârea contestată, toți judecătorii din această instanță nu pot spera la un transfer

pe toată durata mandatului lor.

A insistat, că Consiliul Superior al Magistraturii eronat a invocat că la

examinarea candidaturilor care solicită suplinirea, prin transfer, a funcției de

judecător la Judecătoria Chișinău se ia în calcul și perioada efectiv lucrată în funcție

de judecător, or, trimiterea la art. 5 din Legea cu privire la statutul judecătorului, nu

are nici o relevanță pentru soluția adoptată cu privire la cererea de transfer. Mai mult,

invocarea acestei prevederi legale, este abstractă, întrucât autoritatea administrativă

nu explică ce a avut în vedere prin luarea în considerare a timpului efectiv lucrat de

judecător și care este legătura cu acest articol.

A considerat că Consiliul Superior al Magistraturii nejustificat a concluzionat

că nu poate să prevaleze confortul profesional al judecătorului de a activa într-o

instanță apropiată domiciliului său, ce a fost schimbat între timp în detrimentul

necesităților instanței de înfăptuire a justiției pentru care a optat la accederea în

funcția de judecător, așa cum o atare abordare denotă o lipsă totală de calitate a

motivării hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 321/31 din 30 noiembrie

2021.

Reclamanta a afirmat că prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii i-

a fost încălcat dreptul de a putea fi transferată la o instanță de judecată cu același

nivel, cât și dreptul la viață privată.

Pe parcursul judecării cauzei în fond, reclamanta a depus cerere privind

completarea temeiurilor din acțiune, în conținutul căreia s-a indicat că, în cadrul

ședinței din 30 noiembrie 2021, când au fost examinate și soluționate cererile

judecătorilor cu privire la ocuparea funcției prin transfer la o instanță egală în grad,

au participat 7 membri. Din membrii prezenți, 6 sunt judecători și profesori de drept

titulari, iar al șaptelea membru prezent era Ministerului Justiției.

A invocat, că deși membru de drept nu participă cu drept de vot, hotărârea a

fost emisă cu 7 voturi, adică, a participat și Ministrul Justiției. Având în vedere că la

ședința din 30 noiembrie 2021, doar 6 membri din toți 7 prezenți erau cu drept de

vor, nu se cunoaște cine și-a exprimat opțiunea „contra”, astfel încât cererea cu

privire la transfer a fost respinsă, iar instanța nu poate efectua controlul legalității

actului administrativ individual, întrucât opțiunea de vot a Ministrului Justiției a fost

exprimată fără drept.

A remarcat, că prezintă importanță în contextul prezentei acțiuni și faptul, că

membrii Consiliului Superior al Magistraturii cu drept de vot la adoptarea hotărârii

cu privire la cariera judecătorilor au fost în număr par – 6. Unul din posibilele

rezultate ale votării a fost că din cei 6 membri, 3 au votat „pro” și 3 au votat

„împotrivă”. În asemenea situație, reclamanta a insistat că procedura de vot urma să

se repete, or, hotărârea se adoptă cu votul majorității membrilor cu drept de vot.

A mai invocat reclamanta, că la executarea dreptului discreționar, autoritatea

publică urmează să țină cont de chestiuni obiective care ar determina o soluție de

admitere sau de respingere a cererii de transfer. În lipsa unor impedimente obiective,

respingerea cererii de transfer denotă o exercitare cu rea-credință a dreptului

discreționar. Mai mult, din textul hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

contestată în prezenta cauză, nu rezultă argumente serioase și convingătoare în ceea

ce privește soluția adoptată.

În aceste condiții, Rusu Marina a solicitat instanței anularea hotărârii Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 321/31 din 30 noiembrie 2021, în partea

respingerii cererii de transfer a Marinei Rusu de la Judecătoria Cahul, sediul Taraclia

la Judecătoria Chișinău și obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să propună

Președintelui Republicii Moldova numirea prin transfer a Marinei Rusu (Curtiș) în

funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

Curtea de Apel Chișinău prin hotărârea din data de 03 octombrie 2022 a respins

ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Rusu Marina ( f.d.

60-68).

Instanța de fond a constatat, că Consiliul Superior al Magistraturii a respectat

întru totul procedura legală la examinarea cererii depuse de judecătoarea Rusu

Marina prin care s-a solicitat transferul în funcția de judecător la Judecătoria

Chișinău, în sensul, că în cadrul concursului organizat, a ținut cont de criteriile

normative de evaluare a candidaturilor, și anume: motivele care au determinat

candidatul să participe la concurs; determinarea vizând ocuparea funcției pentru care

candidează; propuneri privind modernizarea și îmbunătățirea activității instanței și

calității actului de justiție; fermitatea în expunere în cadrul interviului, precum și

reputația persoanei în contextul prevederilor legale.

Curtea de Apel Chișinău a subliniat, că transferul Marinei Rusu de la

Judecătoria Cahul, sediul Taraclia la Judecătoria Chișinău, nu a fost admis pe motiv

că nu au fost acumulate voturile necesare pentru admiterea demersului, în partea de

motivare a hotărârii contestate fiind expuse motivele care au stat la baza soluției

adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, și anume, prevenirea periclitării

activității instanței din care s-a solicitat transferul, prevenirea afectării calității

actului de justiție și dăunarea interesului major al justițiabilului, precum și

necesitatea coroborării dreptului judecătorului la confort profesional și necesitățile

instituționale ale instanței judecătorești în cadrul căreia își desfășoară activitatea

acesta.

Instanța de fond a desconsiderat argumentele reclamantei Rusu Marina care a

susținut, că hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 321/31 din

30 noiembrie 2021, în partea respingerii cererii Marinei Rusu de transfer într-o

instanță judecătorească egală în grad, or, aceste argumente sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei.

Analizând hotărârea contestată instanța de fond a constatat că, în partea

contestată a hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 321/31 din

30 noiembrie 2020, s-au indicat explicit motivele, punctajul și numărul de voturi

acumulat de fiecare candidat, care în rezultat denotă că Rusu Marina, nu a acumulat

numărul necesar de voturi pentru a fi propusă Președintelui Republicii Moldova, în

vederea transferului la Judecătoria Chișinău.

Curtea de Apel Chișinău a respins și argumentul reclamantei precum că, la

emiterea hotărârii contestate ar fi fost încălcat dreptul discreționar al autorității

pârâte.

Totodată, instanța a apreciat critic și obiecțiile reclamantei precum că a fost

încălcată procedura de vot la adoptarea hotărârii.

La caz, s-a constatat cert că, candidatura Marinei Rusu, pentru a fi transferată,

urma să acumuleze 7 voturi din 12 (numărul total de membri), însă, a acumulat doar

3 voturi „pro” și 4 voturi „contra”, ceea ce denotă că nu a fost acumulat numărul

necesar de voturi pentru a fi transferată la о altă instanță de același grad.

Aserțiunile reclamantei precum că la ședința Consiliului Superior al

Magistraturii din 30 noiembrie 2021, ar fi participat doar 6 membri cu drept de vot,

au fost apreciate de instanța de fond drept neîntemeiate și contrare probatoriului

administrat, așa cum, din extrasul din proces-verbal al ședinței Consiliului din 30

noiembrie 2021, rezultă că la adoptarea hotărârii contestate au participat următorii

membri cu drept de vot: Musteață Dorel, Gafton Luiza, Cernat Nina, Micu Victor,

Galben Anatolie, Moraru Petru și Timotin Mariana.

Curtea de Apel Chișinău a indicat că nu poate fi reținut nici argumentul

reclamantei Rusu Marina care a susținut că, circumstanțele luate în considerare la

adoptarea hotărârii contestate, nu au fost puse în discuție în cadrul audierii, or,

potrivit Regulamentului cu privire la criteriile de selecție, promovare și transferare

a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea CSM nr.613/29 din 20 decembrie 2018, la

stabilirea punctajului final al judecătorului care solicită transferul într-o altă instanță,

urmează a fi luate în considerație următoarele criterii: motivele care au determinat

candidatul să participe la concurs; determinarea vizând ocuparea funcției pentru care

candidează; propuneri privind modernizarea și îmbunătățirea activității instanței și

calității actului de justiție; fermitatea în expunere în cadrul interviului, precum și

reputația persoanei în contextul prevederilor legale.

Prin urmare, în cumulul circumstanțelor menționate, instanța de fond a conchis

că la caz lipsesc temeiuri de anulare a actului administrativ contestat în parte, întrucât

hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, reflectă rezultatele unui

concurs organizat și desfășurat de Consiliul Superior al Magistraturii, în baza

Regulamentului aprobat și în vederea suplinirii funcțiilor vacante de judecător în

cadrul Judecătoriei Chișinău.

Totodată, a indicat că este neîntemeiată și pretenția Marinei Rusu cu privire la

obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să propună Președintelui Republicii

Moldova numirea prin transfer a Marinei Rusu (Curtiș) în funcția de judecător la

Judecătoria Chișinău. Or, înaintarea propunerii Parlamentului Republicii Moldova,

privind numirea prin transfer a judecătorului într-o altă instanță, ține de competența

exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii, în caz contrar, instanța ar admite o

ingerință în votul discreționar al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ce

ține de transferul judecătorului la o altă instanță egală în drept, care constituie o

activitate internă și exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturi.

Împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău a depus recurs Rusu Marina,

reprezentată de avocatul Cireș Isae, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

hotărârii cu emiterea unei decizii noi privind admiterea acțiunii (f.d. 71, 75-77, 132-

134).

În motivarea recursului și cererii de completare a recursului a reiterat poziția

din cererea de chemare în judecată. Suplimentar a invocat că soluția Consiliului

Superior al magistraturii din 30 noiembrie 2021 constituie un arbitrariu.

A menționat că Curtea de Apel Chișinău nu a ținut cont de condițiile exercitării

dreptului discreționar al autorității publice stabilit de art. 137 alin. (1) din Codul

administrativ. Astfel, la soluționarea cauzei în prima instanță, Curtea de Apel

Chișinău a considerat că Consiliul Superior al Magistraturii a avut discreție

nelimitată la soluționarea cererii de transfer a judecătorului Rusu Marina, apreciind

că discreția autorității se exprimă în cumularea votului majorității membrilor săi, dar

fără a verifica legalitatea actului administrativ prin prisma limitelor exercitării

acestui drept discreționar.

Totodată, a invocat și practica judiciară neuniformă a Curții de Apel Chișinău,

făcând referire la cauza Chihai Veniamin împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii.

În concluzie a menționat că lipsa unor motive plauzibile a respingerii cererii de

transfer a judecătorului Rusu Marina de la Judecătoria Cahul, sediul Taraclia la

Judecătoria Chișinău denotă arbitrariul actului administrativ contestat.

La 29 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului Consiliul Superior al Magistraturii copia recursului, iar la 13 septembrie

2023 copia cererii de completare a recursului depus de Rusu Marina, reprezentată

de avocatul Cireș Isae, cu înștiințarea despre necesitarea prezentării referinței

(f.d.81, 141).

Prin referința din 09 decembrie 2022 Consiliul Superior al Magistraturii a

solicitat declararea ca fiind inadmisibilă a cererii de recurs depusă de Rusu Marina,

reprezentată de avocatul Cireș Isae.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și

art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de

Rusu Marina, reprezentată de avocatul Cireș Isae, a fost depus până la data intrării

în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va

fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul

hotărârii a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 03 octombrie

2022, fiind expediat recurentei și reprezentantului său prin intermediul poștei

electronice la data de 04 octombrie 2022 (f.d. 69).

La 17 octombrie 2022, Rusu Marina, reprezentată de avocatul Cireș Isae, a

depus recurs împotriva hotărârii din 03 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 70-71).

Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data

depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia hotărârii

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentei și reprezentantului său, prin

intermediul oficiului poștal, la data de 28 octombrie 2022, fapt confirmat prin

extrasul din poșta electronică, anexate la materialele cauzei (f.d. 73).

La 28 noiembrie 2022, Rusu Marina, reprezentată de avocatul Cireș Isae, a

prezentat motivarea recursului împotriva hotărârii din 03 octombrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău (f.d. 74-77).

Astfel, recursul depus de Rusu Marina, reprezentată de avocatul Cireș Isae,

împotriva hotărârii din 03 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Rusu Marina, reprezentată

de avocatul Cireș Isae, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a) - f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și

anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să

le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Rusu Marina,

reprezentată de avocatul Cireș Isae.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Rusu Marina, reprezentată de avocatul Cireș Isae, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi