2rci-79/25 — intentarea procesului de insolvabilitate

La 21 octombrie 2015, SRL „RATIVESTCOM”, reprezentată de administratorul autorizat Oleg Muntean, a depus cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de ÎIS „ACVA- NORD”.

Prin încheierea din 26 octombrie 2015 a Curții de Apel Bălți, s-a acceptat spre examinare cererea introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de ÎIS „ACVA-NORD”, fiind aplicate măsuri de asigurare, inclusiv fiind desemnată în funcția de administrator provizoriu, Elvira Coltun.

Prin hotărârea din 05 februarie 2016 a Curții de Apel Bălți, s-a admis cererea introductivă depusă de SRL „RATIVESTCOM” și s-a constatat insolvabilitatea ÎIS „ACVA-NORD”, s-a intentat procesul de insolvabilitate față de ÎIS „ACVA-NORD”, fiind desemnată în funcția de administrator, Elvira Coltun.

Prin încheierea din 02 iunie 2017 a Curții de Apel Bălți, s-a confirmat hotărârea din 04 octombrie 2016 a adunării creditorilor privind aplicarea procedurii de restructurare ÎIS „ACVA-NORD”, fiind intentată procedura de restructurare față de ÎIS „ACVA-NORD”.

Prin încheierea din 19 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a transmis cauza de insolvabilitate în privința ÎIS „ACVA-NORD” către Judecătoria Soroca (sediul Central), pentru examinare în continuare conform competenței.

Prin hotărârea adunării creditorilor ÎIS „ACVA-NORD” (în procedură de restructurare) din 14 august 2017, a fost acceptat planul procedurii de restructurare a debitorului ÎIS „ACVA-NORD”.

Prin hotărârea adunării creditorilor din 26 octombrie 2017, reconfirmată prin hotărârea adunării creditorilor din 24 noiembrie 2017, în calitate de administrator al procedurii de restructurare și realizare a 1 planului a fost propus administratorul autorizat Bostan Nicolae, deținătorul autorizației nr. 19 din 14 ianuarie 2015.

Prin hotărârea din 19 septembrie 2018 a Judecătoriei Soroca (sediul Central), s-a confirmat planul proceduri de restructurare a ÎIS „ACVA- NORD”, în procedura de restructurare, cu modificările și completările operate în baza hotărârii adunării creditorilor din 14 august 2017, acceptată prin hotărârea adunării creditorilor din 21 august 2017. În funcția de administrator al insolvabilității a ÎIS „ACVA-NORD”, a fost desemnat administratorul autorizat Nicolae Bostan.

Potrivit procesului-verbal al adunării repetate a creditorilor ÎIS „ACVA-NORD” (în procedura planului de restructurare) din 29 iulie 2024, adunarea creditorilor a hotărât: 1) De a lua act de raportul administratorului insolvabilității; 2) A nu prelungi termenul de executare a planului procedurii de restructurare ÎIS „ACVA-NORD”; 3) A amâna chestiunea în privința examinării cererii SRL „RION- PLACE” privind amplasarea unei micro-hidrocentrale pe apeductul Soroca-Bălți cu puterea de 0,5 MW pentru o altă dată; 4) A destitui administratorul insolvabilității ÎIS „ACVA-NORD”, Bostan Nicolae și a propune instanței de insolvabilitate desemnarea în calitate de administrator al insolvabilității/lichidator al ÎIS „ACVA-NORD”, candidatura administratorului autorizat Stejar Veaceslav.

La 07 octombrie 2024, administratorul insolvabilității ÎIS „ACVA- NORD”, Nicolae Bostan a depus cerere cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad în vederea examinării cererii/chestiunii privind anularea hotărârii adunării creditorilor ÎIS „ACVA-NORD”, invocând motivele prevăzute de art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 25 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea înaintată de administratorul insolvabilității ÎIS „ACVA- NORD”, Nicolae Bostan cu privire la strămutarea cauzei.

Fiind contestată încheierea nominalizată cu recurs, prin încheierea din 05 februarie 2025 a Curții Supreme de Justiție, s-a restituit cererea de recurs depusă de administratorul insolvabilității ÎIS „ACVA-NORD” (în procedură de restructurare), Nicolae Bostan.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a reținut că, legislația națională pertinentă nu reglementează o cale de atac împotriva încheierii prin care s-a respins cererea privind strămutarea cauzei la o instanță de judecată egală în grad, fapt ce condiționează ne susceptibilitatea atacării în ordine de recurs a unei astfel de încheieri. 2

În acest context, instanța de recurs a constatat că, recursul declarat de administratorul insolvabilității ÎIS „ACVA-NORD”, Nicolae Bostan împotriva încheierii din 25 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, a fost depus contrar dispozițiilor legale, fapt ce impune restituirea acestuia.

La 18 august 2025, reprezentantul administratorului insolvabilității ÎIS „ACVA-NORD” – Bostan Nicolae, în persoana avocatului Buhnaci Tudor, a depus cerere cu privire la strămutarea cauzei de insolvabilitate respective la o altă instanță de judecată egală în grad.

Prin încheierea din 11 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, cererea înaintată de reprezentantul administratorului insolvabilității ÎIS „ACVA-NORD” – Bostan Nicolae, în persoana avocatului Buhnaci Tudor privind strămutarea cauzei, s-a respins. Totodată, a fost expres indicat faptul că, încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

La 12 septembrie 2025, administratorul insolvabilității ÎIS „ACVA- NORD”, Nicolae Bostan, a declarat recurs împotriva încheierii din 11 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, solicitând casarea încheierii instanței de apel și pronunțarea unei noi decizii privind admiterea cererii de strămutare a cauzei.

Art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4) din Codul de procedură civilă: „(2) Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: f) există bănuieli, care derivă din elemente obiective, că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces; 3 (4) Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac. Încheierea instanței ierarhic superioare este emisă în cel mult 5 zile lucrătoare, în baza copiilor de pe actele relevante transmise în formă electronică.”

Art. 56 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă: „(2) Participanții la proces se bucură de drepturi procesuale egale și au obligații procesuale egale, cu unele excepții stabilite de lege în dependență de poziția pe care o ocupă în proces. (3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Art. 61 alin. (1) – (3) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. (2) În caz de folosire cu rea-credință a drepturilor procedurale, instanța de judecată, la cererea părții interesate, obligă partea vinovată să repare prejudiciul cauzat. (3) Participanții la proces care exercită drepturile procedurale în mod abuziv se sancționează de către instanța de judecată cu amendă în mărime de pînă la 50 de unități convenționale.”

Art. 161 alin. (1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Amenzile judiciare se aplică de către instanța judecătorească, în cazurile și în proporțiile stabilite de prezentul cod, persoanelor care au săvîrșit încălcări procedurale. O dată cu aplicarea sancțiunii, se va constata încălcarea. Nu pot fi amendați minorii care, la data săvîrșirii încălcării procedurale, nu au împliniți 16 ani. (2) Amenda se stabilește în unități convenționale. O unitate convențională este egală cu 50 de lei.”

Art. 203 alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(2) Dacă constată că participantul la proces sau reprezentantul lui formulează alte cereri sau demersuri decît cele prevăzute la art.185 alin.(3) ori adresează repetat cereri sau demersuri cu rea-credință, ori acestea sînt vădit neîntemeiate sau sînt formulate cu scopul tergiversării examinării cauzei, instanța aplică acestuia o amendă de pînă la 50 de unități convenționale.”

Art. 424 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă: „(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel. (3) Încheierile Curții Supreme de Justiție nu se supun niciunei căi de atac.”

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.” 4

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 4261 alin. (1) lit. e) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă: e) încheierea nu poate fi atacată cu recurs, potrivit legii. (2) Recursul împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile prevăzute la alin.(1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.”

Art. 63 alin. (3) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012: „(3) Administratorul și lichidatorul își exercită activitatea conform prevederilor legii.”

Art. 68 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012: „(1) Administratorul/lichidatorul își exercită atribuțiile cu diligența unui bun profesionist, acționînd pe propria răspundere.”

Art. 28 alin. (3) din Legea cu privire la administratorii autorizați nr. 161 din 18 iulie 2014: „(3) În exercitarea mandatului său, administratorul se conduce de Codul deontologic al administratorilor autorizați.”

Art. 3 alin. (1) din Codul deontologic al administratorilor autorizați, aprobat de Congresul Uniunii Administratorilor Autorizați, procesul- verbal din 16 decembrie 2022: „(1) În exercitarea atribuțiilor sale administratorul autorizat este obligat să se conducă exclusiv de legislația în vigoarea, și de prezentul Cod.”

Art. 4 alin. (1) din Codul deontologic al administratorilor autorizați, aprobat de Congresul Uniunii Administratorilor Autorizați, procesul- verbal din 16 decembrie 2022: „(1) În activitatea sa administratorul autorizat va adopta un comportament de natură să contribuie la creșterea prestigiului profesiei prin: devotament față de activitatea profesională desfășurată, instruire și perfecționare continuă, aplicarea corectă și responsabilă a cunoștințelor teoretice și a deprinderilor practice pentru exercitarea corespunzătoare a atribuțiilor.”

Art. 12 alin. (2) din Codul deontologic al administratorilor autorizați, aprobat de Congresul Uniunii Administratorilor Autorizați, procesul- verbal din 16 decembrie 2022: „(2) Administratorul autorizat își va exercita activitatea profesională, respectând drepturile și demnitatea părților, autoritatea judecătorească și hotărârile judecătorești.” 5

Art. 19 alin. (3) din Codul deontologic al administratorilor autorizați, aprobat de Congresul Uniunii Administratorilor Autorizați, procesul- verbal din 16 decembrie 2022: „(3) În raportul cu instanțele judecătorești, autoritățile publice, administratorul autorizat este obligat să manifeste un comportament respectuos și loial, solicitându- le acestora respectul și tratamentul reciproc respectiv.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, administratorul insolvabilității al Întreprinderii Interraionale de Stat „ACVA-NORD” (în procedura planului de restructurare), Nicolae Bostan, contestă cu recurs încheierea din 11 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, prin care cererea înaintată de reprezentantul administratorului insolvabilității ÎIS „ACVA-NORD” – Bostan Nicolae, în persoana avocatului Buhnaci Tudor privind strămutarea cauzei, s-a respins.

Totodată, Completul de judecată notează că, în dispozitivul încheierii din 11 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord a fost expres indicat faptul că, încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

În conjunctura circumstanțelor descrise și având în vedere faptul că, art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă expres prevede că, încheierea instanței ierarhic superioare în cazurile de strămutare a cauzei prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g), nu se supune niciunei căi de atac, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că legislația națională pertinentă nu prevede o cale de atac împotriva încheierii prin care s-a respins cererea privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, fapt ce condiționează ne susceptibilitatea atacării în ordine de recurs a unei astfel de încheieri.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul declarat de către administratorul insolvabilității al Întreprinderii Interraionale de Stat „ACVA-NORD” (în procedura planului de restructurare), Nicolae Bostan, împotriva încheierii din 11 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, a fost depus împotriva unui act de dispoziție al Curții de Apel Nord, care nu se supune niciunei căi de atac, fapt ce impune restituirea acestuia. 6

În consecință, recursul urmează a fi restituit în temeiul art. 4261 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.

Totodată, instanța de recurs nu poate să se expună asupra temeiniciei încheierii contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs, deoarece recursul a fost declarat împotriva încheierii, care în condițiile legii nu se supune recursului.

Într-o altă ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în conformitate cu art. 56 alin. (2) – (3) și art. 61 alin. (1) – (3) din Codul procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procesuale, iar exercitarea abuzivă a acestora atrage aplicarea sancțiunilor procedurale. Legiuitorul a prevăzut expres că sancțiunile pot consta inclusiv în aplicarea unei amenzi judiciare, menite să prevină și să descurajeze conduita abuzivă a participantului la proces sau a reprezentantului său.

În temeiul prevederilor procedurale menționate supra, instanța are competența să aplice amendă atunci când constată că reprezentantul participantului la proces adresează repetat cereri cu rea-credință, ori acestea sânt vădit neîntemeiate sau sânt formulate cu scopul tergiversării examinării cauzei.

Ab initio, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, la 07 octombrie 2024, administratorul insolvabilității ÎIS „ACVA- NORD”, Nicolae Bostan a depus cerere cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad în vederea examinării cererii/chestiunii privind anularea hotărârii adunării creditorilor ÎIS „ACVA-NORD”, invocând motivele prevăzute de art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 25 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea înaintată de administratorul insolvabilității ÎIS „ACVA- NORD”, Nicolae Bostan cu privire la strămutarea cauzei.

Fiind contestată încheierea nominalizată cu recurs, prin încheierea din 05 februarie 2025 a Curții Supreme de Justiție, s-a restituit cererea de recurs depusă de administratorul insolvabilității ÎIS „ACVA-NORD” (în procedură de restructurare), Nicolae Bostan.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a reținut că, legislația națională pertinentă nu reglementează o cale de atac împotriva încheierii prin care s-a respins cererea privind strămutarea cauzei la o instanță de judecată egală în grad, fapt ce condiționează ne susceptibilitatea atacării în ordine de recurs a unei astfel de încheieri.

În acest context, instanța de recurs a constatat că, recursul declarat de administratorul insolvabilității ÎIS „ACVA-NORD”, Nicolae Bostan 7 împotriva încheierii din 25 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, a fost depus contrar dispozițiilor legale, fapt ce impune restituirea acestuia.

La 18 august 2025, reprezentantul administratorului insolvabilității ÎIS „ACVA-NORD” – Bostan Nicolae, în persoana avocatului Buhnaci Tudor, a depus cerere cu privire la strămutarea cauzei de insolvabilitate respective la o altă instanță de judecată egală în grad.

Prin încheierea din 11 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, cererea înaintată de reprezentantul administratorului insolvabilității ÎIS „ACVA-NORD” – Bostan Nicolae, în persoana avocatului Buhnaci Tudor privind strămutarea cauzei, s-a respins. Totodată, a fost expres indicat faptul că, încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

La 12 septembrie 2025, administratorul insolvabilității ÎIS „ACVA- NORD”, Nicolae Bostan, a declarat recurs împotriva încheierii din 11 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, solicitând casarea încheierii instanței de apel și pronunțarea unei noi decizii privind admiterea cererii de strămutare a cauzei.

În prezenta cauză, administratorul insolvabilității ÎIS „ACVA-NORD”, Nicolae Bostan a declarat recurs împotriva unei încheieri care, în mod evident și expres, prin prisma art. 43 alin. (4) și art. 4261 din Codul procedură civilă, nu poate fi atacată pe această cale. Fiind profesionist al dreptului, acesta avea obligația să cunoască regimul juridic al acestor acte și să se abțină de la folosirea unor căi de atac vădit necorespunzătoare.

O asemenea conduită nu doar contravine obligației de bună-credință prevăzute de art. 56 din Codul de procedură civilă, ci și normelor deontologice ale administratorilor autorizați, care impun acestuia să manifeste diligență profesională și respect față de instanță.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, deși administratorul insolvabilității ÎIS „ACVA-NORD”, Nicolae Bostan, cu certitudine cunoaște despre faptul că încheierea Curții de Apel prin care s-a respins cererea de strămutare nu poate fi atacată cu recurs, potrivit legii, acesta a depus repetat o cerere de recurs, cu rea- credință.

Prin depunerea cererii de recurs respective, administratorul insolvabilității ÎIS „ACVA-NORD”, Nicolae Bostan, a generat în mod artificial o procedură inutilă, care a determinat mobilizarea resurselor instanțelor de judecată, ceea ce constituie un exemplu tipic de exercitare abuzivă a drepturilor procesuale.

În aceste condiții, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că, la caz se impune aplicarea unei amenzi judiciare 8 administratorului autorizat Nicolae Bostan, titularul Autorizației nr. 19 din 14 ianuarie 2015, ca măsură proporțională și necesară pentru restabilirea disciplinei procesuale, prevenirea unor conduite similare pe viitor și protejarea principiului bunei administrări a justiției.

În conformitate cu art. 43 alin. (4), art. 269-270, art. 424 alin. (2), art. 4261 alin. (1) lit. e) și alin. (2) din Codul de procedură civilă,