2ra-448/23 — constatarea ca fiind abuzive a clauzelor contractuale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea ca fiind abuzive a clauzelor contractuale
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitătii recursului
2ra-448/23 — constatarea ca fiind abuzive a clauzelor contractuale (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Svetlana Subțire,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Svetlana Subțire împotriva OCN „Optim Capital” SRL, intervenienți
accesorii Comisia Națională a Pieței Financiare, notarul public Dogotari
Larisa și Șelegheda Stanislav, privind constatarea caracterului abuziv al
clauzelor contractuale și declararea nulității clauzelor contractuale,
împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 2ra-448/23
NR. PIGD 2-21102204-01-2ra-21032023)
Recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă
(în vigoare până la 1 septembrie 2023). Dezacordul recurentului cu decizia contestată nu
constituie temei de casare a acesteia.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Judecătoria Bălți, sediul central, jud. V. Schibin,
Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu,
5 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Svetlana
Subțire,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Diana Stănilă, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 8 iulie 2021, Subțire Svetlana a depus cerere de chemare în judecată
împotriva OCN „Optim-Capital” SRL, solicitând constatarea caracterului
abuziv și declararea nulității absolute a pct. 2.4, 2.9 și 4,2 din Contractul de
credit nebancar nr. 2020-078 din 14.08.2020.
Prin încheierea protocolară din 22 septembrie 2021 a Judecătoriei
Bălți, sediul central, s-au atras în proces, din oficiu, în calitate de
intervenienți accesorii, notarul Dogotari Larisa și Șelegheda Stanislav.
Ulterior, prin cererea de concretizare a pretențiilor din 5 octombrie
2021, reclamanta și-a extins obiectul acțiunii, solicitând: constatarea
caracterului abuziv și declararea nulității absolute a pct. 2.4., 2.9. și 4.2. din
contractul de credit nebancar nr. 2020-078 din 14 august 2020;
constatarea nulității pct. 4.1 din contractul de ipotecă nr. 4602 din 3 aprilie
2019 și anularea investirii acestuia cu formulă executorie;
declararea nulității absolute a pct. 6.2 din contractul de credit nebancar nr.
2020-078 din 14 august 2020.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la 3 aprilie 2019 a
încheiat cu pârâta Contractul de credit nebancar nr. 2019036 în sumă de
100285 lei, garantat cu ipotecă în temeiul contractului de ipotecă nr.
4602/03.04.2019.
Ulterior, la 14 august 2020, a contractat un nou credit nebancar nr.
2020-078 în sumă de 6 500 euro, iar prin Acordul adițional nr. 1 la contractul
de ipotecă a fost extins obiectul garanției. Condițiile contractului prevăd o
dobândă de 0,14% pe zi (51,1% anual), comision de administrare de 19,50
euro pentru fiecare rată și penalitate de întârziere de 32,50 euro/zi pentru
primele 30 zile și 65 euro/zi ulterior, pe care reclamanta le consideră abuzive,
nenegociate și disproporționate.
1
Reclamanta a indicat că a achitat inițial doar patru rate (în perioada
septembrie - decembrie 2020), după care, din motive financiare, a încetat
plățile, fiind în întârziere la momentul depunerii acțiunii. Ca urmare, pârâta
a inițiat executarea silită în baza contractului de ipotecă investit cu formulă
executorie.
La 22 ianuarie 2021 a fost intentată procedura de executare silită, iar
la 9 iunie 2021 executorul judecătoresc a întocmit proces-verbal de
transmitere în posesie a imobilului ipotecat - apartament din xxxxx, str.
xxxxx, fiind dispusă evacuarea reclamantei.
Reclamanta a arătat că suma pretinsă de pârâtă prin notificarea
executorului – 21 425,91 euro – este vădit disproporționată în raport cu suma
împrumutată (6 500 euro), întrucât include dobânzi și penalități excesive.
A susținut că aceste clauze contractuale sunt abuzive, creează un
dezechilibru semnificativ între părți și au fost impuse fără negociere, cu
încălcarea legislației privind protecția consumatorilor. Totodată, a invocat că
investirea contractului de ipotecă cu formulă executorie a fost realizată fără
consimțământul său informat, fiind indusă în eroare asupra naturii și
efectelor juridice ale actului.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 29 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul
central, s-a admis parțial acțiunea. S-a constatat caracterul abuziv și s-a
declarat nulitatea clauzelor contractuale în Contractul de credit nebancar
nr.2020-078 din 14.08.2020, încheiat între OCN „Optim-Capital” SRL și
Subțire Svetlana, și anume: pct.2.4. privitor la cuantumul dobânzii la
împrumut în mărime de 0,14% zilnic din suma împrumutată, pct.2.9. privitor
la comisionul pentru administrare de 19,50 euro pentru fiecare rată, pct.4.2.
privitor la cuantumul penalității de întârziere de 32,50 euro pentru primele
30 zile de întârziere și de 65.00 euro începând cu a 31 zi de întârziere, pct.6.2.
privitor la comisionul de achitare anticipată în mărime de 2,50% din suma
împrumutului rambursat, până la expirarea termenului de 180 zile din
momentul acordării împrumutului și 2,00% din suma împrumutului
rambursat, după expirarea termenului de 180 zile.
În rest, în partea acțiunii privind constatarea nulității pct.4.1. din
Contractul de ipotecă învestit cu formulă executorie nr. 4602 din 03.04.2019
privitor la investirea cu formulă executorie, acțiunea s-a respins, ca
neîntemeiată.
2
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 19 ianuarie 2022, OCN „Optim-Capital” SRL a declarat apel
împotriva hotărârii din 29 decembrie 2021, solicitând casarea ei în partea
constatării caracterului abuziv și declararea nulității punctelor 2.4, 2.9, 4.2,
6.2 din contractul de credit nebancar nr.2020-078 din 14.08.2020, încheiat
între OCN „Optim Capital” SRL și Subțire Svetlana, cu pronunțarea unei noi
hotărâri.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a admis
apelul declarat de OCN „Optim-Capital” SRL. S-a casat parțial hotărârea din
29 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul central, în latura admiterii
acțiunii civile formulate de Subțire Svetlana către OCN „Optim-Capital”
SRL privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale și în
latura dată se emite o nouă hotărâre, după cum urmează: S-a constatat
caracterul abuziv și s-a declarant nulitatea parțială a clauzelor contractuale
în Contractul de credit nebancar nr. 2020-078 din 14.08.2020 încheiat între
OCN ,,Optim-Capital” SRL și Svetlana Subțire și anume: -pct. 2.4. privitor
la cuantumul dobânzii la împrumut în latura ce depășește 50% anual. -pct.
2.9. privitor la comisionul de administrare, pct. 4.2. privitor la cuantumul
penalității de întârziere și pct. 6.2. privitor la comisionul de achitare
anticipată al contractului de împrumut în latura ce costurile depășesc,
cumulativ, 0,04% pe zi. În rest, acțiunea în latura data s-a respins.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, hotărârea primei
instanțe urmează a fi casată parțial în temeiul art. 386 alin. (1) lit. d) CPC,
deoarece aceasta a aplicat greșit norma de drept material prin declararea
nulității integrale a tuturor clauzelor contractuale contestate, fără a analiza
proporționalitatea și limitele admisibile ale intervenției judiciare în contract.
Curtea de Apel a menționat că, deși clauzele 2.4, 2.9, 4.2 și 6.2 din
contractul de credit conțin elemente abuzive, acestea nu pot fi eliminate în
întregime, deoarece contractul ar deveni imposibil de executat, ceea ce ar
afecta echilibrul contractual și ar crea o situație „vădit dezechilibrată” în
favoarea debitorului.
Instanța a reținut că dobânda contractuală poate fi considerată abuzivă
numai în partea în care depășește limitele rezonabilului și principiul
proporționalității stabilit în raport cu riscul contractual al creditorului; prin
urmare, a menținut dobânda până la plafonul de 50% anual, iar diferența a
fost declarată nulă.
3
Cu privire la penalitățile contractuale și celelalte costuri suplimentare,
Curtea a reținut că acestea pot fi considerate abuzive atunci când depășesc
cumulat nivelul de 0,04% pe zi din suma împrumutată, motiv pentru care
nulitatea acestor clauze a fost menținută doar în partea ce depășește acest
plafon.
Instanța de apel a mai constatat că nu sunt întrunite condițiile declarării
nulității clauzei 4.1 din contractul de ipotecă referitoare la investirea cu
formulă executorie, întrucât recurenta nu a probat existența unui viciu de
consimțământ și contractul de ipotecă a fost încheiat în mod legal.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 9 martie 2023, Svetlana Subțire a declarat recurs împotriva deciziei
din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei
instanțe.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, recurenta a invocat că decizia instanței de apel
este nelegală, fiind pronunțată cu aplicarea eronată a normelor de drept
material, întrucât aceasta a încălcat regimul juridic al nulității absolute
aplicabile clauzelor abuzive.
În esență, recurenta a indicat că, deși instanța de apel a constatat
caracterul abuziv al clauzelor 2.4, 2.9, 4.2 și 6.2 din contract, a procedat
nelegal la modificarea acestora prin diminuarea costurilor, în loc să aplice
nulitatea absolută cerută prin acțiune.
În concluzie, recurenta a susținut că instanța de apel a interpretat greșit
legea, ceea ce constituie temei de casare în temeiul art. 432 alin. (2) lit. c)
Cod procedură civilă.
ARGUMENTELE INTIMAȚILOR
La 19 aprilie 2023, reprezentantul OCN „Optim-Capital” SRL, a solicitat
respingerea recursului ca inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 1 septembrie 2023.
4
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative, prevede că:
„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Din sensul normei de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii
nr. 246 din 31 iulie 2023, motiv pentru care va fi examinat în baza temeiurilor
în vigoare la data depunerii recursului.
Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile
lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă
prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 432 alin. (1) – (5) din Codul de procedură civilă (în vigoare până
la 1 septembrie 2023):
„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
5
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, prevăzut la art. 434
alin. (1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține că
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 27 septembrie 2022 și
a notificat-o recurentei, prin intermediul poștei, la 15 februarie 2023.
Recursul a fost declarat la 3 martie 2023, în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 1 septembrie 2023.
Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea
existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură
civilă, în vigoare la data depunerii recursului – 3 martie 2023.
Din analiza recursului declarat de către Svetlana Subțire rezultă că,
drept temei de admisibilitate au fost invocate prevederile art. 432 alin. (1),
(2) lit. c) din Codul de procedură civilă.
Însă, prin prisma temeiurilor invocate în susținerea recursului,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a stabilit că normele
de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat de către Curtea de Apel
Bălți la emiterea deciziei.
Totodată, instanța de recurs nu a stabilit că normele aplicate suscită
îndoieli la aplicare sau că instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi
extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
6
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că, recursul formulat conține obiecții de fapt și de drept, care
deja au fost supuse controlului de temeinicie și legalitate de către instanța de
apel, care a dat acestora o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, argumentele invocate de către Svetlana Subțire, nu pot constitui
temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și,
respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul declarat de către Svetlana Subțire, împotriva
deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Consideră inadmisibil recursul declarat de Svetlana Subțire împotriva
deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Diana Stănilă
Judecători Oxana Parfeni
Ion Munteanu
7