2r-331/25 — Declararea nulității contractelor de vânzare cumpărare

La 19 aprilie 2022, Maria Zestrea a depus cerere de chemare în judecată împotriva Dorinei Catarga, Vasile Catarga, Cristina Graur și Ion Zestrea privind declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare și a contractelor de donație.

La 19 august 2022, pârâții Dorina Catarga, Vasile Catarga, Cristina Graur și Ion Zestrea au depus o referință prin care au solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată, constatarea tardivității unor pretenții, scoaterea de pe rol a capătului de cerere privind evacuarea pârâților, aplicarea excepției de tardivitate în privința cererii de declarare a nulității contractelor de donație și vânzare-cumpărare.

Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 27 aprilie 2023, s-a respins cererea de scoatere de pe rol în temeiul art. 267 lit. a) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 30 iulie 2024, Gheorghii Zestrea a fost atras în cauză în calitate de intervenient accesoriu.

La 23 august 2024, intervenientul Gheorghii Zestrea a depus referință, solicitând aplicarea excepției de tardivitate privind pretențiile de nulitate a contractelor de donație și vânzare-cumpărare.

Prin încheierea din 29 octombrie 2024, Judecătoria Ungheni a admis parțial excepția de tardivitate invocată de pârâți și intervenient, respingând cererea privind declararea nulității contractelor de donație nr. 1094 și nr. 1095 din 05.02.2018, încheiate între Maria Zestrea, Gheorghii Zestrea și Ion Zestrea. Excepția de tardivitate a fost respinsă pentru celelalte pretenții.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 29 octombrie 2024, s-a admis parțial acțiunea depusă de Maria Zestrea. S-a constatat nulitatea absolută a contractului de donație nr. 4884 din 15.06.2018, încheiat între Ion Zestrea și Cristina Graur, privind bunurile imobile cu nr. cadastral xxxxx și construcțiile aferente (01–05). S-a constatat, din oficiu, caracterul ineficient al contractului de vânzare-cumpărare nr. 7047 din 16.07.2019, încheiat între Cristina Graur și Dorina Cataraga, privind aceleași bunuri imobile și construcții. Reclamanta este îndreptățită să evacueze 1 pârâții, membrii de familie și bunurile acestora din imobilele menționate. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a dispus încasarea sumei de 380 lei cu titlu de taxă de stat de la pârâții Dorina Catarga, Vasile Catarga, Cristina Graur și Ion Zestrea, în beneficiul reclamantei Maria Zestrea.

La 29 mai 2025, Maria Zestrea, reprezentată de avocatul Lilian Maliga, a depus o cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Ungheni din 29 octombrie 2024, solicitând totodată repunerea în termen pentru exercitarea apelului.

Prin încheierea din 25 iulie 2025, Curtea de Apel Nord a respins cererea de repunere în termen depusă de Maria Zestrea, reprezentată de avocatul Lilian Maliga, și a restituit cererea de apel ca fiind depusă peste termenul legal.

La 8 august 2025, Maria Zestrea, reprezentată de avocatul Lilian Maliga, a declarat recurs împotriva încheierii din 25 iulie 2025 a Curții de Apel Nord, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și trimiterea cauzei spre reexaminare instanței de apel.

În susținerea recursului, recurenta a susținut că, din cauza vârstei înaintate, a lipsei de cunoștințe juridice și a accesului limitat la mijloace digitale, nu a putut urmări evoluția dosarului, bazându-se pe avocatul din primă instanță, care nu a informat-o despre pronunțarea hotărârii. Întârzierea declarării apelului nu îi este imputabilă. În aceste condiții, a solicitat repunerea în termen pentru exercitarea apelului.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.

Art. 110 din Codul de procedură civilă: Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. 2

Art. 113 din Codul de procedură civilă: Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă: (1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. (3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

Art. 116 alin. (1), (3), (4) din Codul de procedură civilă: (1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.

Art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă: Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Art. 369 alin. (1) lit. b), alin. (2) din Codul de procedură civilă: Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. (2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs.

Din analiza materialelor cauzei rezultă că dispozitivul hotărârii Judecătoriei Ungheni a fost pronunțat la 29 octombrie 2024 (fila 230-231, vol. I), iar la 29 mai 2025, Maria Zestrea, reprezentată de avocatul Lilian Maliga, a depus cerere de apel, solicitând totodată repunerea în termen. 3

Completul de judecată constată că apelul a fost depus cu depășirea termenului prevăzut de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care stabilește un termen de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Recurenta a justificat întârzierea prin lipsa cunoștinței despre pronunțarea hotărârii, invocând vârsta înaintată, lipsa cunoștințelor juridice și dificultăți de acces la mijloacele digitale, susținând că s-a bazat pe avocatul din prima instanță, Tatiana Nastas, care nu ar fi informat-o cu privire la soluția pronunțată.

Însă aceste susțineri nu sunt de natură să înlăture obligația legală de respectare a termenului de apel. Recurenta a fost reprezentată pe tot parcursul procesului de un avocat împuternicit, Tatiana Nastas (fila 4, vol. I), iar dovada de primire confirmă că la 18 noiembrie 2024, reprezentantul său legal a primit sub semnătură copia dispozitivului hotărârii din 29 octombrie 2024 (fila 36, vol. II).

Potrivit art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant, în limitele împuternicirilor sale, produc efecte juridice față de partea reprezentată în aceeași măsură ca și când ar fi fost îndeplinite de aceasta personal.

Comunicarea efectuată către avocat echivalează juridic cu o comunicare către parte, iar eventualele omisiuni sau neglijențe ale apărătorului nu exonerează partea de respectarea termenelor procesuale. Culpa reprezentantului este, în mod expres, asimilată culpei părții.

Acordarea repunerii în termen presupune existența unor motive temeinic justificate și a unei diligențe rezonabile din partea părții interesate, elemente care, în speță, lipsesc. Recurenta nu a demonstrat că ar fi acționat cu minimul de diligență impus de lege și nici nu a furnizat probe concludente care să susțină o împiedicare reală, obiectivă și imprevizibilă în exercitarea căii de atac în termen.

De altfel, pasivitatea procesuală a recurentei, dublată de încredințarea exclusivă a intereselor sale avocatului, fără o minimă supraveghere sau verificare a evoluției dosarului, nu poate fi apreciată ca o împrejurare excepțională care să justifice repunerea în termen. Comunicarea hotărârii s-a realizat în mod valabil, în condițiile legii, iar recurenta nu poate invoca propria neglijență sau pe cea a reprezentantului său ca motiv justificativ pentru încălcarea termenului legal.

În aceste condiții, Completul de judecată reține că instanța de apel a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 116 și art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, apreciind în mod just că nu au fost întrunite condițiile legale pentru repunerea în termen. Recurenta nu a demonstrat existența unor motive obiective și incontestabile, iar cererea formulată apare ca fiind nefondată. 4

Având în vedere că încheierea din 25 iulie 2025 a Curții de Apel Nord a fost pronunțată cu respectarea normelor procedurale, iar motivele recursului sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge recursul declarat de Maria Zestrea, reprezentată de avocatul Lilian Maliga, și menține încheierea recurată.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,