2ra-64/22 — cu privire la anularea contractului de donație, a deciziei de fornare a bunului imobil și constatarea bunurilor obținute în căsătorie ca bunuri pesonale, anularea certificatului cu privire la dreptul de proprietate, a certidicatului de moștenitor legal și a contractului de donație

Dosarul nr. 2ra-64/22

2-18119451-01-2ra-13012022

Instanța de fond: Judecătoria Ungheni, sediul central – R. Costru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, I. Cotruță, V. Mihaila

ÎNCHEIERE

23 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Gheorghii Zestrea și Ion

Zestrea, reprezentați de avocatul Alexandru Prisac,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghii

Zestrea împotriva Mariei Zestrea și Alexei Zestrea, intervenienți Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice”, notarul Alexandr Șișcanu, privind anularea contractului de

donație, a deciziei cu privire la formarea bunului imobil și

cererea reconvențională a Mariei Zestrea împotriva lui Gheorghii Zestrea, Ion

Zestrea, notarul Alexandr Șișcanu, notarul Rodion Butnaru, intervenienții accesorii

Serghei Zestrea, Alexei Zestrea, Constantin Zestrea și Cristina Graur privind declararea

bunurilor obținute, în căsătorie, în timpul traiului separat ca bunuri personale, anularea

certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea în

devălmășie, anularea certificatului de moștenitor legal și anularea contractului de

donație,

împotriva deciziei din data de 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Gheorghii Zestrea și Ion Zestrea, s-a menținut

hotărârea din data de 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul central,

constată:

La 13 iulie 2018 Gheorghii Zestrea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Mariei Zestrea, lui Alexei Zestrea, IP „Agenția Servicii Publice”, prin care

a solicitat constatarea nulității contractului de donație nr.5254 din data de 31 iulie 2017,

încheiat între Maria Zestrea și Alexei Zestrea, în privința terenului cu numărul cadastral

xxxxx și construcția cu numărul cadastral xxxxx, care se află în s. xxxxx, r-nul

Nisporeni, anularea deciziei din 14 septembrie 2017 cu privire la formarea bunului

imobil, precum și înregistrarea ei prin care Maria Zestrea a format bunul imobil cu

numărul cadastral xxxxx și xxxxx.

În susținerea cererii de chemare în judecată Gheorghii Zestrea a menționat că la

27 septembrie 1966 a fost încheiată căsătoria între Ilia Zestrea și Maria Zestrea

1

(Țarină). În perioada căsătoriei s-au născut cinci copii dintre care Gheorghii Zestrea,

Alexei Zestrea și Ion Zestrea. Tot în acea perioadă soții Ilia Zestrea și Maria Zestrea

au construit o casă în s. xxxxx, r-nul xxxxx.

Prin decizia Primăriei com. xxxxx nr. 08 din 04 august 1992 deținătorului Mariei

Zestrea i s-a repartizat în proprietate privată pământul cu o suprafață totală de 0,2462

ha. Terenul a fost trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri sub nr. 155

din 12 septembrie 1994.

La 01 aprilie 1995 Ilia Zestrea a decedat, însă întregul patrimoniu al acestuia a

fost transmis prin succesiune lui Zestrea Gheorghe, căruia la 29 martie 1996 i-a fost

eliberat certificat cu privire la dreptul de moștenire legatară.

Gheorghii Zestrea a menționat că la 14 iunie 2017 a fost înregistrată decizia din

14 septembrie 2017 (6001/17/1053) cu privire la formarea bunului imobil, precum și

înregistrarea ei prin care Maria Zestrea a format bunul imobil cu numărul cadastral

xxxxx și xxxxx. Maria Zestrea, prezentându-se ca unic proprietar al bunului deși

coproprietar era și Gheorghii Zestrea.

La 31 octombrie 2017 a fost încheiat contractul de donație între Maria Zestrea și

Alexei Zestrea prin care Maria Zestrea a transmis în proprietate lui Alexei Zestrea

terenul cu numărul cadastral xxxxx și construcția cu numărul cadastral xxxxx, care se

află în s. xxxxx, r- nul Nisporeni.

Reclamantul a susținut că Maria Zestrea a încheiat acest contract de donație fără

acordul coproprietarului, adică a lui Gheorghii Zestrea. Astfel, Gheorghii Zestrea

consideră că contractul de donație încheiat între Maria Zestrea și Alexei Zestrea este

nul întrucât contravine legii și anume prevederilor art. 369, alin. (1) și (2) din Codul

civil.

Același temei de nulitate îl invocă și în privința anulării deciziei din 14 septembrie

2017 (6001/17/1053) cu privire la formarea bunului imobil, precum și înregistrarea ei

prin care Maria Zestrea a format bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx și xxxxx.

Reclamantul a mai menționat că Maria Zestrea a mai încheiat și alte contracte de

donație ce ține de patrimoniul lui Ilia Zestrea, însă în aceste cazuri notarul a respectat

prevederile legale și a cerut acordul lui Gheorghii Zestrea, ca coproprietar devălmaș.

La 21 decembrie 2018 Maria Zestrea prin intermediul avocatului Tatiana Nastas

a înaintat cerere reconvențională împotriva lui Gheorghii Zestrea, Ion Zestrea,

notarului Alexandr Șișcanu, notarului Rodion Butnaru, intervenienți accesorii Serghei

Zestrea, Alexei Zestrea și Constantin Zestrea, prin care a solicitat stabilirea faptului

care are valoare juridică și anume:

- declararea bunurilor obținute, în căsătorie, în timpul traiului separat ca bunuri

personale, și anume: bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx, atribuit la 04 august

1992, prin decizia nr. 08 a Primăriei xxxxx, r-nul Nisporeni, prin care i s-a repartizat

în proprietate privată pământul în jurul casei, cu suprafața totală de 0,2462 ha, casa de

locuit, terenul-grădină cu numărul cadastral xxxxx extravilan cu suprafața de 0,0648

ha, terenul-grădină cu numărul cadastral xxxxx extravilan cu suprafața de 0,1435 ha,

situate în r-nul Nisporeni, s. xxxxx;

- anularea certificatului cu privire la dreptul de proprietate a lui Gheorghii Zestrea

asupra cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie, cu nr. 256, (din dosarul

succesoral cu nr.396/1996) din 24 ianuarie 2018, întocmit de notarul Alexandr Șișcanu;

- anularea certificatului de moștenitor legal cu nr. 261 din 24 ianuarie 2018, a lui

2

Gheorghii Zestrea în urma decesului lui Ilie Zestrea, întocmit de notarul Alexandr

Șișcanu;

- anularea contractului de donație cu nr.1093 din 05 februarie 2018, încheiat între

Maria Zestrea, Gheorghii Zestrea și Ion Zestrea, la notarul Rodion Butnaru.

În motivarea cererii reconvenționale Maria Zestrea a confirmat că la data de 27

septembrie 1966 a încheiat căsătoria cu Ilia Zestrea și că din căsătoria cu Ilia Zestrea

s-au născut cinci copii: Serghei Zestrea, Gheorghii Zestrea, Alexei Zestrea, Ion Zestrea

și Constantin Zestrea.

Totodată, reclamanta a menționat că după căsătorie au locuit în casa părintească

și casa construită de ea și părinții săi din s. xxxxx, r-nul Nisporeni, până la căsătoria cu

Ilia Zestrea.

Maria Zestrea a susținut că a trăit împreună cu Ilia Zestrea în perioada anului 1966

și până în anul 1986, când soțul Ilia Zestrea a părăsit familia, și-a retras viza de

reședință din s. xxxxx, r-nul Nisporeni și a trecut cu traiul la mama sa în s. Vînători, r-

nul Nisporeni, unde s-a pus la evidență. În timpul căsătoriei cu Ilia Zestrea a dus un

mod de viață complicat atât ea cât și copii. Ilia Zestrea mereu consuma băuturi alcoolice

din care motiv aplica forța fizică, o maltrata, o numea cu cuvinte injurioase și nu

contribuia la întreținerea familiei.

După plecarea soțului din familie reclamanta și copiii au rămas să locuiască de

unii singuri în s. xxxxx, r-nul Nisporeni, moment din care a încetat orice relație

conjugală cu Ilia Zestrea, iar copiii i-a crescut de una singură. Cu Ilia Zestrea nu a

desfăcut căsătoria, deși, din 1986 au locuit separat și au dus gospodarii separate. La 12

aprilie 1995 Ilie Zestrea a decedat, însă aceasta nu s-a ocupat de funerarii și nu a fost

la înmormântarea lui. Vecinii din satul lui de baștină au suportat toate cheltuielile

pentru înmormântare.

Reclamanta a menționat că în timpul vieții comune cu Ilia Zestrea nu a obținut

bunuri comune. Însă, la 04 august 1992, prin decizia nr. 08 a Primăriei com. xxxxx, r-

nul Nisporeni i-a fost repartizat în proprietate privată pământul în jurul casei cu

suprafața totală de 0,2462 ha, cu numărul cadastral xxxxx. De asemenea, i-a fost

repartizat în proprietate terenul-gradină, cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de

0,0648 ha, terenul-gradină cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,1435 ha,

situate în r-nul Nisporeni, s. xxxxx, extravilan.

Maria Zestrea a menționat că fiul acesteia Gheorghii Zestrea, folosindu-se de

naivitatea, dragostea sa față de toți copiii, vârsta înaintată, în anul 2018 a rugat-o sa

meargă cu el la notar, chipurile sa semneze niște acte, legate de moștenirea de la tatăl

său din s. Vînatori, r-nul Nisporeni. Știind că din 1986 nu a mai avut careva legături cu

Ilia Zestrea și nepretinzând la averea acestuia reclamanta a acceptat semnarea actelor.

Tot fiul Gheorghii Zestrea împreună cu fiul mijlociu Ion Zestrea, care chipurile

i-a rămas sprijin în gospodărie, au rugat-o să întocmească pe numele lui Ion Zestrea

contract de donație, cu scopul că Ion Zestrea va avea grijă la bătrânețe de ea cu ajutor

precum lemne, sprijin, dragoste și altele. Astfel, a fost convinsă de aceștia să meargă

la notar și să semneze un contract, prin care îi donează lui Ion Zestrea averea sa, iar

acesta o va îngriji până la moarte și o va înmormânta, suportând cheltuielile respective.

Reclamanta a susținut că nu a avut nimic împotrivă de a dona toată averea sa fiului Ion

Zestrea, ori îi dădea asigurări că se va comporta bine cu ea la bătrânețe, i-a promis că-

i va trage apă în casă, îi va face reparație în casa veche în care locuia, rămasă ei încă

3

de la părinți și că îi va oferi restul descrise mai sus. Reclamanta a menționat că ea le-a

propus anterior fiului Ion Zestrea și familiei acestuia să locuiască împreună, deoarece

acesteia nu aveau unde locui.

Maria Zestrea a relatat că s-a pomenit în situația că, doi din cei 6 copii ai săi,

practic au scos-o în stradă. Fiul Ion Zestrea, după semnarea contractului la notar a

început să o alunge de peste tot, îi interzicea să nu treacă prin fața casei că este curtea

lui, o numea urât, iar de restul promisiunilor nici nu mai vorbește. Restul copiilor nu

pot veni să o viziteze, deoarece acesta îi amenință ca îi va declara la poliție pentru

violare de domiciliu. Când fiul Serghei Zestrea a intrat forțat să o viziteze, a fost nevoit

să intre în conflict cu fiul Ion Zestrea, din care motiv a fost sancționat contravențional.

Reclamanta a relatat că după ce a fost atacată în instanța de judecată de către

Gheorghii Zestrea, a mers la avocat pentru consultație pe marginea situației în care s-a

pomenit și a stabilit că de fapt notarul Alexandr Șișcanu, prin actul emis a divizat

averea sa ca fiind devălmașă cu averea lui Ilie Zestrea situată în s. xxxxx, r-nul

Nisporeni. După care, fără consimțământul celorlalți copii ai săi, l-a numit pe

Gheorghii Zestrea, moștenitor al averii din s. xxxx, r-nul Nisporeni. Iar ea, împreună

cu Gheorghii Zestrea, a donat fără nici o obligație, adică cu titlu gratuit lui Ion Zestrea,

întreaga avere, inclusiv casa în care aceasta locuia.

Maria Zestrea a subliniat că a solicitat lui Ion Zestrea să meargă la notar pentru a

modifica contractul în unul pentru înstrăinarea cu condiția întreținerii pe viața, însă

acesta până la momentul de față nu a discutat cu ea, evită orice tip de discuție, ignorând-

o. Mai mult ca atât, după ce a depus plângere pentru emiterea unei ordonanțe de

protecție, deoarece se aplica violența asupra sa de către fiul Ion Zestrea, ultimul a depus

plângere împotriva ei, în scopul pornirii unei cauze penale, ba mai mult, a făcut

dușmănie și între ceilalți copii.

Prin încheierea din 01 februarie 2019 a Judecătoriei Ungheni, sediul central

cererea reconvențională a Mariei Zestrea a fost primită, spre examinare împreună cu

cererea de bază a lui Gheorghii Zestrea.

Prin hotărârea din data de 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul central

s-a admis cererea reconvențională depusă de către Maria Zestrea, s-au declarat bunurile

situate în r-nul Nisporeni, s. xxxxx, obținute, în căsătorie, în timpul traiului separat cu

Ilie Zestrea ca bunuri personale ale Mariei Zestrea și anume:

- bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx, atribuit la 04 august 1992, prin decizia

nr. 08 a Primăriei xxxxx, r-nul Nisporeni, prin care i s-a repartizat în proprietate privată

pământul în jurul casei, cu suprafața totală de 0,2462 ha,

- casa de locuit,

- terenul-grădină cu numărul cadastral xxxxx extravilan cu suprafața de 0,0648

ha,

- terenul-grădină cu numărul cadastral xxxxx extravilan cu suprafața de 0,1435

ha.

S-a anulat certificatul cu privire la dreptul de proprietate a lui Gheorghii Zestrea,

asupra cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie, cu nr. 256, (din dosarul

succesoral cu nr.396/1996) din 24 ianuarie 2018, întocmit de notarul Alexandr Șișcanu.

S-a anulat certificatul de moștenitor legal cu nr. 261 din 24 ianuarie 2018, a lui

Gheorghii Zestrea în urma decesului lui Ilie Zestrea, întocmit de notarul Alexandr

Șișcanu.

4

S-a anulat contractul de donație cu nr.1093 din 05 februarie 2018, încheiat între

Maria Zestrea, Gheorghii Zestrea și Ion Zestrea, la notarul Rodion Butnaru.

S-a scutit Maria Zestrea de la plata taxei de stat.

S-a respins cererea lui Gheorghii Zestrea împotriva Mariei Zestrea, lui Alexei

Zestrea, IP „Agenția Servicii Publice”, prin care a solicitat constatarea nulității

contractului de donație nr.5254 din data de 31 iulie 2017, încheiat între Maria Zestrea

și Alexei Zestrea, în privința terenului cu numărul cadastral xxxxx și construcția cu

numărul cadastral xxxxx, care se află în s. xxxxx, r-nul Nisporeni, anularea deciziei

din 14 septembrie 2017 cu privire la formarea bunului imobil, precum și înregistrarea

ei prin care Maria Zestrea a format bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx și xxxxx.

(f.d. 17,22-32, vol. II)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Gheorghii

Zestrea și Ion Zestrea. (f.d. 20-21,60-65, vol. II)

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din data de 28 octombrie 2021 a respins

apelul declarat de către Gheorghii Zestrea și Ion Zestrea, a menținut hotărârea din data

de 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul central. (f.d.114-115,116-138,vol. II)

Instanțele de judecată au constatat că este neîntemeiată invocarea de către

Gheorghii Zestrea a tardivității pretenției Mariei Zestrea cu privire la declararea

bunurilor obținute, în căsătorie, în timpul traiului separat cu Ilie Zestrea ca bunuri

personale, ori în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 25, alin. (8) din Codul familiei,

deoarece Maria Zestrea nu a desfăcut căsătoria cu Ilie Zestrea, iar odată ce a dus o viață

separată de Ilia Zestrea nu a cunoscut că o parte din bunuri au statut de bunuri în

devălmășiei până la depunerea cererii de chemare în judecată de către Gheorghii

Zestrea, când a aflat despre dreptul său încălcat.

Totodată, instanțele de judecată în temeiul art. 217 din Codul civil ( în vigoare la

data depunerii acțiunii reconvenționale) au concluzionat că pretențiile Mariei Zestrea

cu privire nulitatea contractului de donației nr. 1093 din 24 ianuarie 2018 este

imprescriptibilă.

Cu referire la pretenția Mariei Zestrea cu privire la declararea bunurilor obținute,

în căsătorie, în timpul traiului separat cu Ilie Zestrea ca bunuri personale, instanțele de

judecată, în temeiul art. 22 și art. 23 din Codul familiei au concluzionat că este

întemeiată. Pentru a ajunge la această concluzie instanțele de judecată au constatat că

potrivit extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 511 și nr. 512 din 08

octombrie 2018 eliberate de către Primăria com. xxxxx, r-nul Nisporeni pe lotul de

lângă casă sunt amplasate următoarele construcții capitale: casa de locuit cu suprafața

de 0,32 m.p., construită în anul 1965 cu numărul cadastral xxxxx și casa de locuit cu

suprafața de 0,48 m.p. anul construcției 1945 cu numărul cadastra xxxxx, care aparțin

cu drept de proprietate Mariei Zestrea.

Prin decizia Primăriei com. xxxxx, r-nul Nisporeni, Mariei Zestrea, ca deținător

al bunului imobil casa de locuit cu numărul cadastral xxxxx i s-a repartizat în

proprietate privată pământul în jurul casei, cu suprafața totală de 0,2462 ha, terenul-

grădină cu numărul cadastral xxxxx extravilan cu suprafața de 0,0648 ha și terenul-

grădină cu numărul cadastral xxxxx extravilan cu suprafața de 0,1435 ha.

Totodată, s-a stabilit că soții Zestrea s-au separat și au dus o gospodărie separată

din anul 1986, când Ilie Zestrea a părăsit familia și casa din s. xxxxx, r-nul Nisporeni,

iar odată cu separarea, acesta din urmă nu a solicitat recunoașterea drepturilor de

5

proprietate asupra bunurilor proprietate personală sau recuperarea banilor în cazul în

care a contribuit la reparația, îmbunătățirea, menținerea gospodăriei unde a rămas să

trăiască Maria Zestrea.

Instanțele de judecată au respins ca lipsit de raționament argumentul lui Gheorghii

Zestrea precum că averea dobândită de Ilie Zestrea și Maria Zestrea a constituit

proprietate comună în devălmășie, ori prin faptul că Ilie Zestrea a instalat un acoperiș

din zinc și a reparat un cotlon în perioada căsătoriei, nu demonstrează dreptul de

proprietate asupra bunurilor care aparțin personal Mariei Zestrea.

Pe cale de consecință instanțele de judecată au conchis asupra temeinicii pretenției

cu privire la anularea certificatului de moștenitor legal cu nr. 261 din 24 ianuarie 2018,

având în vedere că bunurile succesorale indicate sunt bunuri personale ale Mariei

Zestrea și ele nu pot fi incluse în patrimoniul succesoral al lui Ilie Zestrea.

Cu referite la pretenția cu privire la anularea contractului de donație cu nr.1093

din 05 februarie 2018, instanțele de judecată, în temeiul art.199, alin. (2), art. 221, alin.

(1), art. 217, art. 220, alin. (1), art. 228, alin. (1) și (2), art. 321 alin. (2), art. 827, alin.

(1), art. 834, alin. (1), art. 835, alin. (1) din Codul civil (în vigoare până a data de 01

martie 2019) au concluzionat că aceasta este întemeiată, deoarece din declarațiile

Mariei Zestrea reiese că a fost dusă în eroare de către fiul Gheorghii Zestrea, care în

anul 2018 a dus-o la notar chipurile să semneze niște acte legate de moștenirea de la

tatăl lui din s. Vînătorii, r-nul Nisporeni, dar a semnat fără să știe contractul de donație

a averii sale fiului Ion Zestrea.

Argumentul lui Gheorghii Zestrea, precum că mama acestuia Maria Zestrea a fost

de acord să semneze și a cunoscut despre natura contractului de donație la semnare, a

fost respins de către instanțele de judecată ca fiind neprobate. Instanțele de judecată au

concluzionat că Maria Zestrea fiind la o vârstă avansată 82 de ani, fără studii, neavând

un alt spațiu locativ, putea fi ușor dusă în eroare că de fapt semnează un contract cu

condiția întreținerii pe viață.

Instanțele de judecată au reținut ca fiind credibile afirmațiile Mariei Zestrea cu

privire la faptul că a fost înșelată de fiii săi la semnarea contractului de donație a averii,

fără condiția întreținerii pe viață, de comportamentul neglijent și agresiv față de

aceasta, ajungând să fie ofensată, agresată și alungată din propria locuință, iar

Gheorghii Zestrea și Ion Zestrea nu au combătut în nici un fel aceste afirmații.

Mai mult, conform actului din data de 19 aprilie 2021 întocmit de către Primăria

com. xxxxx, r-nul Nisporeni, s-a constatat că Ion Zestrea și familia sa interzic accesul

Mariei Zestrea în fosta sa gospodăriei, aceasta locuind într-o casă avariată, care este în

pericol de a se prăbuși în orice moment.

Instanțele de judecată au menționat că s-a dovedit pe deplin conduita

necorespunzătoare a feciorilor Gheorghii Zestrea și Ion Zestrea față de mama sa Maria

Zestrea, admițând un comportament nedemn în obținerea scopurilor acestora și anume

deposedarea de bunuri a mamei.

Finalmente, instanțele de judecată au reținut că faptul tăinuirii de către Gheorghii

Zestrea și Ion Zestrea asupra neindicării în contractul de donație a condiției de

întreținere pe viață duce la anularea acestui contract, deoarece contravine voinței

Mariei Zestrea.

Cu referire la cererea de chemare în judecată înaintată de către Gheorghii Zestrea

instanțele de judecată, în temeiul art. 312, alin. (1) și (2), art. 369, art. 827, alin. (1) din

6

Codul civil, art. 28, lit. f) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25

februarie 1998, art. 3 din Legea nr. 354 din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea

bunurilor imobile, au concluzionat că aceasta este neîntemeiată, ori nu s-a stabilit

careva temeiuri de nulitate a contractului de donație nr.5254 din data de 31 iulie 2017,

încheiat între Maria Zestrea și Alexei Zestrea și a deciziei din 14 septembrie 2017 cu

privire la formarea bunului imobil, precum și înregistrarea ei prin care Maria Zestrea

a format bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx și xxxxx. Din materialele dosarului

rezultă că proprietar al bunurilor imobile din s. xxxxx, r-nul Nisporeni și anume a două

case de locuit, ale terenului aferent și terenurilor grădini din extravilan până în anul

2018 este Maria Zestrea, care avea dreptul să le administreze, separe, înstrăineze și să

le doneze după bunul ei plac.

Prin urmare, decizia de formare a bunurilor imobile din 14 septembrie 2017 a fost

întemeiat emisă la cererea proprietarului Maria Zestrea și a servit drept temei pentru

înregistrarea bunului imobil nou format cu numărul cadastral xxxxx.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Gheorghii Zestrea și Ion

Zestrea, reprezentați de avocatul Alexandru Prisac, prin care au solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu

pronunțarea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii lui Gheorghii Zestrea.

Totodată au solicitat admiterea excepției de tardivitate și respingerea acțiunii

reconvenționale ca tardivă. (f.d. 147-152, vol.II)

În motivare s-a indicat că instanțele de judecată au aplicat eronat normele de drept

material, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Recurenții au susținut că instanțele de judecată eronat nu au admis excepția de

tardivitate, ori Maria Zestrea a înaintat acțiunea reconvențională privind declararea

bunurilor obținute în căsătorie ca bunuri personale cu depășirea termenului de

prescripție, prevăzut de art. 25, alin. (8) din Codul familiei. În opinia recurenților

pretenția cu privire la anularea contractului de donație este depusă tardiv. Reclamanta

a invocat că contractul respectiv a fost încheiat prin eroare sau dol, iar potrivit art. 233

din Codul civil declararea nulitărții actului juridic afectat de eroare sau dol se

înaintează în termen de 6 luni de la data când a aflat sau trebuia să afle. În opinia

recurenților, Maria Zestrea a aflat că a încheiat un contract de donație în luna aprilie

2018, însă acțiunea a înaintat-o în luna noiembrie 2018.

Cu referire la fondul cauzei recurenții au menționat că instanțele de judecată nu

urmau să admită acțiunea reconvențională, fiindcă Ilia Zestrea a investit în casa soției

sale Maria Zestrea și se aflau în căsătorie când a fost înregistrat terenul și casa în

Registrul bunurilor imobile. Astfel asupra casei de locuit și terenurilor urma să se aplice

regimul proprietății în devălmășie.

La 10 februarie 2022 Maria Zestrea și Alexei Zestrea, prin intermediul avocatului

Tatiana Nastas, au depus referință la recursul înaintat de către Gheorghii Zestrea și Ion

Zestrea, menționând că argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanțele de judecată, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 28

octombrie 2021.

7

Gheorghii Zestrea și Ion Zestrea, reprezentați de avocatul Alexandru Prisac, s-au

conformat prevederilor legale și la data de 22 decembrie 2021 au depus recursul

împotriva deciziei din data de 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. ( f.d.171)

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei

și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Gheorghii Zestrea și Ion Zestrea, reprezentați de avocatul Alexandru Prisac,

inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Conform art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440, alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437, alin.(1), lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Gheorghii Zestrea și Ion Zestrea, reprezentați

de avocatul Alexandru Prisac, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu

pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care

se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului lui Gheorghii Zestrea și lui Ion Zestrea cu

soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al

recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura

efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de

declarare a recursului strict prevăzute de art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

8

textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând

determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în

cererea de recurs declarată de către Gheorghii Zestrea și Ion Zestrea, reprezentați de

avocatul Alexandru Prisac.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 431, alin. (2), art. 433, lit. a) și art. 440, alin. (1)

din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Gheorghii Zestrea și Ion

Zestrea, reprezentați de avocatul Alexandru Prisac.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

9