2ra-1205/23 — incasarea prejudiciului material si rezilierea contractului

La 6 noiembrie 2018, Nina Tcaciuc, reprezentată de avocatul Carolina- Caleria Pretula, a depus o cerere de chemare împotriva lui Alexei Arnaut, privind încasarea prejudiciului material și rezilierea contractului.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că a încheiat un contract de prestare servicii conform căruia prestatorul se obligă să presteze beneficiarului executarea lucrărilor de construcții și a serviciilor de o calitate corespunzătoare, să atragă pentru realizarea lucrărilor pentru fațada casei persoane terțe în cantitatea necesară și pregătire adecvată.

Prețul acestui contract constituia 9400 euro, iar reclamanta a achitat în total 7520 euro.

Reclamanta susține că meșterii nu avea toate instrumentele necesare, materialele de construcții nu se procurau la timp, meșterii nu erau calificați, deoarece erau minori. Din cauza neîncadrării în timp a lucrărilor de muncă, reclamanta ar fi avut o pierdere în procurarea repetată a biletelor de zbor.

Soțul reclamantei ar fi muncit la executarea lucrărilor cu instrumentele proprii, și lucrările executate au constituit 13630 lei, ceea ce ar fi confirmat pârâtul. Totuși, ultimul nu era de acord să returneze suma de 13630 lei.

Reclamanta ar fi cheltuit suplimentar 8743 lei pentru procurarea biletelor din nou.

Prin acțiunea sa, reclamanta solicită rezilierea contractului de prestări servicii, încasarea sumei de 3016 euro, încasarea prejudiciului material în sumă de 13799 lei, efectuarea expertizei în sumă de 2940 lei, cheltuieli de xerox 172 lei, costul biletelor de avion 8743 lei, încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 4000 lei și taxa de stat 2800 lei.

Pârâtul Alexei Arnaut, reprezentat de avocatul Alexandru Vasilachi, a depus o referință la cererea de chemare în judecată prin care a solicitat respingerea acțiunii.

Pârâtul susține că în procesul realizării lucrărilor, reclamanta și soțul acesteia interveneau frecvent în procesul de executare a lucrărilor cu schimbarea volumului și condițiilor. 1

Termenul lucrărilor nu putea fi executat până la 15 iunie 2018, or era imposibil un astfel de volum de lucru să fie realizat în 4 zile.

Pârâtul susține că reclamanta a refuzat să avanseze ultima etapă de executare a lucrărilor, iar într-un final nu a permis pârâtului accesul la obiect ca să își execute obligațiile asumate. La fel, ar fi fost reținute și utilajele pârâtului.

Referitor la rapoartele de evaluare prezentate de reclamantă, pârâtul a considerat că nu pot fi luate în considerațiune.

Referitor la compensarea costului biletelor, pârâtul indică că reclamanta nu a probat care este legătura cauzală dintre imputarea acestui cost cu executarea lucrărilor.

În motivarea deciziei, instanța de apel a indicat că pârâtul la nicio etapă procedurală nu a solicitat efectuarea unei expertize pentru a infirma cele dovedite de Nins Tcaciuc. Astfel, instanța de apel a atestat că instanța de fond just a dispus spre încasare de la Alexei Arnaut, în beneficiul Ninei Tcaciuc, a costului lucrărilor neexecutate în mărime de 3016 euro (7520 euro – 4504 euro). La fel, just a fost încasat și prejudiciului material în mărime de 13799 lei, dovedit prin raportul de evaluare.

În concluzie, instanța de apel a indicat că instanța de fond just a dat apreciere materialelor cauzei, a determinat corect raportul dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate 2 pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul apelantului potrivit căruia cauza a fost examinată în lipsa sa. Or, potrivit proceselor-verbale ale ședinței instanței de fond, Curtea de Apel Chișinău a indicat că că examinarea cauzei în fond, a fost începută cu prezența participanților la proces, părțile au fost ascultate, referința a fost anexată la materialele cauzei (f.d.92-97), iar din motiv că cauza a fost amânată de mai multe ori la cererea avocatului Alexandru Vasilachi, în interesele pârâtului Alexei Arnaut (f.d.79, 108-112, 138, 146-147), acțiunea fiind depusă în instanță la 06 noiembrie 2018, instanța de apel consideră că instanța de fond just a dispus respingerea ca fiind neîntemeiată a cererii de amânare depusă de avocatul Alexandru Vasilachi, în interesele lui Alexei Arnaut.

Distinct de cele constatate, instanța de apel a respins și argumentul apelantului invocat în cererea de apel, precum că în cadrul examinării pricinii date în fond, instanța a admis cererile reprezentantului lui Arnaut Alexei privind audierea martorului Valeriu Andrei și consultarea specialistului Ursu Daniel, însă instanța a neglijat cele dispuse și a examinat pricina în lipsa lui Alexei Arnaut și reprezentantului, totodată instanța nu a depus diligență și efort maxim în vederea asigurării prezenței/citării persoanelor menționate.

Or, martorul Valeriu Andrei, a fost legal citat de instanța de fond la adresa indicată de către reprezentantul pârâtului-apelant, însă trimiterile poștale au fost returnate cu mențiunea ”nereclamat” (f.d.142, 151). Respectiv, instanța de fond, a întreprins toate măsurile posibile în vederea citării lui.

Referitor la audierea specialistului Ursu Daniel, completul de judecată al Curții de Apel Chișinău ascultând înregistrarea audio a ședinței de judecată din 20 octombrie 2021 prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, ședință la care a fost prezent avocatul Alexandru Vasilachi, în interesele apelantului Alexei Arnaut, instanța de apel a constatat că în ședința din 20 octombrie 2021, specialistul Ursu Daniel a fost audiat, participanții la proces adresând întrebări. Prin urmare, argumentul avocatului Alexandru Vasilachi, în interesele apelantului Alexei Arnaut, precum că instanța nu a depus diligență și efort maxim în vederea asigurării prezenței-citării martorului și specialistului, este unul neîntemeiat, ce contravine celor menționate mai sus.

Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2023, a fost admisă cererea intimatei Nina Tcaciuc privind emiterea unei decizii suplimentare și s-a pronunțat o decizie suplimentară la decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2023, după cum urmează: Se încasează de la Alexei Arnaut, în beneficiul Ninei Tcaciuc, cheltuielile de judecată legate cu achitarea serviciilor 3 de asistență juridică în sumă de 3000,00 lei (trei mii lei, 00 bani). În rest se respinge.

În motivarea recursului său, recurentul a indicat că actul judecătoresc contestat nu se încadrează în limita prevederilor legale expuse, fiind evident neîntemeiat, axat pe o apreciere superficială, pripită a circumstanțelor faptice, bazat doar pe expunerile declarative ale intimatului, fără o respectare a principiului contradictorialității și egalității armelor în proces, astfel, recurentului fiindu-i încălcat dreptul la un process echitabil, aspect care au dus la aplicarea eronată și aplicarea greșită a legii material, prin urmare actul contestat urmează a fi casat în temeiul art. 432 CPC al RM, totodată, recursul urmând a fi declarat și ca admisibil.

Recurentul a reiterat circumstanțele faptice prezentate anterior instanțelor judecătorești în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel.

Suplimentar a susținut că instanța de apel nu și-a argumentat soluția din decizia recurată.

Recurenta a susținut că instanțele interioare în suportul deciziilor emise au invocat doar concluziile rapoartelor de evaluare, aspect inadmisibil și care urmează a fi verificat de instanța de recurs.

În acest sens, recurentul a concluzionat că rapoartele menționate au fost întocmite cu încălcarea procedurii de dispunere și efectuare a asemenea acte, situație care ar duce inevitabil la inadmisibilitatea și ilegalitatea acestora, cu necesitatea numirii unei expertize judiciare în sensul stabilit.

Recurentul susține că a solicitat dispunerea unei expertize, însă instanța ar fi respins acest demers, fiind admisă doar audierea specialistului.

Recurentul mai susține că a fost examinat cauza în lipsa lui Alexei Arnaut și a reprezentantului acestora, care au depus o cerere de amânare pe motiv că se află în concediu și nu putea să se prezinte pentru ședința stabilită.

Recurentul susține că instanțele urmau să îl atragă în proces pe Anatolie Tcaciuc din motiv că este coproprietarul bunului imobil la care s-au realizat lucrările.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): ,,Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.” 5

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „(1) Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.”