2ra-1205/23 — incasarea prejudiciului material si rezilierea contractului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiciului material si rezilierea contractului
- Temei legal
- Recursul declarat pana la 1 septembrie 2023. Recurs inadmisibil. Dezacordul recurentei cu solutia instantelor inferioare
2ra-1205/23 — incasarea prejudiciului material si rezilierea contractului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Nina Tcaciuc împotriva lui Alexei Arnaut
(încasarea prejudiciului material și rezilierea contractului)
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2023 și
deciziei suplimentare a Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2023
(cererea nr: 2ra-1205/23
Nr. PIGD 2-18199327-01-2ra-28082023)
Recursul declarat până la 1 septembrie 2023. Recurs inadmisibil. Dezacordul
recurentei cu soluția instanțelor inferioare.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru - jud. V. Holban
Curtea de Apel Chișinău - jud. A. Panov, A. Braga, V. Mihaila
15 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Studiind în lipsa părților recursul declarat de Alexei Arnaut, reprezentat de
avocatul Alexandru Vasilachi,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 6 noiembrie 2018, Nina Tcaciuc, reprezentată de avocatul Carolina-
Caleria Pretula, a depus o cerere de chemare împotriva lui Alexei Arnaut, privind
încasarea prejudiciului material și rezilierea contractului.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că a încheiat un contract de
prestare servicii conform căruia prestatorul se obligă să presteze beneficiarului
executarea lucrărilor de construcții și a serviciilor de o calitate corespunzătoare, să
atragă pentru realizarea lucrărilor pentru fațada casei persoane terțe în cantitatea
necesară și pregătire adecvată.
Prețul acestui contract constituia 9400 euro, iar reclamanta a achitat în total
7520 euro.
Reclamanta susține că meșterii nu avea toate instrumentele necesare,
materialele de construcții nu se procurau la timp, meșterii nu erau calificați,
deoarece erau minori. Din cauza neîncadrării în timp a lucrărilor de muncă,
reclamanta ar fi avut o pierdere în procurarea repetată a biletelor de zbor.
Soțul reclamantei ar fi muncit la executarea lucrărilor cu instrumentele
proprii, și lucrările executate au constituit 13630 lei, ceea ce ar fi confirmat pârâtul.
Totuși, ultimul nu era de acord să returneze suma de 13630 lei.
Reclamanta ar fi cheltuit suplimentar 8743 lei pentru procurarea biletelor
din nou.
Prin acțiunea sa, reclamanta solicită rezilierea contractului de prestări
servicii, încasarea sumei de 3016 euro, încasarea prejudiciului material în sumă de
13799 lei, efectuarea expertizei în sumă de 2940 lei, cheltuieli de xerox 172 lei,
costul biletelor de avion 8743 lei, încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de
4000 lei și taxa de stat 2800 lei.
Pârâtul Alexei Arnaut, reprezentat de avocatul Alexandru Vasilachi, a
depus o referință la cererea de chemare în judecată prin care a solicitat respingerea
acțiunii.
Pârâtul susține că în procesul realizării lucrărilor, reclamanta și soțul
acesteia interveneau frecvent în procesul de executare a lucrărilor cu schimbarea
volumului și condițiilor.
1
Termenul lucrărilor nu putea fi executat până la 15 iunie 2018, or era
imposibil un astfel de volum de lucru să fie realizat în 4 zile.
Pârâtul susține că reclamanta a refuzat să avanseze ultima etapă de
executare a lucrărilor, iar într-un final nu a permis pârâtului accesul la obiect ca să
își execute obligațiile asumate. La fel, ar fi fost reținute și utilajele pârâtului.
Referitor la rapoartele de evaluare prezentate de reclamantă, pârâtul a
considerat că nu pot fi luate în considerațiune.
Referitor la compensarea costului biletelor, pârâtul indică că reclamanta nu
a probat care este legătura cauzală dintre imputarea acestui cost cu executarea
lucrărilor.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 18 iulie 2022, a fost
admisă parțial cerere de chemare în judecată și s-a încasat din contul lui Alexei
Arnaut, în beneficiul Ninei Tcaciuc, costul lucrărilor neexecutate în mărime de
3016 euro, prejudiciul material cauzat în mărime de 13799 lei și cheltuieli de
judecată pentru taxa de stat în mărime de 2175,08 lei, cheltuieli de judecată pentru
asistență juridică în mărime de 4000 lei, cheltuieli de judecată pentru raportul de
evaluarea în mărime de 2800 lei și cheltuieli de judecată pentru corespondență în
mărime de 172 lei. În rest cererea s-a respins drept neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 5 august 2022, Alexei Arnaut, reprezentat de avocatul Alexandru
Vasilachi, a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 18 iulie 2022 prin care
a solicitat casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă
integral cererea de chemare în judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2023, cererea de apel a
fost respinsă, iar hotărârea din 18 iulie 2022 menținută.
În motivarea deciziei, instanța de apel a indicat că pârâtul la nicio etapă
procedurală nu a solicitat efectuarea unei expertize pentru a infirma cele dovedite
de Nins Tcaciuc. Astfel, instanța de apel a atestat că instanța de fond just a dispus
spre încasare de la Alexei Arnaut, în beneficiul Ninei Tcaciuc, a costului lucrărilor
neexecutate în mărime de 3016 euro (7520 euro – 4504 euro). La fel, just a fost
încasat și prejudiciului material în mărime de 13799 lei, dovedit prin raportul de
evaluare.
În concluzie, instanța de apel a indicat că instanța de fond just a dat
apreciere materialelor cauzei, a determinat corect raportul dedus judecății,
circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate
2
pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate
aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor
și intereselor legale a participanților la proces.
Instanța de apel a apreciat critic argumentul apelantului potrivit căruia
cauza a fost examinată în lipsa sa. Or, potrivit proceselor-verbale ale ședinței
instanței de fond, Curtea de Apel Chișinău a indicat că că examinarea cauzei în
fond, a fost începută cu prezența participanților la proces, părțile au fost ascultate,
referința a fost anexată la materialele cauzei (f.d.92-97), iar din motiv că cauza a
fost amânată de mai multe ori la cererea avocatului Alexandru Vasilachi, în
interesele pârâtului Alexei Arnaut (f.d.79, 108-112, 138, 146-147), acțiunea fiind
depusă în instanță la 06 noiembrie 2018, instanța de apel consideră că instanța de
fond just a dispus respingerea ca fiind neîntemeiată a cererii de amânare depusă de
avocatul Alexandru Vasilachi, în interesele lui Alexei Arnaut.
Distinct de cele constatate, instanța de apel a respins și argumentul
apelantului invocat în cererea de apel, precum că în cadrul examinării pricinii date
în fond, instanța a admis cererile reprezentantului lui Arnaut Alexei privind
audierea martorului Valeriu Andrei și consultarea specialistului Ursu Daniel, însă
instanța a neglijat cele dispuse și a examinat pricina în lipsa lui Alexei Arnaut și
reprezentantului, totodată instanța nu a depus diligență și efort maxim în vederea
asigurării prezenței/citării persoanelor menționate.
Or, martorul Valeriu Andrei, a fost legal citat de instanța de fond la adresa
indicată de către reprezentantul pârâtului-apelant, însă trimiterile poștale au fost
returnate cu mențiunea ”nereclamat” (f.d.142, 151). Respectiv, instanța de fond, a
întreprins toate măsurile posibile în vederea citării lui.
Referitor la audierea specialistului Ursu Daniel, completul de judecată al
Curții de Apel Chișinău ascultând înregistrarea audio a ședinței de judecată din 20
octombrie 2021 prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor,
ședință la care a fost prezent avocatul Alexandru Vasilachi, în interesele
apelantului Alexei Arnaut, instanța de apel a constatat că în ședința din 20
octombrie 2021, specialistul Ursu Daniel a fost audiat, participanții la proces
adresând întrebări. Prin urmare, argumentul avocatului Alexandru Vasilachi, în
interesele apelantului Alexei Arnaut, precum că instanța nu a depus diligență și
efort maxim în vederea asigurării prezenței-citării martorului și specialistului, este
unul neîntemeiat, ce contravine celor menționate mai sus.
Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2023, a
fost admisă cererea intimatei Nina Tcaciuc privind emiterea unei decizii
suplimentare și s-a pronunțat o decizie suplimentară la decizia Curții de Apel
Chișinău din 29 martie 2023, după cum urmează: Se încasează de la Alexei Arnaut,
în beneficiul Ninei Tcaciuc, cheltuielile de judecată legate cu achitarea serviciilor
3
de asistență juridică în sumă de 3000,00 lei (trei mii lei, 00 bani). În rest se
respinge.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 27 iulie 2023, Alexei Arnaut, reprezentat de avocatul Alexandru
Vasilachi, a depus o cerere de recurs împotriva deciziei din 29 martie 2023 și a
Deciziei suplimentare din 28 iunie 2023 prin care a solicitat casarea acestora și a
hotărârii din 18 iulie 2022 în partea admiterii acțiunii, cu emiterea unei decizii prin
care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral.
În motivarea recursului său, recurentul a indicat că actul judecătoresc
contestat nu se încadrează în limita prevederilor legale expuse, fiind evident
neîntemeiat, axat pe o apreciere superficială, pripită a circumstanțelor faptice,
bazat doar pe expunerile declarative ale intimatului, fără o respectare a principiului
contradictorialității și egalității armelor în proces, astfel, recurentului fiindu-i
încălcat dreptul la un process echitabil, aspect care au dus la aplicarea eronată și
aplicarea greșită a legii material, prin urmare actul contestat urmează a fi casat în
temeiul art. 432 CPC al RM, totodată, recursul urmând a fi declarat și ca admisibil.
Recurentul a reiterat circumstanțele faptice prezentate anterior instanțelor
judecătorești în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel.
Suplimentar a susținut că instanța de apel nu și-a argumentat soluția din
decizia recurată.
Recurenta a susținut că instanțele interioare în suportul deciziilor emise au
invocat doar concluziile rapoartelor de evaluare, aspect inadmisibil și care urmează
a fi verificat de instanța de recurs.
În acest sens, recurentul a concluzionat că rapoartele menționate au fost
întocmite cu încălcarea procedurii de dispunere și efectuare a asemenea acte,
situație care ar duce inevitabil la inadmisibilitatea și ilegalitatea acestora, cu
necesitatea numirii unei expertize judiciare în sensul stabilit.
Recurentul susține că a solicitat dispunerea unei expertize, însă instanța ar
fi respins acest demers, fiind admisă doar audierea specialistului.
Recurentul mai susține că a fost examinat cauza în lipsa lui Alexei Arnaut
și a reprezentantului acestora, care au depus o cerere de amânare pe motiv că se
află în concediu și nu putea să se prezinte pentru ședința stabilită.
Recurentul susține că instanțele urmau să îl atragă în proces pe Anatolie
Tcaciuc din motiv că este coproprietarul bunului imobil la care s-au realizat
lucrările.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
4
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor”.
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
,,Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.”
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o
lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia
dreptului.”
Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate
regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul
verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.”
Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
5
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„(1) Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii
atacate, fără a administra noi dovezi.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 29 martie 2023 (Vol. I, f.d. 208-209).
Decizia integrală a Curții de Apel Chișinău a fost expediată participanților
la proces la 8 iulie 2023 (Vol. I, f.d. 220).
Recurentul Alexei Arnaut, reprezentat de avocatul Alexandru Vasilachi, a
depus la 27 iulie 2023 cererea de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău,
motiv pentru care se consideră depus în termenul stabilit de art. 434 din Codul de
procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost
operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1
septembrie 2023.
Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură
civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului.
Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând
din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de
procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023), nu a stabilit încălcarea de
către instanța de apel a acestor circumstanțe. Cu atât mai mult cu cât recurentul nu
indică în mod concret încălcări de ordin procedural care ar putea influența soluția
instanței de apel.
La fel, Completul de judecată menționează că conținutul deciziei, motivarea
și soluția adoptată sunt clare, instanța de apel efectuând o analiză detaliată a
argumentelor părților, a probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente.
În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
concluzionează că în mod corect, Curtea de Apel Chișinău a procedat la o cercetare
detaliată și multi-aspectuală a probatoriului administrat, raportând constatările sale
la prevederile legale incidente.
Contrar criticii recurentului, instanța de apel a apreciat corect prevederile
legale materiale, determinând corect temeiul nașterii obligației lui Alexei Arnaut,
6
fără a comite erori de drept. La fel, instanța de apel a dat o apreciere justă criticii
ce vizează aplicarea eronată a normelor procedurale în raport cu cercul
participanților la proces și dispozițiile ce vizează participarea la ședințele de
judecată și administrarea probatoriului.
În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în
fapt. În speță, însă, recurentul readuce în discuție aceleași argumente cărora atât
instanța de fond, cât și instanța de apel, le-au dat o apreciere completă și multi-
aspectuală.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului,
recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației
prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
În ceea ce ține argumentele recursului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție observă că critica recurentului se referă la un simplu dezacord
cu concluziile Curții de Apel Chișinău.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atrage atenția, în
principal, că prevederile Codului de procedură civilă indică nu doar asupra
caracterului nedevolutiv al recursului, dar și asupra unui standard de seriozitate a
din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural
și material, capabile să răstoarne deciziile instanțelor de apel contestate.
Astfel, pentru a trece testul de admisibilitate, cererile de recurs trebuie să
conțină o motivare convingătoare și întemeiată și raportată la decizia instanței de
apel.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,
în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Aceasta înseamnă că nu
sunt întrunite condițiile legale pentru a permite Curții Supreme de Justiție să
examineze recursul pe fondul său, or critica rămâne la nivelul unui simplu
dezacord cu soluția pronunțată în apel.
În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul lui Alexei Arnaut,
reprezentat de avocatul Alexandru Vasilachi, din motiv că recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă în vigoare la data declarării acestuia.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a)
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin.
(1) și (2) din Codul de procedură civilă,
7
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Alexei Arnaut, reprezentat de
avocatul Alexandru Vasilachi.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
8