2ra-753/23 — Încasarea datoriei

La 16 septembrie 2021, Organizația de Creditare Nebancară „Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexei Cernei, Andrei Cerneiciuc privind încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, a indicat că în temeiul contractului de împrumut nr. 19330021732 din 23.12.2019, pârâtului Alexei Cernei i-a fost acordat un împrumut în valoare de 50.000 lei, pe o perioadă de 36 luni. Conform contractului, pârâtul s-a obligat să ramburseze creditul în rate lunare, conform graficului de rambursare (Anexa nr.1, parte integrantă a contractului), iar Andrei Cerneiciuc a garantat executarea obligației prin contractul de fidejusiune nr. 19330021732 F1 din aceeași dată.

Întrucât pârâtul a înregistrat restanțe la plată, la data de 14.07.2021 i-a fost transmisă notificarea nr. 230/13, prin care a fost informat despre încălcarea obligațiilor contractuale și i s-a solicitat achitarea integrală a datoriei, inclusiv dobânzile și penalitățile aferente. Datoria nu a fost achitată, iar pârâtul nu a întreprins acțiuni pentru stingerea parțială sau totală a acesteia.

În vederea soluționării amiabile, creditorul a informat pârâtul cu privire la cuantumul datoriei, obligațiile contractuale restante și intenția de a iniția acțiuni judiciare în lipsa plății.

Potrivit art. 2.9 din contract, pentru fiecare zi de întârziere la plata ratelor scadente, creditorul este îndreptățit să perceapă penalități din suma neachitată.

A solicitat încasarea în mod solidar a următoarelor sume: datoria totală de 49.369,95 lei, compusă din: soldul împrumutului: 38.428,99 lei; dobândă: 2.171,30 lei; penalitate: 2.600 lei; comision: 6.169,66 lei; cheltuieli de judecată reprezentând taxa de stat de 1.481,10 lei.

Prin încheierea din 21 septembrie 2021, Judecătoria Drochia, sediul Central, a admis spre examinare, în procedură scrisă, cererea Organizația de Creditare Nebancară „Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Alexei Cernei și Andrei Cerneiciuc, privind încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată. 1

La 11 octombrie 2021, Andrei Cerneiciuc, reprezentat de avocatul Virgiliu Rusu, a depus cerere reconvențională împotriva Organizației de Creditare Nebancară „Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată, solicitând anularea contractului de fidejusiune nr. 19330021732 F1 din 23.12.2019, încheiat pentru garantarea creditului acordat lui Alexei Cernei prin contractul de împrumut nr. 19330021732 din aceeași dată.

În motivare, a susținut că nu a consimțit în cunoștință de cauză la garantarea împrumutului, nu a negociat nicio garanție personală, nu a efectuat plăți și a crezut că semnează doar în calitate de martor. A invocat lipsa unei explicații privind efectele și riscurile fidejusiunii, nivelul scăzut de instruire juridică, necunoașterea limbii române și lipsa consultării independente prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 251/2019, aceste omisiuni justifică anularea contractului de fidejusiune.

Prin încheierea din 19 octombrie 2021, Judecătoria Drochia, sediul Central, a dispus trecerea cauzei în procedură contencioasă și a admis spre examinare cererea reconvențională, urmând a fi examinată împreună cu acțiunea principală privind încasarea datoriei.

Instanța de apel a constatat că, la 23 decembrie 2019, între OCN „Microinvest” SRL și Alexei Cernei a fost încheiat contractul de împrumut nr. 19330021732, prin care s-a acordat un credit de 50.000 lei, cu dobândă anuală de 14%, pe o durată de 36 2 luni. În aceeași zi, în scopul garantării obligației, a fost încheiat contractul de fidejusiune nr. 19330021732 F1 între OCN „Microinvest” SRL și Andrei Cerneiciuc, acesta angajându-se să răspundă solidar cu debitorul principal.

Ca urmare a neachitării creditului, la 14 iulie 2021 a fost expediată notificare ambilor, solicitând achitarea integrală a datoriei. Deoarece obligațiile nu au fost executate, creditorul este îndreptățit să ceară încasarea în mod solidar a sumei datorate.

Conform certificatului din 6 august 2021, datoria era de 49.369,95 lei, compusă din: împrumut: 38.428,99 lei, dobândă: 2.171,30 lei, penalitate: 2.600 lei, comision: 6.169,66 lei.

Instanța a reținut că dobânda este prevăzută la pct. 1.5 din contract, în cuantum de 14% anual. Penalitatea este aplicată în conformitate cu art. 947 din Codul civil. Comisionul, reglementat de art. 1765 Cod civil și pct. 1.4 din contract, este de 2,9% lunar, calculat la soldul creditului.

Instanța de apel a considerat întemeiată concluzia instanței de fond privind admiterea acțiunii și încasarea în mod solidar a datoriei de la Alexei Cernei și Andrei Cerneiciuc.

Instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată soluția instanței de fond privind respingerea acțiunii reconvenționale înaintate de Andrei Cerneiciuc împotriva OCN „Microinvest” SRL privind anularea contractului de fidejusiune nr. 19330021732 F1 din 23 decembrie 2019. S-a constatat că Andrei Cerneiciuc a semnat personal contractul de fidejusiune, asumându-și obligațiile ce decurg din acesta, fără a proba existența unei situații care să atragă nulitatea absolută. Lipsa certificatului privind consultația independentă nu a fost suficientă pentru a justifica anularea contractului, nefiind dovedit că creditorul cunoștea existența unui risc semnificativ privind asumarea neinformată a fidejusiunii.

Instanța a aplicat principiul libertății contractuale, constatând că părțile au convenit asupra clauzelor contractuale, iar argumentele apelantului privind nulitatea contractului au fost considerate neîntemeiate și neprobate.

Instanța de apel a apreciat că apelantul nu a adus probe suficiente pentru a răsturna soluția primei instanțe, care a analizat corect circumstanțele cauzei, a evaluat probele și a aplicat corect normele legale, confirmând astfel legalitatea hotărârii.

În motivarea recursului, a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată, deoarece a apreciat eronat probele și nu a oferit o argumentare clară, fiind pasibilă de casare. 3

A precizat că a semnat contractul de fidejusiune fără să primească informații clare și fără consultanță juridică, motiv pentru care nu a înțeles consecințele acestuia. A susținut că, din această cauză, contractul este nul și nu există o obligație legală de plată.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): 4 „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu existența circumstanțelor prevăzute de art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023), constată că instanța de apel nu a încălcat aceste dispoziții. Recurentul nu indică, în mod concret, vreo încălcare procedurală susceptibilă să influențeze soluția pronunțată.

Totodată, se reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv limitat la aspectele de drept material și procedural, instanța de recurs verificând exclusiv legalitatea deciziei, fără a reexamina temeinicia cauzei în fapt.

Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, recursul trebuie să constituie un remediu efectiv, capabil să conducă la înlăturarea încălcărilor invocate, în măsura în care acestea sunt reale, semnificative și relevante din punct de vedere juridic.

În prezenta cauză, completul de judecată constată că motivele de casare invocate de recurent nu vizează veritabile erori de drept, ci exprimă un simplu dezacord cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Bălți, fără a demonstra existența unor încălcări ale normelor legale ce ar atrage casarea deciziei.

Instanța de apel a analizat în mod corect susținerile apelantului și a constatat, în baza probelor administrate, că recurentul a semnat personal contractul de fidejusiune, asumându-și obligațiile ce decurg din acesta. Nu s-au administrat dovezi convingătoare care să ateste existența unor vicii de consimțământ ori a altor cauze de nulitate absolută. Lipsa certificatului privind consultanța juridică independentă nu 5 poate constitui, prin ea însăși, un temei de ineficacitate a contractului, în lipsa unei dovezi că creditorul avea cunoștință despre o eventuală lipsă de informare reală a fidejusorului. Instanța de apel a aplicat corect principiile fundamentale ale dreptului civil, în special libertatea contractuală și obligativitatea convențiilor legal încheiate, respingând ca neîntemeiate și neprobate argumentele privind nulitatea contractului de fidejusiune.

La fel, Completul de judecată menționează că conținutul deciziei, motivarea și soluția adoptată sunt clare, instanța de apel efectuând o analiză detaliată a argumentelor părților, a probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atrage atenția, în principal, că prevederile Codului de procedură civilă indică nu doar asupra caracterului nedevolutiv al recursului, dar și asupra unui standard de seriozitate a din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material, capabile să răstoarne deciziile instanțelor de apel contestate. Astfel, pentru a trece testul de admisibilitate, cererile de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată și raportată la decizia instanței de apel.

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul lui Andrei Cerneiciuc din motiv că recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă în vigoare la data declarării acestuia.

În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Andrei Cerneiciuc, împotriva deciziei din 7 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Oxana Parfeni Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 6