2ra-378/23 — revocarea contractului de donatie

La 29 septembrie 2021, Igor Condrea a depus cerere de chemare în judecată către Natalia Baciurin privind revocarea contractului de donație în condițiile art. 1211 din Codul civil.

În motivarea cererii de chemare în judecată, Igor Condrea a indicat că la 21 iunie 1988 împreună cu sora sa Natalia Baciurin au devenit în temeiul certificatelor de moștenitori, coproprietari ai casei de locuit și terenului de pe lângă casă cu numerele cadastrale XXXXXXXXX situate în or. XXX, str. XXX nr.X.

Reclamantul a susținut că la 16 septembrie 1998, a perfectat contractul de donație asupra cotei-parte de din casa de locuit amplasată în or. XXX, str. XXX nr.X, surorei sale Natalia Baciurin.

Igor Condrea, a indicat că starea sa de sănătate s-a înrăutățit simțitor, fiind încadrat în grad de dizabilitate, astfel nu are posibilitate de a activa și nu are venituri suficiente pentru a se întreține și a plăti chiria spațiului locativ.

Reclamantul a specificat despre tentativa de a soluționa situația pe calea extrajudiciară, însă Natalia Baciurin a refuzat.

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul 1211 din Codul Civil, art. 5,7,33,33/1, 38,56,81,119, 174-175, 166,167 din Codul de procedură civilă (f. d. 1-2 verso).

În motivarea soluției instanța de judecată a invocat prevederile art.1211 alin.(1) din Codul civil, motivând că reclamantul nu are alt loc de domiciliu, nu este antrenat în câmpul muncii, nu are venituri suficiente pentru a se întreține și a plăti plăți legate de închirierea spațiilor locative.

Prin încheiere din 27 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost repusă Natalia Baciurin în termenul de înaintare a cererii de apel (f. d. 58-59).

Prin decizia suplimentară din 28 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost casată încheierea din 11 septembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central prin care s-a aplicat sechestrul asupra casei de locuit situate în or. Florești, str. Linbertății nr.12.

Curtea de Apel Bălți, a considerat că prima instanța nu a analizat probele cauzei civile și eronat a înterpretat normele care guvernează speța.

Colegiul civil, a menționat că prima instanța a revocat contractul de 2 donație nr. 17 din 16.09.1998, inclusiv în privința ½ cotă-parte din terenul de pe lîngă casă cu nr. cadastral 4501211.163, însă nu a luat în calcul că Condrea Igor nu a deținut dreptul de proprietate asupra ½ cotă parte din acest teren or, obiectul donației a fost ½ cotă parte a casei de locuit.

Instanța de apel a reținut că Igor Condrea este decăzut din dreptul său subiectiv de revocare a donației în temeiul legii dacă notificarea de revocare nu este dată în termen de 1 an din momentul în care el a cunoscut sau, în mod rezonabil, trebuia să cunoască circumstanța care îl îndreptățește să revoce, dar nu mai târziu de 3 ani din momentul dobândirii de către donatar a dreptului de proprietate asupra bunului donat, făcând referire la prevederile art. 1208 Cod civil.

Colegiul civil a considerat că termenii stabiliți la art. 1208 din Codul civil nu constituie termene de prescripție extinctivă, ci termene de decădere din dreptul subiectiv de a solicita revocarea contractului de donație. Încălcarea acestor termene conduce la respingerea cererii de revocare, protejând astfel dreptul celeilalte părți la securitatea raportului juridic.

Instanța de apel a reiterat că dreptul de proprietate a donatarului, adică a lui Baciurin Natalia, a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data de 28.02.2003, iar acțiunea privind revocarea donației a fost depusă în instanță la data de 29.09.2021, adică peste mai mult de 17 ani din momentul dobândirii de către donatar a dreptului de proprietate asupra bunului donat. Astfel, donatorul a solicitat revocarea donației depășind termenul de 3 ani stabilit de lege, în interiorul căruia acesta dispune de dreptul său subiectiv de a solicita revocarea donației.

Colegiul civil în argumentarea poziției a invocat prevederile legale stipulate în art. 1207, 1208, 1211 din Codul Civil.

În motivarea recursului, recurentul Igor Condrea a indicat că este în dezacord cu decizia din motiv că au fost încalcate normele de drept material or, schimbarea de circumstanțe erau imprevizibile de către recurent.

În opinia recurentului, sintagma „.. dar nu mai tîrziu de 3 ani din momentul dobândirii de către donatar a dreptului de proprietate asupra bunului donat...” prevăzută la art. 1208 din Codul civil, este neconstituțională.

Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată la 30 ianuarie 2023, avocatului Anatolie Janu prin poșta electronică, fapt care se confirmă prin extras din poșta electronică (f. d. 113 verso), precum și recurentului prin intermediul oficiului poștal, care a fost recepționată la 7 februarie 2023, fapt confirmat prin avizul de recepție (f. d. 119), iar cererea de recurs a fost depusă la 27 februarie 2023 (f. d. 122-124).

La 13 martie 2023, în adresa intimatei a fost expediată copia recursului declarat de Igor Condrea, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 137).

Prin referință depusă la 20 aprilie 2023, intimata Natalia Buciurin, reprezentată de avocata Aliona Palamari a solicitat respingerea recursului declarat de Igor Condrea (f. d. 140).

Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01 septembrie 2023): „(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consider că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la process căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consider că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01 septembrie 2023): „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justițieși se expediază părților.”

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de Igor Condrea împotriva deciziei din 29 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)- (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs).

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Igor Condrea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept materialși procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Igor Condrea, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla 6 expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze, cu referire la argumentul recurentului privind neconstituționalitatea art. 1208 din Codul civil, că prin decizia de inadmisibilitate a sesizării nr. 59g/2025 din 17 iulie 2025, Curtea Constituțională s-a pronunțat în acest sens.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Igor Condrea, reprezentat de avocatul Anatolie Janu, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de Igor Condrea, reprezentat de avocatul Anatolie Janu, împotriva deciziei din 29 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 7