2ra-378/23 — revocarea contractului de donatie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- revocarea contractului de donatie
- Temei legal
- Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art. 432 alin. 1-4 din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform Sectiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material si procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu si temeinicia ei în fapt.
2ra-378/23 — revocarea contractului de donatie (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Igor Condrea,
reprezentat de avocatul Anatolie Janu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Igor Condrea către Natalia Baciurin cu privire la revocarea contractului de
donație,
împotriva deciziei din 29 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 2ra-378/23
NR. PIGD 2-21143860-01-2ra-13032023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în
art. 432 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Judecătoria Soroca, sediul Central, jud. – G. Mîțu
Curtea de Apel Bălți, jud. – I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu
8 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursului declarat de Igor Condrea,
reprezentat de avocatul Anatolie Janu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 septembrie 2021, Igor Condrea a depus cerere de chemare în
judecată către Natalia Baciurin privind revocarea contractului de donație în
condițiile art. 1211 din Codul civil.
În motivarea cererii de chemare în judecată, Igor Condrea a indicat că la
21 iunie 1988 împreună cu sora sa Natalia Baciurin au devenit în temeiul
certificatelor de moștenitori, coproprietari ai casei de locuit și terenului de
pe lângă casă cu numerele cadastrale XXXXXXXXX situate în or. XXX, str.
XXX nr.X.
Reclamantul a susținut că la 16 septembrie 1998, a perfectat contractul
de donație asupra cotei-parte de din casa de locuit amplasată în or. XXX, str.
XXX nr.X, surorei sale Natalia Baciurin.
Igor Condrea, a indicat că starea sa de sănătate s-a înrăutățit simțitor,
fiind încadrat în grad de dizabilitate, astfel nu are posibilitate de a activa și
nu are venituri suficiente pentru a se întreține și a plăti chiria spațiului locativ.
Reclamantul a specificat despre tentativa de a soluționa situația pe calea
extrajudiciară, însă Natalia Baciurin a refuzat.
În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul 1211 din
Codul Civil, art. 5,7,33,33/1, 38,56,81,119, 174-175, 166,167 din Codul de
procedură civilă (f. d. 1-2 verso).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 13 aprilie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul Central,
a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă Igor Condrea. S-a dispus
revocarea contractului de donație cu nr.17 din 16 septembrie 1998 în baza
1
cărui Igor Condrea în calitate de donator a donat Natiliei Baciurin ½ cota
parte din casa de locuit și terenul de lîngă casă apmplasate în or. XXX str.
XXX-X (f. d. 62 verso).
În motivarea soluției instanța de judecată a invocat prevederile art.1211
alin.(1) din Codul civil, motivând că reclamantul nu are alt loc de domiciliu,
nu este antrenat în câmpul muncii, nu are venituri suficiente pentru a se
întreține și a plăti plăți legate de închirierea spațiilor locative.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 4 iunie 2022, Natalia Baciurin, reprezentată de avocata Aliona
Palamari prin poșta terestră a declarat apel nemotivat (f. d. 41, 53) împotriva
hotărârii din 13 aprilie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, iar la 9
noiembrie 2022, a prezentat apelul motivat ( concretizat ulterior (f. d. 94) ,
solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu
emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie
respinsă ca tardivă (f. d. 75-76).
Prin încheiere din 27 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost repusă
Natalia Baciurin în termenul de înaintare a cererii de apel (f. d. 58-59).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 29 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost admis
apelul declarat de Natalia Baciurin reprezentată de avocata Aliona Palamari.
S-a casat hotărțrea Judecătoriei Soroca, sediul Central din 13 aprilie 2022
cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea depusă de Igor Condrea
a fost respinsă ca neîntemeiată (f. d. 101, 102-109).
Prin decizia suplimentară din 28 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bălți
a fost casată încheierea din 11 septembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul
Central prin care s-a aplicat sechestrul asupra casei de locuit situate în or.
Florești, str. Linbertății nr.12.
Curtea de Apel Bălți, a considerat că prima instanța nu a analizat
probele cauzei civile și eronat a înterpretat normele care guvernează speța.
Colegiul civil, a menționat că prima instanța a revocat contractul de
2
donație nr. 17 din 16.09.1998, inclusiv în privința ½ cotă-parte din terenul
de pe lîngă casă cu nr. cadastral 4501211.163, însă nu a luat în calcul că
Condrea Igor nu a deținut dreptul de proprietate asupra ½ cotă parte din acest
teren or, obiectul donației a fost ½ cotă parte a casei de locuit.
Instanța de apel a reținut că Igor Condrea este decăzut din dreptul său
subiectiv de revocare a donației în temeiul legii dacă notificarea de revocare
nu este dată în termen de 1 an din momentul în care el a cunoscut sau, în mod
rezonabil, trebuia să cunoască circumstanța care îl îndreptățește să revoce,
dar nu mai târziu de 3 ani din momentul dobândirii de către donatar a
dreptului de proprietate asupra bunului donat, făcând referire la prevederile
art. 1208 Cod civil.
Colegiul civil a considerat că termenii stabiliți la art. 1208 din Codul
civil nu constituie termene de prescripție extinctivă, ci termene de decădere
din dreptul subiectiv de a solicita revocarea contractului de donație.
Încălcarea acestor termene conduce la respingerea cererii de revocare,
protejând astfel dreptul celeilalte părți la securitatea raportului juridic.
Instanța de apel a reiterat că dreptul de proprietate a donatarului, adică
a lui Baciurin Natalia, a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data
de 28.02.2003, iar acțiunea privind revocarea donației a fost depusă în
instanță la data de 29.09.2021, adică peste mai mult de 17 ani din momentul
dobândirii de către donatar a dreptului de proprietate asupra bunului donat.
Astfel, donatorul a solicitat revocarea donației depășind termenul de 3 ani
stabilit de lege, în interiorul căruia acesta dispune de dreptul său subiectiv de
a solicita revocarea donației.
Colegiul civil în argumentarea poziției a invocat prevederile legale
stipulate în art. 1207, 1208, 1211 din Codul Civil.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 27 februarie 2023, Igor Condrea a declarat recurs împotriva
deciziei din 29 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat
admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu remiterea
cauzei la rejudecare (f. d. 122-123).
SOLICITAREA RECURENTULUI
3
În motivarea recursului, recurentul Igor Condrea a indicat că este în
dezacord cu decizia din motiv că au fost încalcate normele de drept material
or, schimbarea de circumstanțe erau imprevizibile de către recurent.
În opinia recurentului, sintagma „.. dar nu mai tîrziu de 3 ani din
momentul dobândirii de către donatar a dreptului de proprietate asupra
bunului donat...” prevăzută la art. 1208 din Codul civil, este
neconstituțională.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată la 30 ianuarie
2023, avocatului Anatolie Janu prin poșta electronică, fapt care se confirmă
prin extras din poșta electronică (f. d. 113 verso), precum și recurentului prin
intermediul oficiului poștal, care a fost recepționată la 7 februarie 2023, fapt
confirmat prin avizul de recepție (f. d. 119), iar cererea de recurs a fost
depusă la 27 februarie 2023 (f. d. 122-124).
La 13 martie 2023, în adresa intimatei a fost expediată copia
recursului declarat de Igor Condrea, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce
se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului
(f. d. 137).
Prin referință depusă la 20 aprilie 2023, intimata Natalia Buciurin,
reprezentată de avocata Aliona Palamari a solicitat respingerea recursului
declarat de Igor Condrea (f. d. 140).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01
septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consider inadmisibilă în cazul în care:a) recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”
4
Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția
până la 01 septembrie 2023):
„(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consider că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la process căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consider că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01
septembrie 2023):
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art. 433,completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justițieși se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun
de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V
pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au
fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul
XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de
dispoziție ale curților de apel.
5
Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de
Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în
baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului
declarat de Igor Condrea împotriva deciziei din 29 decembrie 2022 a Curții
de Apel Bălți, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art.
432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-
(4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii
cererii de recurs).
Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Igor
Condrea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că
acestea nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din
Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu
soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul
exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept materialși procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de Igor Condrea, conține obiecții de fapt și de drept,
similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost
analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla
6
expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea
recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum
și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate
instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum
și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ține să
menționeze, cu referire la argumentul recurentului privind
neconstituționalitatea art. 1208 din Codul civil, că prin decizia de
inadmisibilitate a sesizării nr. 59g/2025 din 17 iulie 2025, Curtea
Constituțională s-a pronunțat în acest sens.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Igor Condrea,
reprezentat de avocatul Anatolie Janu, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art.
433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul declarat de Igor Condrea, reprezentat de
avocatul Anatolie Janu, împotriva deciziei din 29 decembrie 2022 a Curții
de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
7