2ac-259/25 — contestarea actelor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor
- Temei legal
- Conflictul negativ de competentă. Determinarea instantei competente să examineze cauza de contencios administrativ.
2ac-259/25 — contestarea actelor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la soluționarea conflictului negativ de competență între
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani și Curtea de Apel Centru,
în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea Primarului satului
Șestaci, Iacob Guja către Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării
Regionale și Locale privind anularea deciziilor,
(Dosarul nr. 2ac-259/25
PIGD 2-25082570-01-2cc-18092025)
Conflictul negativ de competență. Determinarea instanței competente să examineze cauza de
contencios administrativ.
8 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților conflictul negativ de competență dintre
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani și Curtea de Apel Centru,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Dina Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 iunie 2025, Primarului satului Șestaci, Iacob Guja a depus la
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, acțiune în contencios administrativ
împotriva Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale și Locale
solicitând anularea: 1) anularea deciziei nr. 14/25 din 2 aprilie 2025 „Cu privire
la lansarea concursului de identificare, evaluare, selectare și aprobare a
proiectelor de dezvoltare locală în cadrul Programului Guvernului pentru
modernizarea drumurilor locale „Europa este aproape”, ediția 2025, pentru
finanțare din Fondul național pentru dezvoltare regională și locală în cadrul
apelului competitiv”; 2) anularea deciziei nr. 15/25 din 2 aprilie 2025 „Pentru
aprobarea Ghidului de aplicare la concursul de selectare a proiectelor de
dezvoltare locală în cadrul Programului Guvernului pentru modernizarea
drumurilor locale „Europa este aproape”; 3) obligarea pârâtului la reluarea
procedurii de elaborare și aprobare a Ghidului, cu respectarea tuturor cerințelor
legale, inclusiv a celor referitoare la consultarea publică.
Prin încheierea din 8 august 2025, Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
cauza a fost transmisă pentru judecare Curții de Apel Centru.
Prin încheierea din 25 august 2025 a Curții de Apel Centru a fost sesizată
Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență
apărut între Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani și Curtea de Apel Centru (vol. V,
f. d. 67).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 200 din Codul administrativ:
„Instanța de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competentă de natura celui definit la art.58
alin.(2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze conflictul
de competență.
Conflictul de competență dintre două judecătorii din jurisdicția aceleiași curți de apel se
soluționează de către curtea de apel respectivă.
Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie
și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție.
Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere
nesusceptibilă de recurs.”
Art. 58 alin. (2) din Codul administrativ:
„Conflictele de competență pot fi:
pozitive - cînd două sau mai multe autorități publice se declară competente să desfășoare o
anumită activitate administrativă;
negative - cînd nicio autoritate publică nu se declară competentă să desfășoare o anumită
activitate administrativă.”
Art. 5 din Codul administrativ:
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative,
a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate
de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se
aplică nemijlocit legea.”
Art. 7 din Codul administrativ:
„Autoritate publică se consideră orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin
lege sau printr-un alt act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării
unui interes public.”
Art. 8 din Codul administrativ:
„Regimul de putere publică reprezintă ansamblul competențelor prevăzute de lege în vederea
realizării sarcinilor autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță juridică
obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.”
Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ:
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă
de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul
de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de
drept public.”
Art. 12 din Codul administrativ:
„Un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o
autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului
constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații
identice.”
Art. 20 din Codul administrativ:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege,
acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid
instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform
prezentului cod.”
Art. 191 alin. (1), (2) și (3) din Codul administrativ:
Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile
în contencios administrativ.
Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva
actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.
Curtea de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ
împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în contencios administrativ
atribuite în competența sa prin Codul electoral.
Art. 197 din Codul administrativ:
„Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență
este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”
Art. 2 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017:
„act normativ - act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter
public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care
reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sînt aplicabile unui număr
nedeterminat de situații identice.”
Art. 4 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017:
„Actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului
normativ sînt executorii, opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sînt impuse prin
forța de constrîngere a statului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Examinând conflictul negativ de competență ridicat de Curtea de Apel
Centru prin încheierea din 25 august 2025, Completul de judecată a Curții
Supreme de Justiție constată următoarele.
La 11 iunie 2025, Primarul satului Șestaci a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării
Regionale și Locale, solicitând: 1) anularea deciziei nr. 14/25 din 2 aprilie 2025
„Cu privire la lansarea concursului de identificare, evaluare, selectare și aprobare
a proiectelor de dezvoltare locală în cadrul Programului Guvernului pentru
modernizarea drumurilor locale „Europa este aproape”, ediția 2025, pentru
finanțare din Fondul național pentru dezvoltare regională și locală în cadrul
apelului competitiv”; 2) anularea deciziei nr. 15/25 din 2 aprilie 2025 „Pentru
aprobarea Ghidului de aplicare la concursul de selectare a proiectelor de
dezvoltare locală în cadrul Programului Guvernului pentru modernizarea
drumurilor locale „Europa este aproape”; 3) obligarea pârâtului la reluarea
procedurii de elaborare și aprobare a Ghidului, cu respectarea tuturor cerințelor
legale, inclusiv a celor referitoare la consultarea publică.
Prin încheierea din 8 august 2025 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,
cauza a fost transmisă Curții de Apel Centru din considerentul că actele
contestate reprezintă dispoziții normative de drept administrativ secundar și
urmează a fi judecată de către instanța de judecată competentă- Curtea de Apel
Centru.
Prin încheierea din 25 august 2025 a Curții de Apel Centru, s-a transmis
dosarul la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de
competență apărut. S-a suspendat procesul de examinare a cauzei de contencios
administrativ intentată la cererea Primarului satului Șestaci, Iacob Guja.
Pentru soluționarea conflictului de competentă apărut între Judecătoria
Chișinău, sediul Rîșcani și Curtea de Apel Centru urmează de stabilit dacă
obiectul acțiunii în contencios administrativ:
a) decizia nr. 14/25 din 2 aprilie 2025 „Cu privire la lansarea concursului de
identificare, evaluare, selectare și aprobare a proiectelor de dezvoltare
locală în cadrul Programului Guvernului pentru modernizarea drumurilor
locale „Europa este aproape”, ediția 2025, pentru finanțare din Fondul
național pentru dezvoltare regională și locală în cadrul apelului competitiv”;
b) decizia nr. 15/25 din 2 aprilie 2025 „Pentru aprobarea Ghidului de aplicare
la concursul de selectare a proiectelor de dezvoltare locală în cadrul
Programului Guvernului pentru modernizarea drumurilor locale „Europa
este aproape”, reprezintă un act administrativ individual sau un act
administrativ normativ.
5
Prin prisma art.5, 10-12 din Codul administrativ, art.2, 4 ale Legii cu privire
la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție notează că diferențierea între actele administrative
normative și actele administrative individuale se realizează, atât în funcție de
obiectul lor, cât și în raport de criteriul determinabilității persoanelor cărora li se
aplică.
Astfel, actele normative sunt acea categorie de acte juridice care conțin o
regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept
nedeterminați, în timp ce actele individuale sunt acea categorie de acte care
urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ
restrâns și determinat de subiecți de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție constată că decizia nr. 14/25 din 2
aprilie 2025 și decizia nr.15/25 din 2 aprilie 2025 nu pot fi calificate drept acte
administrative normative, întrucât acestea nu întrunesc elementele definitorii
prevăzute de art. 12 din Codul administrativ și art. 2 din Legea nr. 100/2017 cu
privire la actele normative.
Așadar, actele contestate nu stabilesc reguli generale, abstracte și
impersonale, aplicabile unui număr nedeterminat de destinatari, care să producă
efecte erga omnes și să fie susceptibile de aplicare repetată în timp.
Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție, menționează că decizia
nr. 15/25 din 2 aprilie 2025, prin care a fost aprobat un Ghid de aplicare la
concursul de identificare, evaluare, selectare și aprobare a proiectelor de
dezvoltare local nu constituie act normativ deoarece aceasta nu are caracter
general, impersonal și cu aplicabilitate repetată, ci dimpotrivă, are un caracter
concret, fiind emisă pentru a produce efecte într-o procedură specifică și într-un
cadru temporal bine determinat.
Ghidul de aplicare la concursul de identificare, evaluare, selectare și
aprobare a proiectelor de dezvoltare locală în cadrul Programului Guvernului
pentru modernizarea drumurilor locale „EUROPA ESTE APROAPE” /ediția
2025, aprobat prin decizie se adresează unui număr determinat sau determinabil
de destinatari, respectiv potențialii solicitanți din cadrul unui anumit număr de
proiecte, și stabilește condițiile și criteriile specifice aplicabile exclusiv în cadrul
acestui concurs.
În acest sens, Completul de judecată subliniază că decizia menționată
supra prin care a fost aprobat ghidul de aplicare la concursul de identificare,
evaluare, selectare și aprobare a proiectelor de dezvoltare locală nu constituie
un act normativ, deoarece conținutul său nu instituie norme generale,
impersonale și cu aplicabilitate repetată, ci stabilește reguli specifice aplicabile
exclusiv într-un cadru procedural concret și limitat în timp.
Ținând cont de cele expuse, în temeiul art. 191, 195, 200 alin. (3), art.230
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani pentru examinarea
cauzei de contencios-administrativ intentată la acțiunea Primarului satului
Șestaci, Iacob Guja către Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării
Regionale și Locale privind anularea deciziilor.
Cauza se remite spre examinare Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni