2ra-23/24 — incasarea amenzii contraventionale, cheltuielilor de judecata rezultate din cauza contraventionala si cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea amenzii contraventionale, cheltuielilor de judecata rezultate din cauza contraventionala si cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-23/24 — incasarea amenzii contraventionale, cheltuielilor de judecata rezultate din cauza contraventionala si cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererilor de recurs depuse de Sergiu Bîrca și
Inspectoratul General al Poliției,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu
Bîrca împotriva Ministerului Justiției, Ministerul Finanțelor și Inspectoratul
General al Poliției, cu privire la încasarea amenzii contravenționale, cheltuielilor
de judecată rezultate din cauza contravențională și cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 21 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-23/24
NR. PIGD 2-21174750-01-2ra-25012024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. A. Brăgaru
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Budăi, Iu. Cotruță, I. Țurcan
08 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererilor de recurs depuse de Sergiu Bîrca
și Inspectoratul General al Poliției,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 25 noiembrie 2021, Sergiu Bîrca a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului General al Poliției, cu privire
la încasarea amenzii contravenționale, cheltuielilor de judecată rezultate din
cauza contravențională și cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că, la
******, de către agentul constatator a fost întocmit procesul - verbal
contravențional nr. ****** pe semnele componenței contravenționale prevăzute
la art. ******alin. ****** din Codul contravențional, potrivit căruia
conducătorul autoturismului de model Mercedes ******cu n/î ******a ignorat
cerințele Regulamentului de circulație rutieră, neavând perfectată vinieta pentru
unitățile de transport a căror perioadă de ședere în Republica Moldova a depășit
termenul de 180 zile.
În rezultatul acestui proces – verbal s-a adoptat decizia de sancționare cu
amendă în mărime de 60 unități convenționale, ce constituie suma de 3 000 de
lei. Nefiind de acord cu procesul - verbal și decizia de sancționare din 06
decembrie 2019, le-a contestat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.
Prin hotărârea din 12 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,
s-a admis contestația depusă de Sergiu Bîrca. S-a anulat procesul - verbal cu
privire la contravenție cu nr. ******din ****** intentat în privința lui Sergiu
Bîrcă, de comitere a contravenției prevăzute de art. ****** alin ******din
Codul contravențional. S-a încetat procesul contravențional în privința lui Sergiu
Bîrcă de comiterea contravenției prevăzute de art. ****** alin ****** din Codul
contravențional, pe motivul lipsei faptei contravenționale.
Prin decizia din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins,
ca nefondat, recursul declarat de către agentul constatator, Dorin Roibu, fiind
menținută hotărârea din 12 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana.
Reclamantul a menționat că, în speță, este aplicabilă Legea nr. 1545 din
25 februarie 1998 privind modul de recuperare a prejudiciului cauzat prin
acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale
instanțelor judecătorești.
1
Respectiv, de la bugetul de stat urmează să-i fie restituită amenda achitată
în baza procesului – verbal cu privire la contravenție și a deciziei agentului
constatator din 09 decembrie 2019, deoarece potrivit art. 13 alin. (2) al Legii nr.
1545 din 25 februarie 1998, amenzile se restituie de la buget, din fondul în care
acestea au fost virate sau de către organul care a beneficiat de aceste sume, or,
suma amenzii a fost transferată la contul IBAN: ****** al Ministerului
Finanțelor.
Totodată, reclamantul a indicat că, la examinarea cauzei contravenționale
a suportat cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 2 000 de lei, iar
pentru înaintarea prezentei acțiuni a suportat cheltuieli în mărime de 3 000 de
lei.
În drept, și-a întemeiat cererea de chemare în judecată în baza
prevederilor art. 16 din Codul civil, art. 383 din Codul contravențional și
dispozițiilor Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de recuperare a
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor judecătorești.
În urma concretizării cerințelor, reclamantul a solicitat încasarea de la
Ministerul Justiției în beneficiul său a amenzii contravenționale în sumă de 3000
de lei, încasarea de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul său a
cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2000 de lei achitate la
examinarea cauzei contravenționale și suma de 3 000 de lei cu titlu de cheltuieli
în prezenta cauză civilă.
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Prin încheierea protocolară din 11 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, s-a atras în calitate de intervenient accesoriu Ministerul
Finanțelor.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 09 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Bîrca. S-a
încasat din contul bugetului de stat al Republicii Moldova, prin intermediul
Ministerului Justiției, în beneficul lui Sergiu Bîrca amenda contravențională
achitată în mărime de 3000 de lei. S-a încasat de la Inspectoratul General al
Poliției în beneficiul lui Sergiu Bîrca cheltuielile pentru asistența juridică în
cauza contravențională în mărime de 1 500 de lei și cheltuielile pentru asistența
juridică în mărime de 3000 de lei. În rest, cererea de chemare în judecată a fost
respinsă, ca neîntemeiată.
2
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 14 iunie 2023, Ministerul Justiției a depus cerere de apel nemotivată,
iar, ulterior, la 23 octombrie 2023, a depus cerere de apel motivată împotriva
hotărârii din 09 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând
admiterea cererii de apel, casarea hotărârii în partea admiterii acțiunii, cu
emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă. Cu
titlu secundar modificarea hotărârii din 9 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, în partea admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată
depusă de Sergiu Bîrca împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,
Ministerul Finanțelor și Inspectoratul General al Poliției cu privire la încasarea
amenzii contravenționale, cheltuielilor de judecată rezultate în sensul diminuării
acestor sume corespunzător sumelor acordate în cauze similare de către Curtea
Europeană a Drepturilor Omului și de către instanțele judecătorești naționale.
La 14 iunie 2023, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul
General al Poliției a depus cerere de apel nemotivată, iar, ulterior, la 05
octombrie 2023, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 09 iunie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel,
casarea în partea admisă a hotărârii instanței de fond și în această parte emiterea
unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel depusă de Inspectoratul General al Poliției. S-a admis cererea de
apel depusă de Ministerului Justiției. S-a casat hotărârea din 09 iunie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea încasării din contul bugetului de
stat al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul
lui Sergiu Bîrca amenda contravențională achitată în mărime de 3000 de lei și în
această parte s-a adoptat o nouă hotărâre, prin care: S-a respins, ca neîntemeiată,
cererea de chemare în judecată înaintată de Bîrca Sergiu împotriva Ministerului
Justiției, Ministerul Finanțelor și Inspectoratul General al Poliției cu privire la
încasarea amenzii contravenționale. În rest, hotărârea din 09 iunie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a menținut fără modificări.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, potrivit
ordinului de încasare a numerarului nr. ******din ******, Sergiu Bîrca a
achitat amenda aplicată în baza procesului-verbal cu privire la contravenție nr.
****** din ******și deciziei de sancționare în mărime de ******, ceea ce
constituie 3 000 de lei.
3
Astfel ținând cont de art. 13 alin. (2) din Legea 1545 din 25 februarie
1998, potrivit căreia amenzile se restituie de la buget din fondul în care acestea
au fost virate sau de către organul care a beneficiat de aceste sume, prima
instanță a considerat necesar de a admite pretenția reclamantului cu privire la
încasarea din contul Ministerului Justiției a amenzii contravenționale achitate în
mărime de 3 000 de lei.
Instanța de apel a considerat greșită poziția instanței de fond, or, reieșind
din prevederile art. 13 alin. (1) și (2) din Legea 1545 din 25 februarie 1998,
amenzile se restituie de la buget din fondul în care acestea au fost virate sau de
către organul care a beneficiat de aceste sume.
Conform anexei nr. 1 la Ordinul nr. 153 din 27 decembrie 2021 al
Ministerului Finanțelor, cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la
bugetul public național, prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în
anul 2022, Serviciul Fiscal de Stat este administrator de buget al amenzilor
aplicate de către Inspectoratul Național de Securitate Publică (anexa nr. 1 la
Ordinul ministerului nr. 153 din 27 decembrie 2021, codul economic 143210).
Prin urmare, instanța de apel a stabilit că Sergiu Bîrcă nu este îndreptățit
să solicite restituirea amenzii contravenționale, aplicate de Inspectoratul
Național de Patrulare (la moment Inspectoratul Național de Securitate Publică),
de la Ministerul Justiției. Totodată, Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind
modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești se aplică în
situațiile în care amenzile sunt aplicate de către instanța de judecată, iar la caz,
procesul-verbal contravențional a fost întocmit de către agentul constatator al
Inspectoratului Național de Patrulare din cadrul Inspectoratului General al
Poliției, stabilindu-se și mărimea amenzii aplicate.
Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, în această parte hotărârea
primei instanțe urmează a fi casată, cu respingerea cererii de chemare în judecată
înaintată de Sergiu Bîrca împotriva Ministerului Justiției cu privire la încasarea
amenzii contravenționale, ca fiind îndreptată față de un pârât necorespunzător.
Cu referire la pretenția reclamantului/intimat, Sergiu Bîrca, privind
încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției a cheltuielilor pentru
asistență juridică în cauza contravențională în mărime de 2000 de lei, instanța de
apel a stabilit că instanța de fond, în mod temeinic, a stabilit că sancționarea
neîntemeiată a reclamantului/intimat de către agentul constatator al
Inspectoratului Național de Patrulare (la moment Inspectoratul Național de
Securitate Publică) din cadrul Inspectoratului General al Poliției, sunt acțiuni ce
îi oferă reclamantului dreptul de a solicita compensarea prejudiciului material
cauzat în rezultatul constatării ilegalităților acțiunilor întreprinse de către agentul
constatator.
4
Or, odată cu rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii din 12 iunie
2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care s-a dispus anularea
procesului - verbal cu privire la contravenție nr. ****** din ******și deciziei de
sancționare, întocmite de agentul constatator din cadrul Inspectoratului Național
de Patrulare (actualul Inspectoratul Național de Securitate Publică), reclamantul/
intimat este în drept să pretindă compensarea cheltuielilor de asistență juridică
suportate în limita sumei de 1500 de lei, conform bonului de plată Seria ******
nr. ******, în cauza contravențională, acesta fiind repus în drepturi, avînd
câștig de cauză.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 05 ianuarie 2024, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de
recurs împotriva deciziei din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a
hotărârii din 09 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând
admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii
primei instanțe, cu pronunțarea noi decizii de respingere integrală a cererii de
chemare în judecată.
24.1. În motivarea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept
expuse în cererea de apel, invocând că instanțele inferioare nu au aplicat legea
care trebuia să fie aplicată, au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, au
aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională, au interpretat eronat legea
și au aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
24.2. Recurentul și-a întemeiat cererea de recurs în baza art. 432 alin. (1), (2)
lit. a), b), b1) c) și d), alin. (3) și alin. (4) din Codul de procedură civilă (în
redacția legii până la modificările operate prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023
pentru modificarea unor acte normative).
La 09 ianuarie 2024, Sergiu Bîrcă a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea admiterii cererii
de apel depuse de Ministerul Justiției, cu pronunțarea noi decizii de menținere a
hotărârii din 09 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
25.1. În motivarea recursului, recurentul a menționat că instanța de apel
incorect a stabilit că pârâtul corespunzător pe asemenea cauze urmează a fi
Serviciul Fiscal de Stat. Or, prejudiciile suportate de către contravenient în cazul
în care ilicit a fost tras la răspundere contravențională, urmează a fi reparate în
temeiul prevederilor Codului contravențional coroborat cu prevederile Legii nr.
1545/1998, precum și cui îi revine statutul de pârât în astfel de cauze.
25.2. Recurentul și-a întemeiat cererea de recurs în baza art. 432 alin. (1) lit.
a) și e) din Codul de procedură civilă, și anume interpretarea legii din hotărârea
5
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție,
inclusiv hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
La 30 iulie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia
cererilor de recurs depuse de Inspectoratul General al Poliției și Sergiu Bîrcă,
creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de
derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării
principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de
depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din
poșta electronică, anexate la materialele dosarului.
Până la examinarea admisibilității recursului, intimatul nu și-a valorificat
drepturile sale procedurale și nu au depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în
temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
6
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, la 03 ianuarie 2024, Curtea de Apel
Chișinău a expediat, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratului General
al Poliției și reprezentantului lui Sergiu Bîrcă, avocatei Rodica Chirtoacă copia
deciziei motivate din 21 noiembrie 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din
poșta electronică (f.d. 183).
Astfel, recursurile depuse de Inspectoratul General al Poliției, la 05
ianuarie 2024, și de Sergiu Bîrcă, la 09 ianuarie 2024, se consideră depuse în
termenul stabilit de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului
și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de instanța de
apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
7
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare
a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
cererile de recurs depuse de Inspectoratul General al Poliției și Sergiu Bîrcă nu
conțin argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a limitat la o
simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu îndeplinește
condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de drept și nici
temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din
Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța
de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.
8
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia cererile de recurs depuse de Inspectoratul
General al Poliției și Sergiu Bîrcă, ca fiind inadmisibile.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin. (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibile cererile de recurs depuse de Inspectoratul General al
Poliției și Sergiu Bîrcă, împotriva deciziei din 21 noiembrie 2023 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
9