3r-185/25 — anularea actulului administrativ

La 15 decembrie 2022, Vladimir Proțuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea parțială a ordinului nr. 694/ps din 14 noiembrie 2022, abrogat pct. 1 prin care a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de „retrogradare cu un grad special”, ca ilegal și neîntemeiat.

Prin hotărârea din 31 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Proțuc împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră privind anularea actului administrativ, s-a respins, ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 29 noiembrie 2024, Vladimir Proțuc a depus cerere de apel nemotivat, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 31 octombrie 2024 și restituirea cauzei spre rejudecare unui alt complet.

Prin încheierea din 26 mai 2025 a Curții de Apel Centru, apelul declarat de Vladimir Proțuc, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 31 octombrie 2024, s-a declarat inadmisibil.

La 12 iunie 2025, Vladimir Proțuc a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 26 mai 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii din 26 mai 2025 a Curții de Apel Centru, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că, cauza a fost examinată de către Judecătoria Chișinău, sediul Centru la 31 octombrie 2024 în lipsa reclamantului- Vladimir Proțuc, care nu s-a prezentat din motive ce nu au depins de voința acestuia, deoarece prezența acestuia a fost imposibilă și interzisă de reprezentanții organului de urmărire penală al Inspectoratului de poliție Briceni, care efectuau acțiuni de urmărire penală ce nu suferă amânare în cadrul dosarului penal nr.2024070318. 1

Notează că, dispozitivul hotărârii instanței de fond din 31 octombrie 2024 a fost expediat prin e-mail avocatului V. Gordilă, în calitate de reprezentant al reclamantului.

La 28 noiembrie 2024 a depus cerere în ordinea art. 236 alin.(5) CPC către Judecătoria Chișinău, sediul Centru, ar la 29 noiembrie 2024 a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 31 octombrie 2024.

Subliniază că, până în prezent așa și nu i-a fost expediată hotărârea motivată și redactată integral a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 31 octombrie 2024, iar citații sau careva scrisori din partea Curții de Apel Centru privind prezentarea apelului motivat, la fel nu a primit prin e-mail sau prin poșta terestră.

Menționează că, la 5 iunie 2025, seara, prin e-mail a recepționat încheierea Curții de Apel Centru din 26 mai 2025, potrivit căreia a fost declarat inadmisibil apelul declarat de Vladimir Proțuc împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 31 octombrie 2024.

De asemenea, analizând încheierea atacată, constată că instanța de apel nu a pătruns în esența argumentelor invocate în cererea de apel, instanța de apel a interpretat în mod eronat legea, nu a reflectat în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și faptul că nu s-a expus asupra tuturor cerințelor invocate în cererea de apel, fără să-și motiveze soluțiile și concluziile.

La 9 iunie 2025, intimatul Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus referință la cererea de recurs înaintată, solicitând respingerea recursului.

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Art. art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.” 2

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrative prevede că: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”

Art. 232 alin. (2) din Codul administrative prevede că: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 24 din Codul administrativ prevede că: „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.”

Art. 96 alin.(1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 97 alin. (1) și (3) lit.d) din Codul administrativ: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

Art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.”

Art. 22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil: „ Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într- un scop juridic. Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat. Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele 3 prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi”

Art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere: „Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem - din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.”

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că Vladimir Proțuc și avocatul Vitalie Gordilă, s-a conformat prevederilor legale și au respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentului invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

Din materialele cauzei rezultă că, la 31 octombrie 2024 a fost pronunțată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Proțuc împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră privind anularea actului administrativ.

La 29 noiembrie 2024, Vladimir Proțuc a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii din 31 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 31 octombrie 2024 și restituirea cauzei spre rejudecare unui alt complet

Prin încheierea din 26 mai 2025 a Curții de Apel Centru, apelul declarat de Vladimir Proțuc, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 31 octombrie 2024, s-a declarat inadmisibil. 4

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că contrat dispozițiilor art. 232 alin. (2) din Codul administrativ partea apelantă nu a depus motivarea apelului în termenul de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.

Totodată, după cum rezultă din materialele cauzei, inițial copia hotărârii motivate a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 13 martie 2024 a fost expediat în adresa reclamantului Vladimir Proțuc prin scrisoare recomandată cu aviz de recepție la adresa r-nul Briceni, or, Lipcani (f. d. 125, 127).

De asemenea, potrivit extrasului din poșta electronică, (f. d. 131) se constată că la 31 martie 2025, la adresa electronică a avocatului Vitalie Gordilă (avocat.gordila@gmail.com și gordila.vitalie@mail.ru), Curtea de Apel Centru a expediat spre cunoștință copia hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 31 octombrie 2024.

Așadar, din coroborarea normelor care guvernează speța, instanța de recurs constată cu certitudine că data comunicării hotărârii motivate din 31 octombrie 2024 a Judecătorie Chișinău, sediul Centru, către reclamant și avocatul acestuia, se consideră a fi 31 martie 2025, această dată fiind asociată momentului expedierii hotărârii prin poșta electronică.

Aici, instanța de recurs menționează că confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni, de rând cu anexarea extrasului de pe portalul poștei electronice, se atestă faptul că avocatului Vitalie Gordilă i-a fost notificată copia hotărârii motivate din 31 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin e-mail, la 31 martie 2025, iar această modalitate de notificare a actului judecătoresc emis, se încadrează în rigorile art. 96-98, art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ, în coroborare cu art. 45 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere și art.22 alin. (1), (3), (4) lit. c) și alin. (5) al Codului civil.

De altfel, instanța de recurs notează că la 12 februarie 2025, Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a publicat hotărârea motivată din 31 octombrie 2024 pe 5 pagina web a instanțelor judecătorești: www.instante.justice.md, care poate fi identificată la rubrica „hotărârile instanței”.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Vladimir Proțuc și avocatul Vitalie Gordilă, fiind interesați în soluționarea prezentei cauze, urmau să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să se intereseze de soarta dosarului la intervale rezonabile de timp și să prezinte în termen motivarea apelului.

Or, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (1 aprilie 2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești, care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cât și Curtea de apel Centru au creat condițiile necesare prevăzute atât de legislația națională, cât și de cea internațională, asigurând recurentului Vladimir Proțuc și avocatul Vitalie Gordilă posibilitatea de a-și valorifica efectiv drepturile sale procesuale, care însă nu au dat dovadă de diligență în realizarea drepturilor sale.

Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului împotriva hotărârii primei instanțe a început să curgă de la 1 aprilie 2025, ziua imediat următoare notificării hotărârii integrală, și a expirat la data de 30 aprilie 2025.

Însă, Vladimir Proțuc cât și avocatul Vitalie Gordilă, nu a depus nici până în prezent apelul motivat împotriva hotărârii din 31 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în condițiile în care Vladimir Proțuc și avocatul Vitalie Gordilă nu au prezentat motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, soluția instanței de apel, privind declararea inadmisibilă a apelului, este întemeiată.

Completul de judecată reține că, „dreptul la o instanță” nu este absolut. Acesta poate fi, prin natura sa, supus limitărilor, deoarece dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din partea statului. Garantând părților în litigiu un drept efectiv de acces la o instanță care să hotărască asupra „drepturilor și obligațiilor lor cu caracter civil”, articolul 6§1 acordă statului dreptul de a alege liber mijloacele care să fie utilizate în acest scop.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță. 6

Nu poate fi reținut argumentul recurentului Vladimir Proțuc și avocatului acestuia Vitalie Gordilă precum că nu au recepționat hotărârea, or materialele cauzei atestă contrariu.

Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului fată de soarta dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007, cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza SA Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).

Astfel, Vladimir Proțuc și avocatul acestuia Vitalie Gordilă fiind interesași de soluționarea prezentei cauze în ordine de apel, nu au depus diligența necesară ca să-și îndeplinească obligațiile procedurale cu bună-credință, în vederea depunerii motivării apelului în interiorul termenului legal.

Argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 din CEDO.

Prin urmare, instanța de recurs concluzionează că încheierea din 26 mai 2025 a Curții de Apel Centru reflectă nu doar aplicarea corectă a legii, ci și consolidarea principiului accesului la justiție în condițiile respectării procedurii.

Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Vladimir Proțuc și avocatul Vitalie Gordilă împotriva încheierii din 26 mai 2025 a Curții de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 7