2rac-256/23 — incasarea datoriei si dobanzii de intarziere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei si dobanzii de intarziere
- Temei legal
- Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie temei de casare a ei
2rac-256/23 — incasarea datoriei si dobanzii de intarziere (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Societatea cu Răspundere Limitată „Tehno Consulting&Design” împotriva
Firmei Comerciale de Producție „Soldi” Societate cu Răspundere Limitată
(încasarea datoriei și dobânzii de întârziere)
împotriva deciziei din 10 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2rac-256/23
NR. PIGD 2-21077188-01-2rac-16102023)
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Pascari)
Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Cotruță, I. Țurcan)
1 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Firma Comercială
de Producție „Soldi” Societate cu Răspundere Limitată,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 18 mai 2021, SRL „Tehno Consulting&Design” a depus o cerere de
chemare în judecată împotriva SRL „Soldi” prin care a solicitat încasarea datoriei
în mărime de 220610,55 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 58685,73 lei și
compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că între aceasta în calitate de
executor și pârâta în calitate de beneficiar a fost încheiat contractul nr. 1/2017 de
executare a serviciilor de proiectare. Valoarea totală a serviciilor de elaborare a
proiectelor de execuție, potrivit contractului, era de 42809112 lei.
Urmare a realizării lucrărilor și semnări procesului-verbal de predare-
primire, s-a identificat că SRL „Soldi” înregistrează o restanță în mărime de
220610,55 lei.
La somația expediată în acest sens, reclamanta indică că pârâta nu a
reacționat.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 30 noiembrie 2022,
acțiunea a fost admisă, s-a încasat suma de 220610,55 lei cu titlu de datorie,
58688,73 lei cu titlu de dobândă de întârziere, 8378,89 lei cu titlu de taxă de stat.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 14 decembrie 2022, SRL „Soldi” a depus o cerere de apel împotriva
hotărârii din 30 noiembrie 2022 prin care a solicitat casarea acesteia c pronunțarea
unei noi decizii privind respingerea acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
1
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2023, a fost respins
apelul declarat de SRL „Soldi” și menținută fără modificări hotărârea Judecătoriei
Chișinău sediul Centru din 30 noiembrie 2022.
În motivarea deciziei, instanța de apel a constata că instanța de fond în mod
just a stabilit existența raportului obligațional între părți, precum și faptul că
apelanta nu a executat benevol obligațiile pe care și le-a asumat față de intimată,
astfel neexecutând integral obligațiile asumate în temeiul Contractului nr. 1/2017
din 12 ianuarie 2017, fapt pentru care instanța corect a dispus încasarea datoriei în
mărime de 220610,55 lei. Datoria se confirmă prin facturile fiscale, actele semnate
de ambele părți – procesele verbale de execuție a serviciilor de proiectare și
procesul-verbal de predare-primire nr. 8.
Curtea de Apel Chișinău a mai indicat că argumentele privind tardivitate a
pretențiilor concretizate nu pot fi susținute, or pe parcursul examinării cauzei
reclamanta nu a mai susținut excepția de tardivitate deoarece la referință a fost
anexat același act de verificare în care se conțin aceeași sumă și facturi din 2018.
Instanța de apel a considerat neîntemeiată argumentele SRL „Soldi” cu
referire la aspectul efectuării plății integrale după confirmarea prestării fiecărui
serviciu și întocmirea procesului-verbal de predare-primire. În acest sens a indicat
că SRL „Soldi” nu a achitat în decurs de 60 de zile după finalizarea integrală a
serviciilor, plata a 30% din costul total a lucrărilor, astfel executorul SRL „Tehno
Consulting&Design” întemeiat a dispus de dreptul său de a înainta prezenta
acțiune.
Instanța de apel a indicat că indiferent de argumentele SRL „Soldi” cu
referire la întârzierea SRL „Tehno Consulting & Design” de executare a propriilor
obligații, apelanta nu și-a onorat obligațiile asumate potrivit contractului, astfel
fiind în întârziere.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 16 octombrie 2023, SRL „Soldi” a depus o cerere de recurs împotriva
deciziei din 10 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău prin care a solicitat
casarea acesteia și a hotărârii din 30 noiembrie 2022 și pronunțarea unei decizii
noi privind respingerea acțiunii.
În susținerea posiției sale a indicat că intimata nu a identificat în acțiunea
formulată data survenirii pretinsei datorii a recurentei, temeiul și actul care pune
în evidență suma în mărime de 220610,55 lei. Astfel, recurentul consideră că
acțiunea a fost depusă în afara termenului stabilit de lege.
Recurentul a mai indicat că obligația contractuală a recurentei de plată a
prețului este una divizibilă și se manifestă prin plata în două tranșe, care a fost
2
îndeplinită corespunzător. Această obligație de plată ar surveni la îndeplinirea unor
condiții cumulative: încheierea actului și expirarea termenului de 60 de zile de la
încheierii acestui din urmă act. Referitor la plata celei de a doua tranșă în mărime
de 30%, recurentul invocă că nu a survenit scadența acesteia, întrucât ar fi
dependentă de expirarea termenului de 60 de zile, după finalizarea integrală a
serviciilor.
Procesul verbal de predare-primire din 31 ianuarie 2019 nu reprezintă actul
de finalizare integrală a serviciilor. În speță nu ar fi fost consemnată finalizarea
integrală a serviciilor, iar în lipsa acestuia obligația de plată nu este scadentă.
SRL „Soldi” mai susține că SRL „Tehno Consulting&Design” nu poate
pretinde despăgubiri pentru întârzierea recurentei, în măsură în care însăși intimata
este în întârziere.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
3
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil
în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 10 octombrie 2023 (Vol. II, f.d. 50-52).
Totodată, la 4 decembrie 2023, în adresa participanților la proces a fost
expediată decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2023 (Vol.
II, f.d. 63).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat la 16 octombrie 2023 de către SRL „Soldi” a fost declarat în
termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă.
Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
4
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
În speță, Recurenta SRL „Soldi” a formulat o cerere de recurs cu conținut
identic cu referința la cererea de chemare în judecată (Vol. I, f.d. 78-81) și cu
cererea de apel (Vol. I, f.d. 216-219). Argumentelor invocate de către recurentă li
s-a dat un răspuns detaliat și clar în actele judecătorești contestate.
În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a tranșat deja faptul că
reluarea automată a conținutului cererii de apel în cererea de recurs – duce la
concluzia că recurentul nu a oferit Curții Supreme de Justiție argumente
corespunzătoare pentru analiza legalității deciziei instanței de apel (decizia 2ra-
183/25).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Or, potrivit art. 442 alin. (2) CPC, instanța de recurs este ținută de modul în
care au fost apreciate probele de instanțele inferioare, cu excepția situației în care
se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) – hotărârea sau decizia este arbitrară ori
se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
În speță, recurentul nu a demonstrat în ce măsură hotărârea s-ar baza pe o
hotărâre sau decizie arbitrară ori în ce măsură s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. La fel, recurentul nu a fost trimitere la o
jurisprudență a Curții Supreme de Justiție pe care ar încălca-o actele de dispoziție
ale instanțelor inferioare.
Din contra, instanțele inferioare au constatat că obligația de a achita datoria
a apărut, însă nu a fost executată de către SRL „Soldi”. Aceste considerațiuni induc
asupra concluziei că recursul SRL „Soldi” denotă un simplu dezacord cu
concluziile instanțelor inferioare, fără a combate analiza efectuată de instanță.
Aceasta înseamnă că nu sunt întrunite condițiile legale pentru a permite Curții
Supreme de Justiție să reanalizeze probele, iar critica rămâne una de dezacord cu
soluția pronunțată.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de
casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
5
În concluzie Curtea Supremă de Justiție consideră că recursul SRL „Soldi”
este vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil, din motiv că repetă conținutul
cererii de apel, fără a aduce critici serioase deciziei instanței de apel.
Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) și (2), art. 433,
alin. (1), lit. f), 440, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Firma Comercială de Producție
„Soldi” Societate cu Răspundere Limitată.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
6