3ra-1172/23 — anularea actulului administrativ

Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Dumitru Marco în interesele lui Marian Capcelea, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Marian Capcelea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrative individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 5 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr. 3ra-1172/23 NR. PIGD 2-21049682-01-3ra-28112023) Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul recurenților cu hotărârea instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani: A. Paniș Curtea de Apel Chișinău: V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc 1 octombrie 2025 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților recursul depus de avocatul Dumitru Marco în interesele lui Marian Capcelea Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Oxana Parfeni, Diana Stănilă, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

11. Prin hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis acțiunea înaintată de Marian Capcelea. S-a anulat ca ilegală decizia de refuz nr. 1-01/15-395 din 10 februarie 2021, emisă de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Drochia, precum și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-370/21 din 1 martie 2021 cu privire la respingerea cererii prealabile. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil, prin care să-i recalculeze și achite lui Marian Capcelea pensie pentru vechime în muncă, cu includerea perioadei de activitate de la 4 octombrie 2013 și până la 17 decembrie 2020. S-a respins ca neîntemeiată pretenția reclamantului privind încasarea cheltuielilor de judecată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

12. La 10 decembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 28 martie 2022 a depus cerere de apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 2 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea reclamantului să fie respinsă ca neîntemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

13. Prin decizia din 5 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a respins acțiunea ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

14. La 14 iulie 2022, avocatul Dumitru Marco în interesele lui Marian Capcelea, a depus cerere de recurs nemotivat împotriva deciziei din 5 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 27 octombrie 2022 a depus motivarea recursului, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu restituirea cauzei în instanța de apel.

POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS

15. Prin decizia din 14 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul depus de Marian Capcelea, reprezentat de avocatul Dumitru Marco. S-a casat integral decizia din 5 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

16. Prin decizia din 5 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a emis o nouă decizie, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Marian Capcelea.

17. În motivarea soluției, instanța de apel a reținut prevederile art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) și (2), art. 7, 48, 50 alin. (1) lit. b), art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 și a conchis că, Casa Națională de Asigurări Sociale întemeiat a refuzat intimatului/reclamant Marian Capcelea, recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă, cu includerea perioadei de activitate din 4 octombrie 2013 și până la 17 decembrie 2020, din motiv că, dreptul la pensie apare o singură dată după eliberarea din serviciu și legea nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie după o eventuală reangajare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne, respectiv temei legal pentru recalculare nu este.

18. Completul judiciar a considerat că, prima instanță neîntemeiat a concluzionat temeinicia pretențiilor formulate, menționând că, reclamantul 3 Marian Capcelea, a prezentat acte suplimentare care îi acordă dreptul la majorarea pensiei, or, ultimul a fost reangajat în câmpul muncii, prin urmare, autoritatea publică pârâtă neîntemeiat a respins cererea acestuia cu privire la recalcularea pensiei pentru vechime în muncă.

De vreme ce, Marian Capcelea beneficiază de pensie pentru vechime în muncă începând cu 21 mai 2013, însă vechimea în muncă a ultimului obținută după stabilirea pensiei pentru vechime în muncă – 21 mai 2013, pentru activitatea desfășurată în perioada 4 octombrie 2013 – 17 decembrie 2020, în cadrul Inspectoratului General al Poliției în funcție de șef al secției examinări și expertize speciale a direcției tehnico-criminalistică și expertiză judiciară teritorială nord a centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, nu poate constitui temei pentru stabilirea unei noi pensii pentru vechime în muncă, deoarece dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, și anume, după eliberarea din serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

Or, în speță, Marian Capcelea, nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor menționate necesare și prin urmare, situația acestuia nu cade sub incidența art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, deoarece Legea nominalizată nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru vechime în muncă după restabilirea la serviciu în organele de forță. 19. Instanța de apel nu a reținut argumentul intimatului/reclamant precum că, prin refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i recalcula pensia, i se încalcă un drept prevăzut de lege, dobândit la momentul restabilirii la muncă în cadrul Inspectoratului General al Poliției și care nu poate fi restrâns.

Or, situația ultimului nu este incidentală art. 61 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, deoarece Legea nominalizată nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru vechime în muncă după restabilirea la serviciu în serviciul militar, or, din sensul Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, nu se deduce în niciun fel că militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, au dreptul la stabilirea repetată a mărimii pensiei în cazul în care au fost reangajați și au mai obținut o oarecare vechime în muncă, în caz contrar, ar reieși că subiecții menționați ar avea, teoretic, dreptul la nenumărate stabiliri sau repetate majorări ale pensiei.

20. A notat Curtea de Apel Chișinău că, Marian Capcelea, nu a prezentat acte suplimentare, dar acte noi, obținute în urma reangajării, iar în asemenea circumstanțe, actele respective nicidecum nu pot fi luate în considerare la recalcularea pensiei stabilite la 21 mai 2013. Or, deși Marian Capcelea, s-a reangajat în câmpul muncii, aceste circumstanțe nu pot constitui temei pentru recalcularea unei noi pensii pentru vechime în muncă, prin includerea la stabilirea acesteia a vechimii de muncă obținute după data realizării dreptului la pensie pentru vechime în muncă, astfel devenind neîntemeiate cerințele 4 reclamantului ce țin de obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze și achite pensia pentru perioada contributivă de 4 octombrie 2013 – 17 decembrie 2020. 21. De asemenea Curtea de apel nu a reținut la caz argumentul intimatului/reclamant precum că, Casa Națională de Asigurări Sociale, prin refuzul de a-i recalcula și stabili pensia pentru vechime în muncă, conform solicitărilor, i-a încălcat un drept garantat prin Constituție, menționând că intimatul nu întrunește condițiile pentru recalcularea și stabilirea pensiei pentru vechime de muncă conform solicitării formulate.

22. Astfel instanța de apel a conchis că, pretențiile invocate în acțiune nu sunt plauzibile, întemeiate și probate, iar actele contestate au fost emise de organul competent, cu respectarea procedurii prevăzute de lege, fiind motivate în fapt și în drept, iar cerința privind compensarea cheltuielilor de judecată, subsecventă contestării actelor administrative și obligării autorității publice locale să emită actul administrativ favorabil, este neîntemeiată per se. Ceea ce în consecință constituie temei de respingere ca neîntemeiată a acțiunii în contencios administrativ inițiate de Marian Capcelea.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

23. La 31 iulie 2023, avocatul Dumitru Marco în interesele lui Marian Capcelea a depus cerere de recurs nemotivat împotriva deciziei din 5 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 18 decembrie 2023 a depus cerere de recurs motivat, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii privind menținerea hotărârii din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

ARGUMENTELE RECURSULUI

24. În susținerea recursului a indicat că, decizia din 5 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău este părtinitoare și emisă cu încălcarea drepturilor prevăzute la art. 6 CEDO. Totodată, la pronunțarea acesteia, instanța de apel, a comis încălcări esențiale și a aplicat eronat normele de drept material și procesual.

25. A notat că, nu poate fi reținut argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la faptul că, cererea lui Marian Capcelea nu cade sub incidența art. 61 din Legea 1544/1993, care nu prevede expres recalcularea pensiei după eventuala reangajare, din considerentul că, anume din prevederile art. 61 alin.(1) din Legea 1544/1993 rezultă că, dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi, respectiv cererea reclamantului/intimat întrunește situația a doua menționată mai sus, ce îi 5 permite recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu stabilită anterior în cazul reangajării.

26. Cu referire la prevederile art. 61 alin. (2) al Legii invocate de Casa Națională de Asigurări Sociale, precum că, ele nu sunt aplicabile speței, le consideră neîntemeiate, deoarece această normă reglementează situația de recalculare a pensiilor categoriei respective de pensionari ca urmare a continuării activității peste limita de vârstă, situație juridică ce nu se regăsește în speță. Or, Marian Capcelea a solicitat recalcularea pensiei, prezentând acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei. 27. Totodată, consideră că, urma a fi respins și argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că, Marian Capcelea pretinde de fapt la o stabilire camuflată repetată a pensiei.

Însăși din conținutul cererii depuse urmează că Marian Capcelea a solicitat recalcularea pensiei și nicidecum stabilirea repetată a pensiei, deci continuarea achitării unei pensii în cuantum mai mic de cât cel stabilit de lege va duce la încălcarea gravă a dreptului de proprietate al reclamantului/recurent asupra părții de pensie neprimită, fapt ce ar încălca atât un drept constituțional, cât și ar contraveni practicii judiciare naționale și principiilor CEDO. 28. Menționează că, prima instanță just a reținut că, reclamantul/recurent urmărește scopul obținerii unei pensii mai bune, drept garantat de art.47 alin.(2) al Constituției RM, respectiv o interpretare abuzivă în defavoarea părții slabe (pensionarului) a prevederilor legale, ce stabilesc recalcularea pensiei, duce în mod inevitabil la încălcarea nu doar a prevederilor legale naționale, dar și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova face parte.

29. Mai invocă că, chiar dacă dreptul la pensie nu este un drept de sine stătător, consacrat și apărat ca atare de Constituția RM și CEDO, grație caracterului patrimonial al prestațiilor sociale, a fost asimilat de către Curte și anume condiții unui drept de proprietate (proces denumit „socializare a noțiunii de bunuri”), iar în consecință protecția dreptului la pensie oferită de art. 47 din Constituție este „condimentată” cu protecția oferită de art. 46 din Constituție și art. 1 al Protocolului al CEDO.

Or, în cazul dat persistă un „grad dublu” de protecție a dreptului la pensie, atât din perspectiva dreptului fundamental consfințit în art. 47 din Constituția Republicii Moldova, art. 22 din Declarația Universală a drepturilor Omului, art.12 din Carta Socială Europeană Revizuită, art.9 din Pactul International privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale, cât și din perspectiva dreptului de proprietate garantat prin dispozițiile art. 46 din Constituție și art. 1 Protocolul 1 al CEDO. 30. Subliniază că, o interpretare diferită a normei sus invocate, este inadmisibilă, deoarece contravine principiului securității raporturilor juridice, degajat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea 6 Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, în parte ce ține de previzibilitatea legii în corelare cu principiul încrederii legitime.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

31. Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoare: „(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.” 32. Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.” 33. Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.” 34. Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

35. Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că instanța de apel a expediat în adresa reprezentatului recurentului prin intermediul poștei electronice copia dispozitivului deciziei din 5 iulie 2023, la 18 septembrie 2023, iar decizia motivată la 16 noiembrie 2023 fapte confirmate prin extrasele din poșta electronică, anexate la dosar. 7 36. Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că avocatul Dumitru Marco în interesele lui Marian Capcelea s-a conformat dispozițiilor art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul. 37. Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă. 38. În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. 39. Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 40. Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de avocatul Dumitru Marco în interesele lui Marian Capcelea, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

41. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de avocatul Dumitru Marco în interesele lui Marian Capcelea, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. 42. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera 8 netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

43. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. 44. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument.

Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. 45. Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 46. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). 47. Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 9 48. În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de avocatul Dumitru Marco în interesele lui Marian Capcelea. 49. Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de avocatul Dumitru Marco în interesele lui Marian Capcelea.

Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 10