3ra-726/23 — contestarea actului administrativ

La data de 13 octombrie 2021, Tudor Purcel, reprezentat de avocatul Ghenadie Tatarciuc, a depus acțiune în contencios administrativ către Consiliul comunei Băcioi, secretarul Consiliului comunei Băcioi, Primarul comunei Băcioi, terț Cooperativa Agricolă de Producție „Bacii” prin care a solicitat: - anularea deciziei nr. 1/38 din 06.03.2021 cu privire la examinarea cererii prealabile privind eliberarea certificatului de proprietate privată; - constatarea încălcării dreptului de proprietate a reclamantului Purcel Tudor asupra cotei-părți de 1/5 din saraiul cu număr de inventar 1535, amplasat în mun. Chișinău, comuna Băcioi, deținut în gestiunea Cooperativei Agroindustriale de Producție „BACII”; - obligarea eliberării în beneficiul reclamantului Purcel Tudor a certificatului de proprietate privată ce confirmă dreptul de proprietate asupra cotei-părți valorice din patrimoniul fostei întreprinderi agricole, succesor al Cooperativei Agroindustriale de Producție „BACII” în baza anexelor la procesul-verbal al comisiei de privatizare a bunurilor întreprinderilor agricole, conform modelului aprobat de Ministerul Economiei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 21 august 2020 s-a adresat secretarului Consiliului comunei Băcioi cu solicitarea de ai fi eliberat certificatul de proprietate privată ce confirmă dreptul de proprietate asupra cotei- părți valorice din patrimoniul fostei întreprinderi agricole successor CAP „Bacii”, în baza anexelor la procesul-verbal al comisiei de privatizare a bunurilor întreprinderilor agricole, conform modelului aprobat de Ministerul Economiei și Comerțului. La această cerere nu a primit nici un răspns.

Reclamantul susține că, prin nesoluționarea acestei cereri i s-a încălcat dreptul de proprietate asupra cotei-părți valorice din patrimoniul fostei întreprinderi agricole succesor CAP „Bacii”.

La fel, reclamantul a informat că prin cererea prealabilă din 15 februarie 2021 a solicitat repetat Consiliului comunei Băcioi eliberarea certificatul de proprietate privată ce confirmă dreptul de proprietate asupra cotei-părți valorice din patrimoniul fostei întreprinderi agricole successor CAP „Bacii”. Iar prin 1 decizia Consiliului comunei Băcioi nr.1/38 din 06 martie 2021, cererea prealabilă i-a fost respinsă.

În concluzie reclamantul a afirmat că decizia nr.1/38 din 06 martie 2021, este un act administrativ defavorabil, care i-a lezat dreptul de proprietate la cota valorică din întreprinderea agricolă. Mai mult, în opinia reclamantului decizia contestată nu este motivată în conformitate cu art. 31 din Codul administrativ și nu este certă potrivit art. 119 din Codul administrativ.

În opinia recurentului, instanțele ierarhic inferioare nu au dat nici o apreciere faptului că decizia contestată este nemotivată. Faptului că Consiliul 2 și-a atribuit competențe ale secretarului Consiliului, depășind prin aceasta atribuțiile legale.

Subsecvent, recurentul consideră că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, invocând art. 432 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură civilă.

Art. 191 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel.”

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);

Art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. 3 Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Din actele cauzei rezultă că, la 01 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău, a pronunțat în ședință publică dispozitivul deciziei.

La 02 martie 2023, dispozitivul deciziei a fost notificat participanților la proces prin intermediul poștei electronice, inclusiv la adresa electronică a avocatului Ghenadie Tatarciuc – g_tatarciuc@mail.ru (f.d. 97).

La 11 iunie 2023 prin intermediul poștei electronice avocatul Ghenadie Tatarciuc în interesele lui Tudor Purcel a depus cerere de recurs motivat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2023(f.d.100-103).

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente diferite dies a quo, și anume: în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, de la notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel.

Prin urmare, având în vedere cele constatate, este cert că termenul de 30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data nașterii dreptului la recurs), pentru prezentarea recursului a început să curgă din data de 03 martie 2023, ziua imediat următoare celei în care recurentului i-a fost notificată copia dispozitivului deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a expirat la 3 mai 2023 (ziua imediat lucrătoare).

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurentul nu a depus recursul în interiorul termenului legal, motiv pentru care survin 4 consecințele art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost depus după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(1).

Distinct acestor circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că de la momentul notificării prin intermediul poștei electronice a dispozitivului deciziei recurentul a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul procedural și a depune recurs în interiorul termenului instituit la art. 245 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data nașterii dreptului la recurs). Or, fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, recurentul trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea în termen a recursului.

Se mai reține că potrivit art. 24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data nașterii dreptului la recurs), este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage drept consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 65 alin.(1), (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

În speță, recurentul a invocat în mod generic solicitarea privind repunerea în termenul legal de formulare a recursului. Totuși, fără prezentarea unor motive obiective sau probe concludente care să justifice imposibilitatea respectării termenului, această solicitare nu poate fi admisă.

În consecință, în lipsa unui impediment real, obiectiv și dovedit care să fi împiedicat respectarea termenului legal de exercitare a recursului, recursul depus urmează a fi declarat inadmisibil.

Totodată, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Imperioase speței sunt și dezideratele Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov contra Ucrainei, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe noi descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși 5 reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Tudor Purcel ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, precum și a dreptului la un recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că recurenta a neglijat dreptul de valorificare a drepturilor procedurale în sensul și termenul stabilit de către instanța de judecată.

Având în vedere considerentele menționate și faptul că Tudor Purcel, reprezentat de avocatul Ghenadie Tatarciuc nu a respectat prevederile imperative ale 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data nașterii dreptului la recurs), instanța de recurs concluzionează că recursul trebuie declarat inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Tudor Purcel, reprezentat de avocatul Ghenadie Tatarciuc cu privire la repunerea în termenul de declarare a recursului. Declară inadmisibil recursul depus de Tudor Purcel, reprezentat de avocatul Ghenadie Tatarciuc. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 6