A.P. c. BELGIQUE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Affaire communiquée
A.P. c. BELGIQUE (CtEDO, 2022)
Publicat la 25 aprilie 2022 SECȚIUNEA 3 Cererea nr. 60405/21 A.P. împotriva Belgiei introdusă la 15 decembrie 2021, comunicată la 6 aprilie 2022 ÎN PARTEA A 3-a, cererea se referă la un resortisant chinez de origine uigură arestat la frontiera belgiană. În ziua sosirii sale, acesta a depus o cerere de protecție internațională și a primit notificarea unei decizii de trimitere fără a indica țara de destinație. Atragând, într-un aviz, atenția secretarului de stat pentru azil și migrație asupra necesității de a evita retrimiterea reclamantului, direct sau indirect, către China, având în vedere originea sa uigură, comisarul general pentru străini și apatrizi (□ CGRA A se vedea, de asemenea, hotărârea Curții a Uniunii Europene în cauzele conexate C-78/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, Rec., p. La 17 decembrie 2021, Curtea a indicat o măsură provizorie prin care a solicitat guvernului belgian să nu deruleze în afara statului reclamant către Maroc sau Turcia, astfel cum fusese planificat. În prealabil, CCE declarase inadmisibilă cererea de suspendare în extremă urgență a măsurii în termen de 10 zile de la data la care reclamantul ar fi trebuit să introducă în termen de 10 zile de la decizia de trimitere. Măsura provizorie a fost menținută atât timp cât cauza reclamantului este pendinte în fața Curții. Reclamantul a fost, de atunci, admis pe teritoriu. În fața Curții, invocând art. 3 luat în nume propriu și combinat cu art. 13 din convenție, reclamantul se plânge că mijloacele de azil nu au considerat documentul de călătorie pe care l-a furnizat ca un început de dovadă pentru a-și stabili identitatea și cetățenia și pentru a evalua necesitatea protecției internaționale. Reclamantul se plânge, de asemenea, că, în pofida riscurilor pe care le-ar suporta din cauza originii sale în cazul returnării indirecte către una dintre celelalte țări avute în vedere, cunoscute de autorități, acestea au făcut demersurile necesare pentru a se îndepărta fără a avea posibilitatea efectivă de a introduce o cale de atac care să îi permită să conteste această îndepărtare. Având în vedere faptele din speță, se poate considera că autoritățile belgiene au efectuat, în cadrul procedurii de azil și al procedurii de expulzare, o evaluare serioasă a riscurilor suportate de reclamant ca urmare a originii sale, în conformitate cu art. 3 adoptat în mod individual sau combinat cu art. 13 ( Singh și alții c. Belgia, nr 33210/11, § 55 și §§ 99-105, 2 octombrie 2012, F.G. c. Suedia [GC], n 43611/11, § 111-127 și 144-157, 23 martie 2016; a se vedea, în special, în ceea ce privește trimiterea la un reclamant de origine ouigură M.A. și altele c. Bulgaria, n 5115/18, § 68-84, 20 februarie 2020) Având în vedere decizia CCE privind landul reclamantului, acesta din urmă a beneficiat de un drept de recurs efectiv suficient de disponibil și accesibil în conformitate cu art. 13 coroborat cu art. 3 din Convenția M.S.S.c. Belgia și Grecia [GC], nr. 3096/09, § 286-233 și 318 CEDH 2011, și I.M.c. Franța, nr. 9152/09, § 150-160, 2 februarie 2012)