3ra-465/24 — cu privire la anularea actului administrativ, obligarea recalculării cuantumului pensiei si încasarea cheltuielilor de asistentă juridică
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ, obligarea recalculării cuantumului pensiei si încasarea cheltuielilor de asistentă juridică
- Temei legal
- Motivarea insuficientă a hotărârii privind perioada pentru care se recalculează pensia stabilită anterior subiectilor vizati de Legea 1544 din 1993
3ra-465/24 — cu privire la anularea actului administrativ, obligarea recalculării cuantumului pensiei si încasarea cheltuielilor de asistentă juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de către Casa Națională de
Asigurări Sociale,
în contencios administrativ, înaintată la acțiunea depusă de Iurie Lupu
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului
administrativ, obligarea recalculării cuantumului pensiei și încasarea
cheltuielilor de asistență juridică,
împotriva deciziei din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-465/24
PIGD 2-23144890-01-3ra-28052024)
Motivarea insuficientă a hotărârii privind perioada pentru care se
recalculează pensia stabilită anterior subiecților vizați de Legea 1544/1993.
Omisiunea de a analiza argumentele esențiale invocate de recurentă în raport
cu normele imperative și cadrul legal aplicabil.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. G. Cazacu
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, A. Bostan, V. Negru
24 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 octombrie 2023 Iurie Lupu a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a
solicitat anularea deciziei Casei teritoriale de asigurări sociale Ciocana nr.
95/2023/38914 din 14 septembrie 2023, anularea răspunsului Casei
Naționale de Asigurări Sociale nr. 4826/23 din 02 octombrie 2023 la cererea
prealabilă, obligarea recalculării cuantumului pensiei în beneficiul
reclamantului, cu achitarea pensiei restante începând cu data de 27
septembrie 2009 reieșind din salariul funcției, salariul pentru gradul militar
special, sporul procentual pentru vechime în serviciu înainte de concediere,
precum și media lunară a tuturor plăților primite în ultimul an de serviciu
luând în considerare confirmarea nr. 34/20-7531-1029 din 21 august 2023
eliberată de Direcția de Poliție al mun. Chișinău, ținând cont de majorările și
indexările stabilite, precum și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în
mărime de 6.000 lei.
În motivarea acțiunii depuse Iurie Lupu a indicat că, Casa teritorială
de asigurări sociale sectorul Ciocana, mun. Chișinău, prin decizia nr.
95/2023/38914 din 14 septembrie 2023 a refuzat în recalcurea pensiei pentru
vechime în muncă, în temeiul Legii nr. 1544/1993 asigurării cu pensii a
militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și
Hotărârii Guvernului nr. 78/1994 cu privire la modul de calculare a vechimii
în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu
statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare.
Reclamantul a menționat că, cuantumul pensiei pentru vechime în
muncă a fost calculat în proporție de 50% începând cu data de 27 septembrie
2009.
Iurie Lupu a susținut că vechimea în serviciu a acestuia potrivit
confirmării nr.34/20-7531-1029 din 21 august 2023 constituia 23 ani, 06 luni
24 zile la momentul obținerii dreptului la pensie sau 59% din solda lunară.
1
Reclamantul nefiind de acord cu decizia Casei teritoriale de asigurări
sociale sectorul Ciocana, mun. Chișinău a contestat-o la organul ierarhic
superior Casa Națională Asigurări Sociale.
La rândul său, Casa Națională de Asigurări Sociale prin răspunsul
4826/23 din 02 octombrie 2023, a respins cererea prealabilă, considerând că,
perioadele de activitate de la 08 iulie 2003 până la 01 mai 2004 și de la 07
aprilie 2005 până la 26 septembrie 2009 nu pot fi raportate la prevederile pct.
8 lit. d) a Hotărârii Guvernului nr. 78/1994 și nu există temei pentru
recalcularea pensiei. Acest fapt este constatat și prin calculul cu privire la
vechimea în muncă emis de MAI în anul 2009 (care a servit drept bază la
stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă 2009).
În opinia reclamantului decizia Casei teritoriale de asigurări sociale
sectorul Ciocana, mun. Chișinău nr. 95/2023/38914 din 14 septembrie 2023
și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale cu nr. 4826/23 din 02
octombrie 2023 sunt ilegale și pasibile de a fi anulate, deoarece contravin
prevederilor Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul
de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie
1993, preom și deciziei Curții Constituționale a Republicii Moldova nr.19
din 19 iulie 2016.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 13 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Iurie
Lupu.
S-a anulat decizia Casei teritoriale de asigurări sociale Ciocana nr.
95/2023/38914 din 14 septembrie 2023 privind respingerea cererii în
stabilirea pensiei.
S-a anulat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 4826/23
din 02 octombrie 2023, asupra cererii prealabile.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a recalcula
cuantumul pensiei în beneficiul lui Iurie Lupu, cu achitarea pensiei restante
începând cu data de 27 septembrie 2009 reieșind din salariul funcției, salariul
pentru gradul militar special, sporul procentual pentru vechime în serviciu
înainte de concediere, precum și media lunară a tuturor plăților primite în
ultimul an de serviciu, luând în considerare confirmarea nr. 34/20-7531-1029
din 21 august 2023 eliberată de Direcția de Poliție al mun. Chișinău, ținând
cont de majorările și indexările stabilite, conform legii.
S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul
lui Iurie Lupu cheltuielile de asistență juridică în mărime de 6.000 lei.
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen la 05
ianuarie 2024, de către Casa Națională de Asigurări Sociale.
2
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 27 martie 2024 a respins
cererea de apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale, a menținut
hotărârea din 13 decembrie 2023 Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Instanța de apel, reținând prevederile art. 1 alin. (1), art. 13, lit. a),
art. 18 , art. 48, art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 în colaborare
cu pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, a
concluzionat că cererea de chemare în judecată este întemeiată, deoarece
aplicabilitatea Hotărârii Guvernului nr. 78/1994, este deja determinată de
angajator, care doar urma să fie reținută de către autoritatea pârâtă și,
respectiv, efectuate acțiunile corespunzătoare de recalculare a vechimii în
muncă în privința lui Iurie Lupu.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
În data de 22 mai 2024 a depus recurs Casa Națională de Asigurări
Sociale împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii.
În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a
invocat dezacordul cu soluția adoptată, menționând că instanța de apel nu a
analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare ce
reglementează astfel de litigii.
Totodată, a relatat că decizia adoptată este neîntemeiată și rezidă din
interpretarea în mod eronat a legii materiale aplicabile și anume a pct. 8 lit.
d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, or, perioada de
activitate a reclamantului în Izolatorul de detenție provizorie nicidecum nu
poate fi atribuită sau recunoscută ca vechime în muncă cu înlesniri.
La 28 mai 2025 Iurie Lupu, prin intermediul avocatului Vladimir
Kovali, a depus referință, prin care a solicitat declararea recursului
inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 22, alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt
din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de
expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ stabilește că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii
judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, că recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5
3
judecători poate decide, prin vot unanim, că recursul considerat admisibil să fie examinat
de un complet din 9 judecători.”
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ prevede că:
„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material.”
Art. 195 din Codul administrativ reglementează următoarele:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 219, alin. (1) din Codul administrativ prevede că:
„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza
tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de
cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel că instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile
cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul
administrativ, reglementează că:
„Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea
a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în
apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile
prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art.245 din Codul administrativ prevede următoarele:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 4451 alin. (1), lit. b) din Codul administrativ stabilește că:
„Recursul este admis dacă prin admiterea recursului, se schimbă sau se
consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție”
Art. 247 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în
ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ statuează că:
„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite
cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.”
4
Art. 1 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, stabilește că:
„Militarii care îndeplinesc serviciu prin contract, persoanele din corpul de comandă
și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special
din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de
Carabinieri beneficiază de dreptul la pensie viageră pentru vechime în muncă, dacă au
vechimea respectivă în serviciu militar și în organele afacerilor interne.
Militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care au devenit persoane
cu dizabilități în condițiile prezentei legi au dreptul la pensie de dizabilitate.
Familiile militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, precum și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri decedate
sau căzute la datorie au dreptul la pensie în cazul pierderii întreținătorului.”
Art. 7 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 stabilește că:
„Militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, familiilor lor care au
concomitent dreptul la diferite pensii de stat li se stabilește o singură pensie, la alegerea
lor.”
Art. 13, lit. a) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 prevede că:
„Dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii care au îndeplinit
serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care la 1
iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani.”
Art. 48 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 statuează că:
„Pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin
contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne
și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, ale funcționarilor publici cu statut
special din sistemul administrației penitenciare, ale ofițerilor de protecție și
colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale
membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale,
în modul stabilit de Guvern.”
Art. 51 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 stabilește că:
„În cazul apariției unor circumstanțe care implică modificarea mărimilor pensiilor
stabilite pentru militarii în termen și familiile acestora, recalcularea pensiilor se
efectuează în termenele stabilite de Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii.
Recalcularea pensiilor pentru militarii care au îndeplinit serviciu prin contract,
pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
precum și pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și pentru familiile
acestora se efectuează de la data de 1 a lunii următoare celei în care au survenit
circumstanțele ce cauzează modificarea mărimii pensiei. Totodată, dacă pensionarul
5
beneficiază de dreptul la majorarea pensiei, diferența de pensie i se poate plăti doar pentru
12 luni trecute.”
Art. 54 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 stabilește că:
„Suma pensiei calculată pentru pensionarii din rândurile militarilor, persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și ale funcționarilor
publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și pentru familiile
acestora și nesolicitată la timp se plătește pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru
3 ani premergători datei solicitării pensiei. Sumele pensiei neprimite la timp din vina
organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă
fără limite în timp.”
Art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993
reglementează că:
„Recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu
punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la
momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior
acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua
pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor
suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Referitor la termenul de declarare a recursului, completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțată public la 27 martie 2024. Conform extrasului din poșta
electronică a Curții de Apel Chișinău deciziei a fost notificată autorității
recurente, prin intermediul poștei electronice, la 08 aprilie 2024.
Recursul a fost depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale la
22 mai 2024.
În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost
demarată în interiorul termenului legal.
În speță, completul de judecată nu a considerat oportun de a cita
participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu
privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele autorității
recurente și contraargumentele din referință au fost formulate cu suficientă
precizie pentru a permite instanței examinarea acestora.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Casa Națională de
Asigurări Sociale întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei
instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
6
Completul de judecată consideră imperioase dezideratele Curții
Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac v. Croația (hotărârea
din 05 aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului
constituie un principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu putea
exista nicio așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia
Curtea Supremă trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli
procedurale evidente.
Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a
dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt
constatată de instanțe și confirmată de părți.
Astfel, probatoriul acumulat la materialele dosarului, precum și din
dosarul administrativ rezultă că, prin încheierea de stabilire a pensiei pentru
vechime în muncă lui Iurie Lupu i s-a stabilit pensia începând 26 septembrie
2009 în mărime de 50 % de la salariu, reieșind din vechimea în muncă de 20
ani.
La data de 04 mai 2018 Iurie Lupu a solicitat reexaminarea pensiei,
prezentând suplimentar confirmarea nr. 125 din 24 aprilie 2018 eliberată de
Direcția de Poliție al mun. Chișinău.
Prin decizia nr. 95/2018/31052 din 05 iunie 2018 s-a refuzat în
recalcularea pensiei, deoarece vechimea indicată în ordinul Ministerului
Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 se referea la stabilirea pensiei
și nu la recalcularea acesteia.
Ulterior, la data de 22 august 2023 Iurie Lupu a solicitat reexaminarea
pensiei, prezentând suplimentar confirmarea nr. 34/20-7531-1029 din 21
august 2023 eliberată de Direcția de Poliție al mun. Chișinău.
Prin decizia nr. 95/2023/38914 din 14 septembrie 2023 Casei teritoriale
de asigurări sociale sectorul Ciocana, mun. Chișinău s-a refuzat în
recalcularea pensiei, deoarece vechimea indicată în ordinul Ministerului
Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 se referea la stabilirea pensiei
și nu la recalcularea acesteia.
Deoarece a primit refuz, la 19 septembrie 2023, Iurie Lupu a depus
cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 95/2023/38914
din 14 septembrie 2023 privind refuzul în recalcularea pensiei.
Casa Națională de Asigurări Sociale prin răspunsul nr. 4826/23 din 02
octombrie 2023 a respins cererea prealabilă ca fiind neîntemeiată, deoarece
perioadele de activitate 08 iulie 2023 – 01 mai 2004 și 07 aprilie 2005- 26
septembrie 2009 nu pot fi raportate la prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și nu există temei pentru
recalcularea pensiei.
Iurie Lupu prin prezenta acțiune a solicitat anularea deciziei Casei
teritoriale de asigurări sociale Ciocana nr. 95/2023/38914 din 14 septembrie
2023, anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 4826/23
din 02 octombrie 2023 la cererea prealabilă, obligarea recalculării
7
cuantumului pensiei în beneficiul reclamantului, cu achitarea pensiei restante
începând cu data de 27 septembrie 2009, luând în considerare confirmarea
nr. 34/20-7531-1029 din 21 august 2023 eliberată de Direcția de Poliție al
mun. Chișinău, ținând cont de majorările și indexările stabilite, precum și
încasarea cheltuielilor de asistență juridică.
Fiind investită cu examinarea cauzei, Judecătoria Chișinău, sediul
Rîșcani prin hotărârea din 13 decembrie 2023 a admis integral cererea de
chemare în judecată depusă de Iurie Lupu, a anulat actele administrative
contestate și a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a recalcula
cuantumul pensiei în beneficiul lui Iurie Lupu, cu achitarea pensiei restante
începând cu data de 27 septembrie 2009, luând în considerare confirmarea
nr. 34/20-7531-1029 din 21 august 2023 eliberată de Direcția de Poliție al
mun. Chișinău, ținând cont de majorările și indexările stabilite, conform legii
și a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui
Iurie Lupu cheltuielile de asistență juridică în mărime de 6.000 lei.
Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin
decizia din 27 martie 2024 a respins cererea de apel declarată de Casa
Națională de Asigurări Sociale, a menținut hotărârea din 13 decembrie 2023
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Cercetând materialele administrate instanța de recurs constată că
instanțele de judecată ierarhic inferioare au obligat Casa Națională de
Asigurări Sociale în condițiile legii să emită act administrativ individual
favorabil prin care să dispună recalcularea pensiei pentru vechime în serviciu
lui Iurie Lupu, cu achitarea diferenței pensiei, începând cu data survenirii
dreptului – 27 septembrie 2009, luându-se în considerare confirmarea nr.
34/20-7531-1029 din 21 august 2023 eliberată de Direcția de Poliție al mun.
Chișinău.
Astfel, analizând motivele soluției supuse criticii în recursul declarat
de Casa Națională de Asigurări Sociale, completul de judecată ajunge la
concluzia că decizia instanței de apel nu poate fi menținută din cauza
deficiențelor în motivare. Or, instanța de apel nu a furnizat o motivare
adecvată și clară cu privire la obligația Casei Naționale de Asigurări Sociale
de a-i achita lui Iurie Lupu pensia neachitată, începând cu data survenirii
dreptului – 27 septembrie 2009, luându-se în considerare confirmarea nr.
34/20-7531-1029 din 21 august 2023 eliberată de Direcția de Poliție al mun.
Chișinău.
Însă, în ciuda concluziilor favorabile aduse de prima instanță și
instanța de apel în privința cererii reclamantului de a recalcula și achita
pensia începând cu data survenirii dreptului – 27 septembrie 2009, instanța
de recurs a constatat că hotărârile acestora nu au abordat în mod
corespunzător aspectul vădit al responsabilității organului de asigurări
sociale care stabilește sau plătește pensia, precum și perioada pentru care
urmează a fi recalculată pensia.
8
Aceste concluzii nu aduc în discuție responsabilitatea Casei
Naționale de Asigurări Sociale pentru neplata pensiei cu înlesniri, dar
perioada pentru care urmează a fi recalculată pensia, or legislația specială,
care este aplicabilă cauzei, operează cu două perioade precedente pentru care
urmează a fi recalculată și achitată pensia, dar nu mai mare de trei ani înainte
de data solicitării pensiei.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atrage
atenția asupra faptului că decizia instanței de apel creează o impresie
rezonabilă de superficialitate, or, instanța de apel nu a analizat în ce măsură
recalcularea dispusă respectă limitele prevăzute de lege, în special art. 54,
precum și art. 61 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993, care
reglementează perioada pentru care poate fi efectuată recalcularea pensiei.
Potrivit art. 54 și art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993,
recalcularea pensiei poate fi efectuată doar în anumite condiții: dacă Casa
Națională de Asigurări Sociale este vinovată de neacordarea recalculării,
pensia poate fi achitată pentru întreaga perioadă restantă, fără limită
temporală; dacă refuzul recalculării s-a bazat pe o interpretare juridică a
legislației și nu pe o inacțiune nejustificată a Casei Naționale de Asigurări
Sociale, recalcularea poate fi aplicată doar pentru 12 luni anterioare
solicitării.
Însă, în esență, instanța de apel nu a analizat dacă refuzul recalculării
de către Casa Națională de Asigurări Sociale a fost determinat de o eroare
administrativă sau de aplicarea unei norme legale. Această distincție este
esențială pentru stabilirea întinderii obligației Casei Naționale de Asigurări
Sociale și pentru aplicarea corectă a prevederilor legale.
Astfel, instanțele de judecată nu au motivat aspectul menționat, iar
aceasta poate ridica întrebări cu privire la motivele acestei decizii. În lipsa
unei motivări clare, există incertitudini în ceea ce privește raționamentul
instanței și modul în care a fost aplicată legea în acest caz.
Conform prevederii art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993,
recalcularea pensiilor se face pe baza documentelor disponibile la momentul
recalculării în organele de pensionare. Dacă reclamantul prezintă ulterior
acte suplimentare care ar putea majora pensia, recalcularea se va face pentru
perioada precedentă, dar nu pentru mai mult de 12 luni de la depunerea
acestor acte și nu înainte de data punerii în aplicare a legii relevante.
Completul de judecată menționează că existența unei norme care
exclude dreptul de a beneficia de anumite plăți, nu poate fi interpretată ca o
vină pe care o poartă organul de asigurări sociale care stabilește sau plătește
pensia.
Deci, la caz instanțele de judecată nu au motivat în niciun fel
concluzia de a recalcula și încasa lui Iurie Lupu pensia neachitată, începând
cu data survenirii dreptului – 27 septembrie 2009, luându-se la bază
confirmarea nr. 34/20-7531-1029 din 21 august 2023 eliberată de Direcția de
9
Poliție al mun. Chișinău la situația în care normele citate supra prevăd o
perioadă de cel mult 3 ani sau o perioadă de 12 luni. Prin urmare, este esențial
ca instanța să examineze responsabilitatea organului de asigurări sociale în
ceea ce privește recalcularea pensiei pentru perioada menționată de Iurie
Lupu.
În cazul din speță, instanța de apel a dispus recalcularea pensiei
pentru întreaga perioadă începând cu 27 septembrie 2009, fără a verifica dacă
această aplicare retroactivă este justificată de culpa Casei Naționale de
Asigurări Sociale. O astfel de analiză este necesară pentru respectarea
principiului legalității și pentru determinarea corectă a drepturilor
reclamantului. În lipsa acestei analize, soluția instanței de apel nu poate fi
menținută, fiind necesară casarea deciziei și rejudecarea cauzei.
În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate
anterior, instanța de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către
instanța de apel este nemotivată, deoarece nu a stabilit dacă Casa Națională
de Asigurări Sociale este vinovată de neacordarea recalculării, dacă refuzul
recalculării s-a bazat pe o interpretare juridică a legislației și nu pe o
inacțiune nejustificată a Casei Naționale de Asigurări Sociale, precum și
perioada pentru care urmează a fi efectuată recalcularea pensiei.
În context instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil,
garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre
motivată. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța judecătorească în
mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei deferite
spre soluționare.
Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor
hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un
proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a
se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și,
argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau respingerea acestora
(cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999).
Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor
de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în
mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea
ce, în speță, lipsește. Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea
să fie motivată, justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-
au făcut pe judecător să adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă
sistemul prevedea o cale de atac împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării
unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un proces echitabil (cauza
Kaufman vs. Belgia, 1986).
Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și
concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente
10
pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În
cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și
explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-
o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins,
acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani
vs. Spania, 1994).
Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența
CtEDO referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile,
instanța de recurs conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că
instanța de apel nu și-a îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala
decât cu încălcarea dreptului la un proces echitabil al recurentei, inclusiv
dreptul de acces liber la justiție în raport cu obligația instanței de „a auzi”
justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din Convenție.
Având în vedere deficiențele constatate, completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție conchide că soluția instanței de apel nu poate fi
menținută, fiind necesară o rejudecare a cauzei, or, constatările instanței de
apel nu conțin o argumentare clară, bazată pe suportul probator existent la
materialele cauze, din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției
emise, astfel încât instanța de recurs este în dificultate de a exercita controlul
judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea
soluției adoptate.
Totodată, instanța de recurs menționează că jurisprudența Curții
Supreme de Justiție la acest capitol este uniformă și suficient de vastă și
anume în ceea ce vizează obligația instanțelor de judecată la examinarea
litigiilor ce vizează asigurarea socială (pensiile) în temeiul Legii asigurării
cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de
Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993.
Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie prematură, dictată
de neelucidarea tuturor circumstanțelor pertinente speței, iar lichidarea
acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă,
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează
necesitatea admiterii recursului depus de către Casa Națională de Asigurări
Sociale și casării deciziei din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, cu
restituirea cauzei spre rejudecare în aceiași instanță.
Subsecvent, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră oportun de a menționa că prin prisma art. III alin.(1) – (2), pct.1)
din Legea Nr. 135 din 13 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative
(revizuirea hărții judiciare), Curtea de Apel Chișinău s-a redenumit în Curtea
de Apel Centru.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248, alin. (1), lit. d) din
Codul administrativ
11
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale.
Casează integral decizia din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
adoptată în cauza de contenciosului administrativ, intentată la acțiunea
depusă de Iurie Lupu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind
anularea actului administrativ, obligarea recalculării cuantumului pensiei și
încasarea cheltuielilor de asistență juridică, cu remiterea cauzei la rejudecare
la Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
12