2ra-765/24 — anularea deciziei Consiliului privind încetarea contractului individual de muncă, restabilirea în functia anterior detinută, încasarea plătilor salariale pentru întreaga perioadă de absentă fortată de la muncă, încasarea premiului de performantă, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată

La 22 martie 2022, Denis Șova, reprezentat de avocatul Inna Soțchi, a depus cerere de chemare în judecată, concretizată pe parcursul examinării cauzei, împotriva Combinatului de Vinuri „Cricova” Societate pe Acțiuni cu privire la anularea parțială a deciziei Consiliului, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale pentru perioada absenței forțate de la muncă, încasarea premiului de performanță, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (vol. I, f.d. 3-13, 231-233).

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, în baza contractului individual de muncă nr. 01 încheiat cu Combinatul de Vinuri „Cricova” SA, Denis Șova a fost numit în funcția de director general al Combinatului de vinuri „Cricova” SA.

La 26 ianuarie 2022, a avut loc ședința Consiliului Combinatului de Vinuri „Cricova” SA, în urma căreia a fost încetat contractul individual de muncă cu Denis Șova, fiind demis din funcția de director general.

La 14 februarie 2022, reprezentantul lui Denis Șova a expediat către fiecare membru al Consiliului angajatorului și Agenția Proprietății Publice câte o interpelare, prin care a solicitat informații cu privire la ședința din 26 ianuarie 2022 și copiile de pe actele ce țin de această ședință. La 18 februarie 2022, Agenția Proprietății Publice a emis răspunsul nr. 05-04-1010, care a fost comunicat reprezentantului reclamantului în data de 14 martie 2022. La răspuns au fost anexate mai multe acte din care rezultă că ședința Consiliului a fost convocată la 26 ianuarie 2022, ora 16:00, în format online, de către președintele Consiliului, Alina Boțoc, în baza demersului Agenției Proprietății Publice din 19 ianuarie 2022.

Reclamantul a menționat că, prin cererea nr. 14-05-299 din 19 ianuarie 2022, Agenția Proprietății Publice a solicitat Consiliului Combinatului de Vinuri „Cricova” SA de a include pe ordinea de zi a adunării generale ordinare anuale a 1 acționarilor următoarele chestiuni: „Repartizarea profitului net obținut în anul 2021 și aprobarea normativelor repartizării profitului net pentru anul 2022. Aprobarea direcțiilor prioritare de dezvoltare a societății pe acțiuni pentru anii 2022-2024”.

În temeiul solicitării respective, la 24 ianuarie 2022, ora 11:10, președintele Consiliului, Alina Boțoc, a expediat prin poșta electronică în adresa lui Sergiu Gherciu, Dorel Noroc, Victoriei Blanuța, Anei Hîrcîială, în calitate de membri ai consiliului societății, lui Vitalie Cepraga, în calitate de secretar al consiliului și lui Lilian Cristiuc, în calitate de reprezentant al statului în cadrul Combinatului de Vinuri „Cricova” SA, propunerea de „desfășurare a ședinței Consiliului societății pentru miercuri 26 ianuarie 2022, ora 16:00 (format online), în cadrul căreia să fie examinată întrebarea cu privire la includerea pe ordinea de zi a adunării generale a acționarilor a chestiunilor: Repartizarea profitului net obținut în anul 2021 și aprobarea normativelor repartizării profitului net pentru anul 2022; Aprobarea direcțiilor prioritare de dezvoltare a societății pe acțiuni pentru anii 2022-2024.”

Reclamantul a relevat că, prin email-ul din 24 ianuarie 2022, președintele Consiliului, Alina Boțoc, a dispus convocarea acestuia și a stabilit ordinea de zi care includea acele două chestiuni. Ulterior, prin cererea Agenția Proprietății Publice nr. 14-05-434 datată cu 25 ianuarie 2022, însă semnată electronic la 26 ianuarie 2022, ora 10:49, de către directorul general al Agenția Proprietății Publice, Eugeniu Cozonac, s-a solicitat Consiliului Combinatului de Vinuri „Cricova” SA de a înceta contractul individual de muncă nr. 01 din 17 iulie 2020 cu Denis Șova și a propus examinarea candidaturii lui Sorin Maslo în funcția de director general interimar.

Reclamantul a notat că, email-urile din 26 ianuarie 2022, ora 15:51 și 14:28, au fost recepționate de doar 2 membri ai Consiliului, Ana Hîrcîială și Victoria Blanuță, din cei 4 membri. Respectiv, doar acești membri au luat cunoștință cu propunerea de a include pe ordinea de zi a Consiliului celelalte două chestiuni și cererea Agenției Proprietății Publice de a înceta contractul individual de muncă cu Denis Șova și numirea directorului general interimar.

În data de 26 ianuarie 2022, a avut loc ședința Consiliului Combinatului de Vinuri „Cricova” SA. Iar, conform procesului-verbal nr. 01, la ședința Consiliului au participat 4 din cei 5 membri, și anume Alina Boțoc, Ana Hîrcîiala, Victoria Blanuța și Dorel Noroc, iar Gherciu Sergiu a absentat. Totodată, Vitalie Cepraga a fost secretar al ședinței Consiliului.

La ședința Consiliului a fost propusă spre aprobare ordinea zi care conținea 3 chestiuni: examinarea cererii Agenției Proprietății Publice nr. 14-05-299 din 19 ianuarie 2022; cu privire la încetarea contractului individual de muncă nr. 1 din 17 iulie 2020 al directorului general al Combinatului de Vinuri „Cricova” SA, Denis 2 Șova”; și cu privire la examinarea candidaturii dlui Sorin Maslo pentru funcția de director general interimar, până la numirea directorului general prin concurs sau a altui director general interimar. Ordinea de zi în redacția respectivă a aprobată prin votul „pentru” a 4 membri ai Consiliului.

Reclamantul a menționat că, ordinea de zi a ședinței Consiliului a fost stabilită de către președintele acestuia și a fost comunicată membrilor în data de 24 ianuarie 2022. Completarea ordinii de zi a fost propusă de către președintele Consiliului cu 2 ore înainte de ședință și, din cei 5 membri ai Consiliului, doar doi au citit mesajul de completare a ordinii de zi. La ședința din 26 ianuarie 2022 au participat 4 membri din 5 ai Consiliului. Prin urmare, dlui Sergiu Gherciu nu i-au fost comunicate subiectele propuse spre a fi incluse în ordinea de zi. Acesta nu a participat la ședința Consiliului și nu a cunoscut, consimțit și votat pentru includerea în ordinea de zi a chestiunilor privind demiterea reclamantului și numirea directorului interimar.

În opinia reclamantului, procesul-verbal nr. 1 din 26 ianuarie 2022 este lovit de nulitate absolută în partea ce ține de decizia Consiliului: „Cu privire la întrebarea 2 din ordinea de zi s-a decis: începând cu data prezentului proces-verbal, în temeiul art. 263 lit. c) din Codul muncii nr. 154/2003, art. 200 alin. (1) din Codul civil nr. 1102/2002, precum și pct. 8.2 lit. e) din Contractul individual de muncă nr. 01 din 17 iulie 2020, a înceta contractul individual de muncă nr. 1 din 17 iulie 2020 al directorului general al Combinatului de Vinuri „Cricova” SA, Denis Șova. Data încetării contractul individual de muncă nr. 1 din 17 iulie 2020 al directorului general al Combinatului de Vinuri „Cricova” SA, Denis Șova, se consideră ultima zi de muncă a lui Denis Șova și aceasta va fi 26 ianuarie 2022. În conformitate cu prevederile art. 264 din Codul muncii nr. 154/2003 și în temeiul pct. 8.6 al contractului individual de muncă nr. 1 din 17 iulie 2020 al directorului general al Combinatului de Vinuri „Cricova” SA, Denis Șova, în redacția acordului adițional nr. 01 din 08 iunie 2021 la acest contract se stabilește plăți lui Denis Șova o compensație pentru încetarea contractului individual de muncă înainte de termen în mărime de 6 (șase) salarii medii lunare ale funcției de director general la Societate. Cu privire la întrebarea 3 din ordinea de zi s-a decis: începând cu data prezentului proces-verbal, în temeiul art. 263 lit. c) din Codul muncii nr. 154/2003, a numi în funcția de director general interimar al Combinatului de Vinuri „Cricova” SA pe Sorin Maslo. Sorin Maslo va începe exercitarea funcției de director general interimar al Combinatului de Vinuri „Cricova” SA începând cu data de 27 ianuarie 2021. A încheia un contract individual de muncă cu Sorin Maslo privind exercitarea de către acesta, începând cu data de 27 ianuarie 2021 a funcției de director general interimar al Combinatului de Vinuri „Cricova” SA pe un termen de până la data numirii de 3 către Consiliul Combinatului de Vinuri „Cricova” SA a directorului general prin concurs sau a altui director general interimar al Combinatului de Vinuri „Cricova” SA cu stabilirea retribuției funcției lui în conformitate cu prevederile legislației Republicii Moldova și a contractului individual de muncă. A împuternici președintele Consiliului Combinatului de Vinuri „Cricova” SA, Alina Boțoc, cu dreptul de a semna din numele Consiliului Combinatului de Vinuri „Cricova” SA cu Sorin Maslo contractul individual de muncă.”

Reclamantul a considerat că, adoptarea deciziilor contestate a fost afectată și de alte încălcări, deoarece nu a fost întrunit numărul de voturi pentru demiterea reclamantului și numirea directorului interimar. La ședința din 26 ianuarie 2022 au fost încălcate prevederile Statutului Combinatului de Vinuri „Cricova” SA, care la articolul 20 alin. (1) prevede că organe de conducere ale Societății sunt: Consiliul Societății (din 7 membri cu termenul de împuterniciri 1 an)”, cu toate acestea în consiliul societății au fost numiți doar 5 membri.

Denis Șova a specificat că, pentru eliberarea din funcție a directorului general și numirea acestuia sunt necesare 2/ din voturile tuturor membrilor aleși în 3 Consiliul societății. În speță, deși potrivit Statutului, Consiliul ar trebui să aibă 7 membri, de facto, are doar 5 membri desemnați. Iar, la ședința din 26 ianuarie 2022, dintre aceștia au fost prezenți doar 4 membri, dintre care pentru eliberarea din funcție a directorului general au votat 3 – „pro” și 1 „s-a abținut”.

Astfel, în opinia reclamantului, ședința din 26 ianuarie 2022 a avut loc cu încălcarea procedurii prevăzute de lege, de Regulamentul Consiliului și Statutul societății. Or, conform pct. 32 din Regulamentul Consiliului Societății, secretarul anunță membrii Consiliului și reprezentantul statului în societate referitor la data, ora și locul convocării ședinței Consiliului societății și transmite acestora ordinea de zi a ședinței și materialele respective, cel târziu cu cel mult 2 zile lucrătoare înainte de ziua ședinței.

Din această normă rezultă că ordinea de zi trebuia să fie făcută cunoscută membrilor Consiliului cu 2 zile lucrătoare înainte de ziua ședinței. La caz, însă, punctul din ordinea de zi ce privește încetarea contractului individual de muncă și numirea directorului general interimar a fost propus de către Agenția Proprietății Publice pe 26 ianuarie 2022, cu două ore înainte de ședință.

La fel, reclamantul a atras atenția asupra faptului că, procesul-verbal nr. 1 al ședinței Consiliului conține greșeli și nu este complet. Astfel, la întrebarea nr. 3 din ordinea de zi Consiliul a decis ca Sorin Maslo să înceapă să își exercite atribuțiile din data de 27 ianuarie 2021, iar președinta Consiliului a fost împuternicită să semneze cu acesta un contract de muncă cu data de 27 ianuarie 2021. Acest fapt ar 4 presupune că decizia Consiliului ar trebui să aibă un efect retroactiv începând cu data de 27 ianuarie 2021, fapt care este imposibil. De asemenea, procesul-verbal al ședinței nu indică ora când aceasta a început și când s-a terminat, pentru a putea aprecia dacă s-a desfășurat conform deciziei de convocare. Deopotrivă, nu a fost respectată procedura de comunicare a deciziei Consiliului societății din 26 ianuarie 2022, cu mențiunea că reclamantul a aflat despre decizia Consiliului societății din 26 ianuarie 2022 din conversațiile cu alte persoane și din presă. În răspunsul Agenției Proprietății Publice nr. 05-04-1010 din 18 februarie 2022 este menționat faptul că secretarul Consiliului l-a informat verbal pe reclamant despre decizia Consiliului.

Reclamantul a subliniat că, notificarea rezoluțiunii înainte de termen a contractului, inclusiv a celui de mandat și de muncă, urma să fie comunicată în scris mandatarului/angajatului. În speță, această obligație a fost încălcată, fapt recunoscut prin răspunsul Agenției Proprietății Publice nr. 05-04-1010 din 18 februarie 2022.

Reclamantul a învederat că, până în prezent, nu a semnat niciun act care ar confirma că a luat cunoștință cu decizia Consiliului din 26 ianuarie 2022. Actele respective le-a recepționat pe 15 martie 2022, prin intermediul reprezentanților săi, și acest fapt constituie o încălcare a procedurii de încetare a contractului nr. 01 din 17 iulie 2020.

În cererea de concretizare a acțiunii, reclamantul a invocat că a fost demis din funcția de director al Combinatului de Vinuri „Cricova” SA pe 26 ianuarie 2022, înainte de a fi repartizat profitul net al societății. Pentru anul 2020 reclamantul a încasat un premiu în mărime de 86 769,45 MDL și a considerat că pentru anul 2021 urmează să încaseze aceeași sumă, deoarece a fost demis ilegal din funcție și a activat cu succes în funcția respectivă timp de aproape 2 ani, având așteptarea legitimă că va continua să activeze în această funcție.

Reclamantul a precizat că, urmare a demiterii din funcție, și-a pierdut sursa de existență, fapt care i-a cauzat o stare de stres continuu, neliniște și incertitudine, iar angajatorul trebuie să-l despăgubească cu suma de 300 000 MDL pentru prejudiciul moral și suferințele psihologice la care a fost supus.

Reclamantul Denis Șova a solicitat prin cererea de chemare în judecată concretizată anularea deciziei Consiliului Combinatului de Vinuri „Cricova” SA din 26 ianuarie 2022, cu privire la întrebarea 2 din ordinea de zi, cu privire la întrebarea 3 din ordinea de zi, restabilirea în funcția de director general al Combinatului de Vinuri „Cricova” SA, încasarea a salariului mediu lunar pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, încasarea premiului de performanță în mărime de 86 769,45 MDL pentru anul 2021 și repararea prejudiciului moral estimat la suma de 300 000 MDL. 5

În consolidarea soluției, instanța de apel a considerat corectă concluzia primei instanțe privind netemeinicia pretențiilor formulate de către Denis Șova.

Instanța de apel a reținut că, în corespundere cu pct. 8.2 al contractului individual de muncă nr. 01 din 17 iulie 2020, acțiunea contractului încetează: [...] c) din inițiativa Consiliului sau a Directorului general până la expirarea termenului contractului [...]; e) în alte temeiuri prevăzute de legislația Republicii Moldova.

Potrivit pct. 8.3 al contractului, Consiliul este în drept în orice moment să rezilieze prezentul contract (fără indicarea motivului), informând în scris despre aceasta directorul general cu o lună înainte de data rezilierii.

Conform prevederilor art. 200 din Codul civil, (1) administratorul poate fi eliberat din funcție prin hotărâre a organului competent al persoanei juridice conform temeiului prevăzut de lege sau contract, precum și fără invocarea unui motiv, fără termen de preaviz. (2) în cazul în care între administrator și persoana juridică există un raport juridic de muncă, eliberarea din funcție conform alin. (1) atrage încetarea contractului individual de muncă din aceeași dată. Dispozițiile legislației muncii nu pot fi invocate pentru a contesta hotărârea de eliberare din funcție a administratorului.

Instanța de apel a remarcat că, în speță, contractul de muncă/de mandat/de administrator/de conducător cu Denis Șova a fost încetat anume în temeiul pct. 8.2 6 lit. e), dar nu în temeiul pct. 8.3. Respectiv, este neîntemeiată alegația precum că nu a fost respectat termenul de preavizare a directorului general cu o lună înainte de data rezilierii, despre rezilierea contractului, conform pct. 8.3 al contractului, or, contractul de muncă/de mandat/de administrator/de conducător cu Denis Șova a fost încetat în temeiul pct. 8.2 lit. e), care nu prevedea obligația angajatorului la informarea directorului general cu o lună înainte de data rezilierii.

Curtea de Apel Chișinău a notat că, părțile în prezenta cauză au fost legate printr-un contract individual de muncă și, de principiu, raporturile juridice dintre acestea au fost guvernate de clauzale contractului individual de muncă nr. 01 din 17 iulie 2020 și de legislația muncii în partea ce se referă la încheierea contractului și realizarea/executarea acestuia, dar natura complexă a acestor relații a fost completată de normele civile în partea nereglementată pentru perioada de executare a contractului și în mod exclusiv în partea ce se referă la încetarea contractului individual de muncă în caz de eliberare din funcție prin hotărârea organului competent al persoanei juridice. Această concluzie se desprinde imperativ din prevederile de la art. 200 alin. (2) Cod civil, care exceptează aplicarea legislației muncii pentru ipoteza eliberării din funcție a administratorului persoanei juridice prin hotărârea organului competent.

La caz, este stabilit cu certitudine că raporturile de muncă cu Denis Șova au fost încetate conform art. 263 lit. c) din Codul muncii, adică, în alte cazuri prevăzute de contractul individual de muncă și în temeiul pct. 8.2 lit. e) al contractului individual de muncă nr. 01 din 17 iulie 2020, adică, în alte temeiuri prevăzute de legislația Republicii Moldova și în temeiul prevăzut de lege la art. 200 alin. (1) din Codul civil.

Succesiv, instanța de apel a observat că reclamantul a invocat temeiul nulității absolute a hotărârii Consiliul Combinatului de Vinuri „Cricova” SA din 26 ianuarie 2022 în partea ce se referă la chestiunea din punctele 2 și 3 din ordinea de zi în temeiul prevederii de la art. 202 alin. (6) din Codul civil, pe motiv că ar fi fost votată o chestiune care nu a fost inclusă în ordinea de zi.

În acest sens, s-a ajuns la concluzia că, legea nu instituie rigori referitoare la includerea subiectelor în ordinea de zi în aspect de termen, iar potrivit pct. 32 din Regulamentul Consiliului Combinatului de Vinuri „Cricova” SA, aprobat de adunarea generală a acționarilor, Secretarul Consiliului societății anunță membri Consiliului și reprezentantul statului în societate referitor la data, ora și locul convocării ședinței Consiliului Societății și transmite acestora ordinea de zi a ședinței și materialele respective, cel târziu cu cel mult 2 zile lucrătoare înainte de ziua ședinței. 7

Astfel termenul de 2 zile până la ședință este cel în interiorul căruia urmează să fie transmisă propunerea ordinii de zi și, în condițiile speței, pârâtul s-a încadrat temporal în acest termen. Mai mult, conform procesului-verbal nr. 01 al ședinței Consiliului Combinatului de Vinuri „Cricova” SA din 26 ianuarie 2022, această ordine de zi a fost votată de toți membri Consiliului prezenți la ședință, deci nu se poate pune problema expunerii asupra unei chestiuni care nu a fost inclusă în ordinea de zi.

La fel, Curtea de Apel Chișinău a remarcat că nu poate reține argumentul reclamantul precum că nu toți membrii Consiliului societății au cunoscut propunerea de completare a ordinii de zi. Or, dintre membrii Consiliului, doar membrul Dorel Noroc nu a deschis email-ul din 26 ianuarie 2022 prin care s-a notificat propunerea de completare a ordinii de zi, însă acesta nu a fost împotriva includerii chestiunilor respective în ordinea de zi la adoptarea acesteia în ședința din 26 ianuarie 2022, exprimându-și votul „pentru”.

În aceste condiții, instanța de apel nu a constatat că hotărârile contestate sunt afectate de nulitate absolută prevăzut de art. 202 alin. (6) lit. a) din Codul civil și a ajuns ala concluzia că acțiunea urmează a fi respinsă din această perspectivă.

Succesiv, Curtea de Apel Chișinău a considerat că, argumentele reclamantului în privința numărului de voturi și tipul majorității necesare pentru adoptarea hotărârii de eliberare din funcție a administratorului, nu pot constitui temei de anulare a hotărârii în partea contestată, din moment ce pentru această chestiune nici legea, nici Statutul societății nu instituie rigori deosebite de adoptare sau o majoritate calificată care nu s-ar întruni în prezenta speță.

Or, conform pct. 45 din Regulamentul Consiliului Combinatului de Vinuri „Cricova” SA, aprobat de Adunarea generală a acționarilor, deciziile Consiliului societății se adoptă cu o majoritate simplă de voturi a membrilor Consiliului prezenți la ședință, cu excepția deciziilor de la pct. 21 lit. g) din Regulament. Norma de la pct. 21 lit. g) din Regulament nu se referă la cazul din speță.

Curtea de apel Chișinău a menționat că, deoarece hotărârea contestată a fost adoptată cu votul a 3 membri ai Consiliului societății, din cei 4 prezenți în ședința din 26 ianuarie 2022, nu există temeiuri de a se pune la îndoială legalitatea hotărârii adoptate din motivul neîntrunirii numărului necesar de voturi.

Referitor la numărul membrilor Consiliului societății, instanța de apel a remarcat că, acesta este constituit din 5 membri, ca urmare a modificărilor care au intervenit în Statutul societății. Astfel, majoritatea simplă este de 3 voturi, și pentru 8 ipoteza prezenței tuturor membrilor Consiliului la ședință, și pentru cea particulară speței care atestă că la ședința din 26 ianuarie 2022 au fost prezenți 4 membri.

La caz, hotărârile contestate au fost adoptate cu 3 voturi „pentru”, ceea ce corespunde condiții unei majorități simple de voturi și invalidează argumentul reclamantului de încălcare a procedurii și lipsei numărului necesar de voturi.

Instanța de apel a notat că încălcările regulilor privind desfășurarea ședinței organului persoanei juridice, invocate de reclamant, nu constituie temei de nulitate absolută, drept urmare, nu constituie condiții prevăzute la art. 202 alin. 6) lit. a) din Codul civil și care ar lovi hotărârea organului persoanei juridice de nulitate absolută.

La fel, în opinia Curții de Apel Chișinău, argumentele invocate cu privire la faptul precum că ședința a avut loc cu încălcarea procedurii prevăzută de lege, Regulamentul Consiliului și Statutul societății, se referă la temeiurile de nulitate relativă a hotărârii organului persoanei juridice și nicidecum la nulitatea absolută a acesteia. La caz, însă, Denis Șova nu întrunește cerințele cu privire la persoana care poate invoca nulitatea relativă.

Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul reclamantului cu privire la nulitate parțială a hotărârii din 26 ianuarie 2022 în legătură cu erorile materiale care se referă la indicarea orei de începere și terminare a ședinței Consiliului societății, data din care se acordă împuterniciri directorului general interimar al societății. Or, acestea nu constituie temei de nulitate a actului juridic civil contestat. Cu atât mai mult, potrivit procesului-verbal nr. 06 din 17 octombrie 2022 al Consiliului Combinatului de Vinuri „Cricova” SA, cu 5 voturi „pentru”, 0 „împotrivă” și 0 „abțineri” s-a decis corectarea erorii referitoare la data de „27 ianuarie 2021” cu „27 ianuarie 2022” (vol. II, f.d. 11-18).

Referitor la chestiunea care a fost indicată cu nr. 3 în ordinea de zi a ședinței Consiliului, Curtea de Apel Chișinău a notat că aceasta este subsecventă chestiunii cu nr. 2 din ordinea de zi și legalitatea ei este argumentată de aceleași rațiuni ca și cea de la pct. 2.

Instanța de apel a considerat neîntemeiat capătul de cerere privind restabilirea lui Denis Șova în funcția de director general a Combinatului de Vinuri „Cricova” SA și încasarea salariului mediu lunar pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, or, la eliberarea lui Denis Șova din funcție au fost respectate condițiile prevăzute la art. 200 din Codul civil, iar prevederile de la art. 81, art. 89 și art. 90 din Codul muncii, în raport cu cerința de restabilire în funcție nu sunt aplicabile speței. 9

Respectiv, pretențiile privind restabilirea în funcție a lui Denis Șova și încasarea salariului mediu lunar pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă sunt neîntemeiate, fiind subsecvente în raport cu acțiunea în nulitate.

La fel, Curtea de Apel Chișinău a considerat neîntemeiată și pretenția privind încasarea premiului pentru performanță în mărime de 86 769, 45 MDL pentru anul 2021. Or, normele prevăzute la pct. 8.2 lit. c) pct. 8.6 din contractul individual de muncă, în redacția acordului adițional nr. l din 08 iunie 2021, art. 137 alin. (1)-(2) și art. 138 alin. (1)-(2) din Codul muncii stabilesc că, atât premiile, cât și recompensele anuale se stabilesc discreționar de către angajator/unitate. Respectiv, instanța de judecată nu este îndreptățită să intervină în acest sens și să oblige pârâtul să plătească reclamantului premiul de performanță în cuantumul solicitat de acesta sau în oricare alt cuantum, din moment ce aceasta nu este o plată datorată de persoana juridică și nici asumată spre plată printr-o hotărâre a organelor competente ale societății.

Cu atât mai mult că, potrivi clauzei contractuale de la pct. 5.4, premiul se acordă prin decizia Consiliului societății. Astfel, ținând cont de faptul că, Consiliul societății pârâte nu a decis acordarea vreunui premiu de performanță reclamantului pentru anul 2021, instanța nu poate interveni în privința acestui aspect.

În privința capătului de cerere cu privire la repararea prejudiciului moral pentru pretinsa demitere ilegală din funcție, instanța de apel a învederat că, aceasta este subsecventă cerințelor principale care s-a constatat că sunt neîntemeiate. Respectiv, pretenția subsecventă de reparare a prejudiciului moral urmează soarta pretențiilor principale.

De asemenea, Curtea de Apel Chișinău nu a putut reține ca viabil argumentele lui Denis Șova, precum că prezentul litigiu a examinat fără a fi atrași în proces Sorin Maslo și a Agenției Proprietății Publice. Or, lui Sorin Maslo nu îi pot fi afectate drepturile și interesele legitime prin hotărârea instanței, oricare ar fi aceasta, din moment ce atribuțiile care i-au fost încredințate au caracter temporar, provizoriu, fiind numit în funcție de director general interimar al societății pârâte, până la data numirii de către Consiliu a directorului general prin concurs sau a altui director general interimar.

Iar, în privința neatragerii în proces a Agenției Proprietății Publice, instanța de apel a remarcat că, Combinatul de Vinuri „Cricova” SA este persoană juridică de sine stătătoare, iar în speță a fost contestată anume decizia Consiliului Combinatului de Vinuri „Cricova” SA. Drept urmare, este greșită și neîntemeiată afirmația că Agenția Proprietății Publice are un interes direct în legătură cu prezenta cauză, iar drepturile și obligațiile acesteia vor fi afectate prin eventuala hotărâre. 10

Prin cererea anexată la cererea de recurs, Denis Șova, reprezentat de avocatul Inna Soțchi, a solicitat examinarea prezentei cauze în ordine de recurs în ședință publică, cu prezența părților (vol. III, f.d. 23-25).

În esență, argumentele recursului se rezumă la reiterarea motivelor invocate ce țin de nulitatea deciziei Consiliului Combinatului de Vinuri „Cricova” SA, a faptului că ședința a avut loc cu încălcarea procedurii prevăzută de lege, a Regulamentului Consiliului și a Statutul societății, că nu a fost respectat termenul de preaviz și că în mod eronat nu a fost încasat premiul de performanță al lui Denis Șova.

La fel, recurentul a invocat că hotărârea emisă pe fondul prezentului litigiu vizează drepturile unor persoane care nu au fost atrase în proces, și anume a lui Sorin Maslo, care este actualul director interimar al intimatului și a Agenției Proprietății Publice, care este fondatorul societății intimate și deține 100% din capitalul social al acesteia, fiind și cea care a solicitat încetarea contractul individual de muncă cu recurentul Denis Șova.

Finalmente, recurentul a considerat că, în speță, în mod eronat a fost respinsă cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate, din motiv că în cererea de chemare în judecată nu a fost invocat și argumentată nulitatea relativă a deciziei Consiliului. Or, atât în cererea de chemare în judecată, cât și în dezbateri și 11 în pledoarii reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe nulitatea relativă a deciziei Consiliului și a considerat incidente prevederile art. 202 alin. (4) din Codul civil.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 432 din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 433 din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); 12 a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate. 13

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată atestă că, în condițiile speței, motivele de casare invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, cărora Curtea de Apel Chișinău le-a dat o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins 14 argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder contra Regatului Unit, § 38; Stanev contra Bulgariei (MC), § 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo contra Italiei, § 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services contra Franței, § 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten contra Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers contra Suediei, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul lui Denis Șova, reprezentat de avocatul Inna Soțchi, ca fiind vădit neîntemeiat.

Cu titlu subsecvent, în privința cererii reprezentatului recurentului referitor la examinarea prezentei cauze în ordine de recurs în ședință publică, cu prezența participanților la proces, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, în conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 432 alin. (1) lit. e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil. 15

Totodată, art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă stipulează expres că, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

Din interpretarea art. 440 alin. (1) și a art. 444 din Codul de procedură civilă rezultă cert că în ședință publică, cu participarea participanților la proces, pot fi examinate exclusiv recursurile considerate admisibile.

Întrucât, potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, recursul vădit neîntemeiat se declară inadmisibil, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a trecut la etapa examinării cauzei în ordine de recurs, reglementată de art. 444 din Codul de procedură civilă. În aceste condiții, cererea reprezentantului recurentului privind examinarea recursului în ședință publică, cu participarea părților, urmează a fi respinsă, întrucât procedura de citare și audiere a participanților se aplică exclusiv recursurilor considerate admisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea reprezentantului recurentului Denis Șova, avocatului Inna Soțchi, cu privire la examinarea cauzei în ședință publică, cu invitarea și participarea participanților la proces. Declară inadmisibil recursul Denis Șova, reprezentat de avocatul Inna Soțchi. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 16