2ra-646/24 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor, incasarea pensiei de intretinere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor, incasarea pensiei de intretinere
- Temei legal
- copilul are dreptul la intretinere din partea ambilor parinti pe intreaga durata a minoratului. Instantele au omis sa dispuna incasarea pensiei de intretinere in beneficiul unuia dintre copiii minori ai cuplului
2ra-646/24 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor, incasarea pensiei de intretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Andrei Scurtu, reprezentat de
avocatul Andrei Iosip
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Irina Scurtu împotriva lui Andrei Scurtu, intervenient accesoriu Direcția
pentru Protecția Drepturilor Copiilor, sect. Botanica, mun. Chișinău cu privire
la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea
pensiei de întreținere a copiilor minori, a cheltuielilor de judecată și
la acțiunea reconvențională depusă de Andrei Scurtu împotriva Irinei
Scurtu, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copiilor,
sect. Botanica, mun. Chișinău cu privire la stabilirea domiciliului copilului
minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor,
împotriva deciziei din 16 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-646/24
PIGD 2-22013218-01-2ra-24052024)
Copilul are dreptul la întreținere din partea ambilor părinți pe întreaga durată a
minoratului. În prezenta cauză, instanțele au omis să dispună încasarea pensiei de
întreținere în beneficiul unuia dintre copiii minori ai cuplului.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. O. Parfeni
Curtea de Apel Chișinău, jud. I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai
17 septembrie 2025tulcoresp
unde originalului
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Andrei Scurtu,
reprezentat de avocatul Andrei Iosip
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 28 ianuarie 2022 Irina Scurtu a depus cerere de chemare în
judecată către Scurtu Andrei, intervenient accesoriu DPDC Botanica, mun.
Chișinău, prin care a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată între Andrei Scurtu
și Irina Scurtu, determinarea domiciliului copiilor minori cu mama Irina Scurtu,
încasarea de la Andrei Scurtu în folosul Irinei Scurtu pensia pentru întreținerea
copiilor minori XXXXX și XXXXX, în mărime de 5 000 lei lunar, pentru fiecare
copil, începând cu data adresării cererii în judecată și până la atingerea majoratului
copiilor minori și încasarea cheltuielile de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat, că la data
de 03 septembrie 2004 a fost încheiată căsătoria cu pârâtul Scurtu Andrei la OSC
sect. Rîșcani, mun. Chișinău, trecută în registrul de stare civilă nr. 63. Din
căsătorie s-au născut trei copii, XXXXX, născut la XXXXX, XXXXX, născută la
și XXXXX, născut la XXXXX.
În opinia reclamantei căsătoria nu poate fi menținută pe viitor, deoarece în
ultimul timp nu se înțeleg, nu găsesc nici un numitor comun la rezolvarea
problemelor apărute în familie. Toate eforturile depuse pentru a ameliora situația
dificilă creată și pentru a păstra familia, au fost fără de rezultat. Din aceste motive,
ea împreună cu fiica XXXXX și fiul XXXXX s-au întors din Canada, unde au
locuit împreună cu pârâtul Andrei Scurtu.
Irina Scurtu a indicat că la moment nu mai locuiesc împreună, nu întrețin
relația familiară și nu duc gospodărie comună. De termen de împăcare nu au
nevoie, deoarece este imposibil de restabilit relația de mai înainte, pârâtul își
trăiește viața, reieșind din interesele și planurile proprii. Andrei Scurtu are un
comportament urât față de familie, fiind oficial căsătorit, și-a permis să întrețină
relații cu alte femei, dedicându-se totalmente noilor relații în detrimentul copiilor.
Pârâtul o înșală și în familie s-a creat o atmosferă insuportabilă de neînțelegeri.
Reclamanta a menționat că fiul XXXXX locuiește în Canada, iar fiica
XXXXX și XXXXX locuiesc cu mama în Republica Moldova, din anul 2020,
aflându-se la educația și întreținerea sa.
Irina Scurtu a susținut că pârâtul Andrei Scurtu fiind angajat la muncă în
construcție în Canada cu un salariu de 3 000 dolari lunar, nu participă nici într-un
mod la educarea copiilor, la dezvoltarea fizică, intelectuală și spirituală a acestora,
nu participă material la întreținerea copiilor minori, se eschivează de la exercitarea
obligațiilor părintești, nu se interesează de soarta copiilor, nu comunică nici într-
1
un fel cu copiii, nu a întreprins nici un efort semnificativ pentru a îmbunătăți viața
lor.
În cadrul ședinței de judecată din 15 iunie 2022, reprezentantul pârâtului
avocatul Andrei Iosip, a depus cerere reconvențională împotriva Irinei Scurtu,
intervenient accesoriu DPDC Botanica cu privire la stabilirea domiciliului
copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, cu tata și încasarea pensiei de
întreținere a copilului minor XXXXX în mărime de 5 000 lei lunar, începând cu
28 ianuarie 2022 și până la atingerea majoratului.
Andrei Scurtu în susținerea acțiunii reconvenționale a menționat că fiul
XXXXX născut la data de XXXXX și-a manifestat voința de a locui împreună cu
tatăl său în Republica Canada, astfel a considerat necesar de a stabili domiciliul
copilului minor cu acesta. Totodată reieșind din necesitățile minime pentru trai în
Canada, solicită încasarea pensiei de întreținere a copilului minor Andrei Scurtu,
în sumă de 5 000 lei, or, este notoriu că minimul de existența a unui copil este mai
ridicat în Canada decât în Republica Moldova.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 01 decembrie 2022
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Irina Scurtu.
S-a desfăcut căsătoria încheiată între Andrei Scurtu și Irina Scurtu (Dovgani)
la data de 03 septembrie 2004, la OSC sect. Rîșcani, mun. Chișinău și trecută în
registrul actelor de stare civilă la nr. 613.
S-a determinat domiciliul copiilor minori XXXXX, născută la XXXXX și
XXXXX, născut la XXXXX, cu mama acestora Irina Scurtu.
S-a încasat de la Andrei Scurtu în folosul Irinei Scurtu pensia pentru
întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX în mărime de 2 500 lei lunar,
pentru fiecare copil, începând cu data adresării cererii în judecată, din 28 ianuarie
2022 până la atingerea majoratului copiilor minori, cheltuielile de judecată
compuse din taxa de stat în sumă de 140 lei și cheltuielile de asistență juridică în
sumă de 6 000 lei.
În rest acțiunea depusă de Irina Scurtu s-a respins ca neîntemeiată.
S-a respins acțiunea reconvențională depusă de Andrei Scurtu împotriva Irinei
Scurtu, intervenient accesoriu DPDC Botanica, mun. Chișinău cu privire la
stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a
copilului minor, ca neîntemeiată.
S-a încasat de la Andrei Scurtu în bugetul de stat taxa de stat în mărime de 150
lei. Totodată s-a dispus pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei și eliberarea
certificatului de divorț în Agenția Servicii Publice să se încaseze de la Andrei,
Scurtu în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 1 000% din unitatea
convențională stabilită, ceea ce constituie 200 lei. ( f.d. 97-98,106-113)
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel în termen la 07
decembrie 2022, de către Andrei Scurtu, reprezentat de avocatul Andrei Iosip, în
2
partea încasării pensiei de întreținere a copiilor minori, precum și a respingerii
cererii reconvenționale. (f.d. 103-104)
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 16 noiembrie 2023 a
respins cererea de apel declarată de Andrei Scurtu, reprezentat de avocatul Andrei
Iosip și a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 01
decembrie 2022. (f.d. 185,186-190)
Instanța de apel, în temeiul art. 37, alin. (3), art. 63 , art. 74, art. 75, art. 76
din Codul familiei, art. 18, alin. (1) din Legea cu privire la drepturile copilului nr.
338 din 15 decembrie 1994 în colaborare cu art. 9, art. 18, alin. (1), art. 27, alin.
(2) din Convenția internațională din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile
copilului în vigoare în Republica Moldova din 25 februarie 1993 a concluzionat
că cererea de chemare în judecată depusă de către Irina Scurtu cu încasarea pensiei
de întreținere în mărime de 2 500 lei lunar pentru fiecare copil începând cu data
depunerii acțiuni și până la majorat este întemeiată, deoarece ambii părinți au
datoria egală de a participa la întreținerea copilului minor, indiferent, dacă
locuiesc împreună sau separat, părinții, după separare, au obligația să asigure
copilului un nivel de trai apropiat celui existent până la separare.
Mai mult, instanța de apel a remarcat că are obligația de a asigura copilului
protecția și îngrijirea necesară în vederea asigurării bunăstării sale, ținând seama
de drepturile și obligațiile părinților săi, ale reprezentanților săi legali sau altor
persoane cărora acesta le-a încredințat în mod legal și în acest scop va lua toate
măsurile corespunzătoare.
Cu referire la acțiunea reconvențională depusă de Scurtu Andrei către
Scurtu Irina, intervenient accesoriu DPDC Botanica mun. Chișinău cu privire la
stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX, a.n. XXXXX și încasarea pensiei
de întreținere a copilului minor, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă soluția
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru de a o respinge ca neîntemeiată. Or,
materialele cauzei atestă cu certitudine faptul, că XXXXX, născut la XXXXX este
stabilit de mai mulți ani în Canada.
În acest sens, Curtea de Apel Chișinău a invocat art. 63 alin. (1) și (11) din
Codul familie, care prevede că în cazul când părinții locuiesc separat, domiciliul
copilului care nu a atins vârsta de 14 ani se determină prin acordul părinților. În
cazul în care părinții locuiesc separat, copilul care a atins vârsta de 14 ani alege
cu care dintre părinți vrea să locuiască. Dacă acesta refuză să aleagă cu care
părinte vrea să locuiască, domiciliul copilului se stabilește prin acordul părinților.
Deci, a remarcat că în speță, prin prisma prevederilor art. 63 din Codul familiei,
XXXXX, născut la XXXXX, care a atins majoratul la XXXXX și-a ales
domiciliul și, respectiv, nu există temei de a stabili domiciliul acestuia printr-o
hotărâre judecătorească.
La fel, instanța de apel a concluzionat asupra corectitudinii soluției date de
prima instanță și în partea respingerii pretenției înaintate de Scurtu Andrei cu
privire la încasarea pensiei pentru copilul XXXXX, născut la XXXXX. Or,
reclamantul pe acțiunea reconvențională nu a prezentat probe care să demonstreze
3
că fiul celor doi, XXXXX este la întreținerea tatălui. În acest sens, a remarcat că
potrivit celor invocate de Scurtu Irina, situație care nu a fost contestată și nici
combătută, și căreia nu s-a opus XXXXX, fiul comun al celor doi este stabilit cu
domiciliul în Canada, unde face studiile și activează, fără a fi la întreținerea tatălui.
Mai mult, a accentuat că la data examinării cauzei în instanța de apel copilul minor
al părților litigante, XXXXX, a atins vârsta majoratului și circumstanțele invocate
de apelant erau depășite chiar la data depunerii cererii de apel.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
În data de 24 mai 2024 Andrei Scurtu, reprezentat de avocatul Andrei Iosip,
a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat:
- casarea integrală a deciziei instanței de apel;
- casarea parțială a hotărârii instanței de fond, în partea ce ține de încasarea
din contul lui Andrei Scurtu în folosul Irinei Scurtu a pensiei pentru
întreținerea copiilor minori, XXXXX și XXXXX, a câte 2500 lei pentru
fiecare copil, cu emiterea în această parte a unei hotărâri prin care să fie
stabilită pensia de întreținere pentru copii minori în mărime a câte 1301,20
lei lunar pentru fiecare copil;
- casarea hotărârii instanței de fond în partea ce ține de respingerea acțiunii
reconvenționale depuse de Andrei Scurtu cu emiterea în această parte a unei
noi hotărâri de admitere a acțiunii reconvenționale.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului recurentul a notat că instanța de apel a dat o
apreciere arbitrară probelor administrate de către părți, contrar principiilor
procedurii civile, or pe lângă circumstanțele de drept și de fapt reținute de către
instanța de apel în vederea respingerii cererii de apel înaintată de către acesta
instanța a omis să motiveze și să se expună cu privire la probele prezentate de
către apelant, prin care a fost încălcat art. 6§1 din CEDO. Aprecierea nerezonabilă
a probelor o constată și prin faptul că instanța de apel a preluat concluziile
instanței de fond, fără a supune unei analize circumstanțele de fapt și probele
anexate la materialele cauzei.
Recurentul a afirmat că, în scopul respingerii cererii de apel atât instanța
de fond cât și instanța de apel, nu a reținut probele prezentate de reclamant cu
privire la minimul de existență a copilului minor stabilit de către Biroul Național
de Statistică, faptul că apelantul avea la întreținere un copil minor comun și
obligația legală a părinților de a contribui și participa în comun la educarea și
dezvoltarea copiilor.
În această ordine de idei recurentul a subliniat că, circumstanța ce
determină caracterul arbitrar al hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare
reprezintă faptul că s-a atribuit în sarcina recurentului Andrei Scurtu să prezinte
probe că copilul minor XXXXX se află la întreținerea sa, iar în privința copiilor
minori XXXXX și XXXXX nu a fost solicitată nici o probă de la Irina Scurtu
(Dovgani). În așa mod, consideră că se probează și aprecierea vădit nerezonabilă
4
a probelor or, a prezentat acte din cadrul procesului de insolvabilitate care
confirmă că minorul XXXXX se află la întreținerea tatălui său.
În concluzie, recurentul a reținut că instanța de apel doar a reexaminat
suplimentar hotărârea instanței de fond, expunându-se în partea ce ține de
temeinicia hotărârii, situație prin care a omis să se expună cu privire la
revendicările înaintate în cadrul cererii de apel, astfel adoptând o decizie arbitrară
bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă
sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un
apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau
decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este
arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f)
instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.”
Art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă:
„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral
sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă hotărîre.”
Art. 54 din Codul familiei:
„Copilul are dreptul să-și exprime opinia la soluționarea în familie a problemelor care îi
ating interesele și să fie audiat în cursul dezbaterilor judiciare sau administrative. De opinia
copilului se ține cont în mod obligatoriu, în conformitate cu vârsta și gradul său de maturitate,
dacă aceasta nu contravine intereselor copilului.”
Art. 58 alin. (1) din Codul familiei:
„Părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sînt
născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.”
Art. 74 alin. (1) – (3) din Codul familiei:
„Părinții sînt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care
necesită sprijin material.
Modul de plată a pensiei de întreținere se determină în baza unui contract încheiat între
părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă.
Dacă lipsește un atare contract și părinții nu participă la întreținerea copiilor, pensia de
întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui
copilului sau a autorității tutelare teritoriale.”
Art. 75 din Codul familiei:
5
„Pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri
ale părinților în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3 și mai
mulți copii.
Cuantumul cotelor stabilite la alin.(1) poate fi micșorat sau majorat de instanța
judecătorească, ținîndu-se cont de starea materială și familială a părinților, de alte circumstanțe
importante.
În cazul în care unii copii rămîn cu un părinte, iar alții – cu celălalt, pensia de întreținere
plătită în favoarea părintelui mai puțin asigurat se stabilește într-o sumă bănească fixă,
determinată conform art.76.”
Art. 76 alin. (1) – (2) din Codul familiei:
„În cazurile cînd părintele care datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte
venituri neregulate sau fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în
natură, ori nu are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri cînd, din anumite
motive, încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este
imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească
poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau,
concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri
conform art.75.
Cuantumul sumei bănești fixe încasate în conformitate cu alin.(1) se determină de instanța
judecătorească, ținîndu-se cont de starea materială și familială a părților, de alte circumstanțe
importante, cu respectarea prevederilor art.108 și păstrîndu-se, dacă este posibil, nivelul
anterior de asigurare materială a copilului.”
Art. 108 alin. (1) din Codul familiei:
„Cuantumul pensiei de întreținere stabilite de instanța judecătorească într-o sumă
bănească fixă constituie cel puțin 50% din valoarea mediei anuale a minimului de existență
calculată pentru categoria de populație corespunzătoare pentru anul precedent de către Biroul
Național de Statistică.”
Art. 109 din Codul familiei:
„ Debitorul întreținerii care își stabilește domiciliul în străinătate este în drept să încheie
cu creditorul întreținerii un contract privind plata pensiei de întreținere în modul prevăzut de
prezentul cod.
Plata pensiei de întreținere în cazul în care debitorul întreținerii își stabilește domiciliul
în străinătate. În cazul în care nu se ajunge la un acord, persoana interesată poate porni în
instanța judecătorească o acțiune privind stabilirea cuantumului pensiei de întreținere într-o
sumă fixă și achitarea acesteia printr-o plată unică sau privind transmiterea anumitelor bunuri
în contul pensiei sau privind determinarea unui alt mod de plată a acesteia.”
Art. 3 alin. (1) și (2) din Convenția cu privire la drepturile copilului adoptată
la adunarea generală a Națiunilor Unite pe 20 noiembrie 1989 (Republica
Moldova a aderat la Convenție în anul 1993):
6
„În toate acțiunile care privesc copiii, întreprinse de instituțiile de asistență socială publice
sau private, de instanțele judecătorești, autoritățile administrative sau de organele legislative,
interesele copilului vor prevala.
Statele părți se obligă să asigure copilului protecția și îngrijirea necesare în vederea
asigurării bunăstării sale, ținând seama de drepturile și obligațiile părinților săi, ale
reprezentanților săi legali sau ale altor persoane cărora acesta le-a fost încredințat în mod legal,
și în acest scop vor lua toate măsurile legislative și administrative corespunzătoare.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Cu referire la termenul de declarare a recursului prevăzut la art. 434, alin.
(1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs reține că recurentul a
respectat acest termen, or, decizia recurată a fost pronunțată la 16 noiembrie 2023
și expediată în adresa participanților la proces la 28 martie 2024, prin intermediul
poștei electronice (f.d. 191).
În aceste circumstanțe recursul depus de către Andrei Scurtu, reprezentat
de avocatul Andrei Iosip, în data de 24 mai 2024 se consideră a fi depus în termen.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul fondului, din circumstanțele stabilite de instanțele inferioare
și din materialele cauzei rezultă că la 03 septembrie 2004 părțile, Scurtu
(Dovgani) Irina și Scurtu Andrei, au înregistrat căsătoria la OSC sect. Rîșcani,
mun. Chișinău (f.d. 7), iar din căsătorie au rezultat trei copii: XXXXX , XXXXX
și XXXXX.
Având în vedere încetarea conviețuirii și locuirea separată, la 28 ianuarie
2022, Irina Scurtu a înaintat acțiune împotriva lui Andrei Scurtu solicitând
desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX la mamă,
încasarea pensiei de întreținere pentru aceștia, de la data sesizării și până la
majorat, precum și cheltuielile de judecată.
La 15 iunie 2022, Andrei Scurtu, prin avocat, a formulat cerere
reconvențională împotriva Irinei Scurtu, solicitând stabilirea domiciliului
minorului XXXXX cu tatăl și încasarea pensiei de întreținere pentru acesta în
mărime de 5 000 lei lunar, începând cu 28 ianuarie 2022 și până la majorat.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 01 decembrie 2022,
acțiunea principală a fost admisă parțial: s-a desfăcut căsătoria, s-a stabilit
domiciliul copiilor minori XXXXX cu mama, s-a dispus încasarea de la Andrei
Scurtu, în folosul Irinei Scurtu, a pensiei de întreținere în sumă fixă de 2 500 lei
lunar pentru fiecare dintre cei doi minori, de la 28 ianuarie 2022 și până la majorat,
și s-au acordat cheltuieli de judecată (taxă de stat și asistență juridică). Acțiunea
reconvențională a fost respinsă ca neîntemeiată. De asemenea, s-au dispus încasări
7
către bugetul de stat conform celor reținute în minuta hotărârii (f.d. 97–98, 106–
113).
Prin decizia din 16 noiembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins
apelul lui Andrei Scurtu și a menținut hotărârea primei instanțe (f.d. 186, 187–
191).
Examinând recursul, Completul Curții Supreme de Justiție constată că, în
partea privind acțiunea reconvențională referitoare la pensia de întreținere pentru
fiul XXXXX pe perioada în care acesta era minor, considerentele instanțelor
inferioare nu oferă o motivare efectivă și suficientă asupra capătului autonom
patrimonial vizând perioada anterioară împlinirii majoratului. Instanța de apel s-a
limitat, în esență, la a reține majoratul intervenit la 20 decembrie 2022 și la
respingerea stabilirii domiciliului, fără a delibera distinct asupra pretenției de
întreținere pentru intervalul până la majorat și fără a evalua probele administrate
în această privință.
Din materialele cauzei rezultă indicii privind prezența și școlarizarea
minorului XXXXX în Canada anterior împlinirii vârstei de 18 ani (a se vedea
copia carnetului de elev – f.d. 58), precum și înscrisuri din procedura de
insolvabilitate în care se menționează existența unei persoane minore în
întreținere (f.d. 75). Chiar dacă aceste înscrisuri nu certifică în sine întregul
ansamblu al cheltuielilor curente, ele impuneau o analiză explicită a capătului
reconvențional referitor la pensia de întreținere pentru perioada de minorat, cu
aplicarea criteriilor din art. 74–76 și 108 din Codul familiei.
Potrivit art. 58 alin. (1) din Codul familiei, părinții au drepturi și obligații
egale față de copii, iar conform art. 74–76 din același cod, în lipsa unui contract
privind modul de plată, pensia de întreținere se stabilește judiciar, ținându-se cont
de starea materială și familială a părților, de nevoile reale ale copilului și, în cazul
sumei fixe, cu respectarea minimului prevăzut de art. 108. Aceste exigențe
impuneau o individualizare pentru perioada 15 iunie 2022 (data cererii
reconvenționale) – 20 decembrie 2022 (data împlinirii majoratului), indiferent de
soluția asupra domiciliului după majorat, care, în mod corect, a fost apreciată ca
lipsită de obiect.
În aceste condiții, instanța de recurs reține incidența art. 432 alin. (1) lit. e)
din Codul de procedură civilă sub aspectul nemotivării suficiente a respingerii
integrale a acțiunii reconvenționale în partea ce ține de pensia de întreținere
datorată minorului XXXXX până la majorat, fiind necesară corectarea soluției
prin pronunțarea unei hotărâri pe fondul acestui capăt autonom, în baza probelor
administrate și a criteriilor legale.
Instanța de recurs reține că individualizarea cuantumului pensiei pentru
intervalul 15 iunie 2022 – 20 decembrie 2022 trebuie făcută prin raportare
8
cumulativă la criteriile prevăzute de art. 74–76 din Codul familiei, coroborate cu
principiul interesului superior al copilului. Pe de o parte, probațiunea administrată
atestă întreținerea efectivă a minorului în această perioadă de către părintele la
care acesta s-a aflat, ceea ce justifică stabilirea unei prestații în favoarea acestuia;
pe de altă parte, recurentul a invocat generic costuri superioare ale vieții în
Canada, fără însă a dovedi, prin documente pertinente și concludente, un cuantum
diferit al nevoilor concrete ale minorului ori o structură de cheltuieli care să
impună o abatere în sus sau în jos față de reperele deja validate în cauză. În absența
unei demonstrații probatorii privind venituri certe, fluctuante ori cheltuieli
specifice care ar face imposibilă sau inechitabilă o pensie în cotă din venit (ipoteză
în care art. 76 permite suma fixă), opțiunea pentru o sumă fixă asigură
previzibilitate, executorialitate și protecția interesului minorului, mai ales în
contextul unui părinte care își desfășoară activitatea peste hotare și ale cărui
venituri pot fi dificil de cuantificat.
Totodată, instanța de recurs are în vedere coerența internă a soluției și
necesitatea evitării unui tratament discrepant între frați. Pentru ceilalți doi minori,
instanțele inferioare au stabilit în mod definitiv o pensie în sumă fixă de 2 500 lei
lunar per copil, cuantum rezultat din aplicarea acelorași criterii legale (nevoile
copiilor, posibilitățile părintelui obligat, nivelul de asigurare anterior), fără ca
recurentul să fi administrat probe noi, specifice acestui minor, care să justifice un
alt tratament juridic sau un alt cuantum. În baza art. 76 din Codul familiei se
impune conservarea, pe cât posibil, a nivelului anterior de asigurare materială,
menținerea unei sume fixe de 2 500 lei lunar pentru minorul XXXXX pe perioada
până la majorat este proporțională, adecvată și nediscriminatorie, reflectând atât
nevoile rezonabile ale copilului, cât și capacitatea prezumată a părintelui obligat,
în lipsa unor dovezi contrare.
Argumentul recurentului privind „costul vieții mai ridicat în Canada” nu
poate conduce, in abstracto, nici la majorarea automată a pensiei (art. 75–76 din
Codul familiei cer o individualizare pe baze probatorii), nici la o diminuare, în
lipsa probelor privind sarcini financiare concurente, venituri certe și alte
împrejurări relevante. Faptul că minorul a fost întreținut efectiv de părintele la
care a locuit impune ca celălalt părinte să contribuie printr-o prestație bănească
realistă și executorie, iar în lipsa dovezilor că un alt cuantum ar fi mai adecvat,
referința la cuantumul deja aplicat pentru frați este justificată și protejează
principiul egalității obligațiilor părintești (art. 58 alin. (1) din Codul familiei).
În plus, stabilirea sumei fixe în această valoare răspunde și exigențelor
practice ale executării în context transfrontalier, în sensul art. 109 din Codul
familiei: o obligație clară, exprimată în monedă națională și determinată lunar,
facilitează urmărirea silită și cooperarea autorităților, spre deosebire de formule
9
procentuale raportate la venituri nedeclarate sau fluctuante. În consecință, Curtea
apreciază că, pentru intervalul 15 iunie 2022 – 20 decembrie 2022, stabilirea unei
pensii în sumă fixă de 2 500 lei lunar în favoarea părintelui la care minorul s-a
aflat în întreținere efectivă reflectă corect criteriile legale de individualizare,
asigură continuitatea nivelului de asigurare materială și menține echilibrul
obligațiilor părintești, cu calcul proporțional pe zile pentru fracțiunea de lună
aferentă până la data împlinirii majoratului.
În consecință, pentru perioada de la 15 iunie 2022 până la 20 decembrie
2022, cuantumul datorat se determină astfel: 2 500 lei/lună × 6 luni + 2 500 lei/30
zile × 5 zile = 15 000 lei + 416,67 lei = 15 416,67 lei. Suma astfel calculată
urmează a fi încasată cu titlu de pensie de întreținere pentru minorul XXXXX
aferentă perioadei de la sesizarea reconvențională până la împlinirea majoratului.
Instanța de recurs nu poate primi argumentul recurentului potrivit căruia
starea sa de insolvabilitate în Canada ar justifica reducerea pensiei de întreținere
pentru copiii minori XXXXX de la 2.500 lei la 1.301,20 lei lunar per copil.
În primul rând, obligația legală de întreținere a copiilor minori este una
prioritară și imperativă, derivată din art. 74–76 din Codul familiei, precum și din
art. 3 alin. (1) și (2) din Convenția ONU privind drepturile copilului. Situația
materială a părintelui poate fi avută în vedere la individualizarea cuantumului, dar
nu poate servi ca temei pentru a reduce obligația sub un nivel care să nu asigure
nevoile reale ale copilului.
În al doilea rând, documentele privind procedura de insolvabilitate pe
teritoriul Canadei nu fac dovada lipsei totale de capacitate de plată, ci doar a
dificultăților financiare temporare. Completul de judecată subliniază că se ia în
vedere nu numai situația patrimonială declarată, dar și potențialul de câștig,
aptitudinea de muncă și obligația prioritară de a susține copiii. Așadar, invocarea
insolvabilității nu exonerează părintele de obligația de întreținere și nici nu poate
justifica o reducere arbitrară a pensiei la un cuantum sub cel stabilit în mod
judicios de instanțele inferioare
În al treilea rând, cuantumul de 2.500 lei/copil stabilit de instanțele ierarhic
inferioare se situează în marja rezonabilă prevăzută de lege, raportat la nevoile
minime ale copiilor, fiind mai aproape de realitatea costurilor de întreținere în
Republica Moldova decât suma propusă de recurent. Simplul fapt că reclamanta
locuiește cu copiii într-un imobil comun nu echivalează cu o contribuție suficientă
din partea tatălui; folosința locuinței nu poate substitui obligația legală de
întreținere bănească.
Prin urmare, instanța de recurs constată că motivul invocat de recurent cu
privire la insolvabilitate nu poate conduce la reducerea pensiei de întreținere
stabilite pentru copiii minori XXXXX, întrucât ar aduce atingere interesului
10
superior al copilului și ar contraveni prevederilor legale și jurisprudenței
uniforme.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul
de procedură civilă, recursul se admite, se casează parțial decizia instanței de apel
și hotărârea primei instanțe în ceea ce privește respingerea în întregime a acțiunii
reconvenționale, pronunțându-se o nouă hotărâre prin care se admite parțial
acțiunea reconvențională și se stabilește în sarcina mamei obligația de plată a
sumei de 15 416,67 lei cu titlu de pensie de întreținere pentru minorul XXXXX,
aferentă perioadei 15 iunie 2022 – 20 decembrie 2022.
În rest, decizia Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2023 și hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 01 decembrie 2022 se mențin, celelalte
critici de recurs fiind neîntemeiate.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul
de procedură civilă:
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Andrei Scurtu, reprezentat de avocatul Andrei
Iosip.
Casează parțial decizia din 16 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și
hotărârea din 01 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea
respingerii acțiunii reconvenționale, pronunțând o nouă hotărâre, prin care:
Admite parțial acțiunea reconvențională în partea încasării pensiei de
întreținere a copilului minor XXXXX a.n. XXXXX, pentru perioada de la
depunerea acțiunii reconvenționale 15 iunie 2022 și până la atingerea majoratului
XXXXX, în cuantum de 15 416,67 (cincisprezece mii patru sute șaisprezece lei,
67 bani).
În rest, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe se mențin.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Diana Stănilă
11