ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 10.09.2025

2ra-209/25 — litigiu de munca

HOTĂRÂRE
10.09.2025
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
litigiu de munca
Temei legal
Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie temei de casare a ei
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
2ra-209/25 — litigiu de munca (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

privind inadmisibilitatea recursului

în cauza civilă

Ianioglo Valerii împotriva Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale

și Instituției Publice Agenția de Dezvoltare Regională UTA Găgăuzia,

intervenient accesoriu Tatiana Donceva

(litigiu de muncă)

împotriva deciziei din 4 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-209/25

NR. PIGD 2-21062335-01-2ra-29042025)

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Chironeț)

Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, N. Mămăligă, A. Malîi)

10 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Valeriu Ianioglo,

reprezentat de avocatul Valeriu Isiumbeli,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

împotriva Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului prin care a

solicitat:

- anularea ordinului nr. 162p din 15 februarie 2021 cu privire la constatarea

nulității și retragerea actului administrativ ca fiind ilegal în fond;

- anularea deciziei nr. I-56/21 din 29 martie 2021 cu privire la respingerea cererii

prealabile ca fiind ilegală;

- restabilirea reclamantul în funcția de director al Agenției de Dezvoltare

Regională UTA Găgăuzia;

- încasarea salariului mediu lunar pentru întreaga perioadă de absență forțată de

la muncă, începând cu data retragerii ilegale din funcția de director al Agenției

de Dezvoltare Regională UTA Găgăuzia – 15 februarie 2021 până la data

pronunțării hotărârii judecătorești de restabilire în funcție;

- încasarea prejudiciului moral de 100 000 lei;

- încasarea cheltuielilor de judecată.

2016 a fost numit în funcția de director al Agenției de Dezvoltare Regională UTA

Găgăuzia, cu încheierea contractului individual de muncă pe un termen de 6 luni,

începând cu 27 iunie 2016. Ulterior, prin ordinul nr. 562p din 27 decembrie 2016 emis

de către Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Regionale a fost dispusă prelungirea

raporturilor de serviciu cu confirmarea reclamantului pe un termen nedeterminat,

începând cu 28 decembrie 2016.

și retragerea în tot cu efect pentru viitor a ordinului nr. 562p din 27 decembrie 2016,

retragerea dlui Valerii Ianioglo din funcția de director al Agenției de Dezvoltare

Regională a UTA Găgăuzia, s-a propus reclamantului numirea sa în funcția de director

interimar al Agenției de Dezvoltare Regională UTA Găgăuzia, inițierea procedurii

administrative de selectare pe bază de concurs a directorului Agenției de Dezvoltare

1

Regională UTA Găgăuzia. Împotriva acestui ordin, de către reclamant a fost depusă

o cerere prealabilă care a fost respinsă prin decizia nr. I-56 din 29 martie 2021.

prevederilor legale (art. 144 din Codul administrativ) și urmare a unui concurs public,

iar normele invocate în susținerea ordinului contestat nu ar avea aplicabilitate speței.

demisionar are stabilită interdicția prevăzută de art. 15 alin. (2) lit. e) și alin. (3) și art.

23 alin. (6) din Legea cu privire la Guvern nr. 136 din 7 iulie 2017 în partea care

interzic Guvernului al cărui mandat a încetat să elibereze din funcție persoanele cu

funcție de demnitate publică sau funcționarii publici cu excepția cazurilor de

imposibilitate obiectivă a persoanelor de a-și îndeplini atribuțiile.

procedurii administrative și cercetării din oficiu a faptelor, actul a fost adoptat cu

încălcarea dreptului discreționar, cu încălcarea principiului securității raporturilor

juridice. În actul administrativ s-ar face referire doar la art. 141, 144 din Codul

administrativ, pct. 23 din Regulamentul Agenției de Dezvoltare Regională Sud, care

în sensul art. 81 alin. (n) din Codul muncii nu ar reprezenta temei de încetare a

raporturilor de serviciu dintre salariat și angajator.

administrativ de numire a reclamantului în funcție a fost efectuată în virtutea sesizării

secretarului de stat care în raport cu norma art. 141 alin. (1) din Codul administrativ

nu ar putea invoca vreun drept pretins a fi încălcat și nici nu ar împuternicit de a

constata nulitatea din oficiu.

a. în pct. 4 al solicitărilor în loc de obligarea pârâtului la restabilire a la

muncă a solicitat instanței să dispună restabilirea reclamantului în

funcția de director al Agenției de Dezvoltare Regională UTA Găgăuzia;

b. în pct. 5 al cerințelor a indicat înlocuirea sintagmei „până la data

pronunțării hotărârii judecătorești de restabilire în funcție” cu sintagma

„începând cu data de 15 februarie 2021 până în data restabilirii în

funcție”;

c. se introduce pct. 8 de cerințe prin care hotărârea în partea încasării unui

salariu mediu pentru absența forțată de la muncă să fie executată imediat;

d. se introduce pct. 9 de cerințe prin care hotărârea în partea restabilirii

reclamantului la muncă să fie executată imediat.

declinat competența judecătorului competent pentru examinarea acțiunilor în

2

contencios administrativ în favoarea judecătorului specializat în materie de drept civil

din Cadrul Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 21 aprilie 2023 prin care a solicitat

casarea acesteia cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

declarat de Valerii Ianioglo, reprezentat de avocatul Valeriu Isiumbeli și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 21 aprilie 2023.

fond. Prin urmare Curtea de Apel Chișinău a remarcat că instanța de fond just a reținut

că legislația muncii și legislația specială nu prevede noțiunea de confirmare a

directorului Agenției de Dezvoltare Regională. Efectele ordinului din 22 iunie 2016

au încetat la 27 decembrie 2016. Astfel, instanța de fond just a reținut că având în

vedere că directorul Agenției este numit și retras în/din funcție prin ordinul

ministerului, iar noțiunea de confirmare în funcția de director nu este prevăzută,

urmează că Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului legal și

argumentat a decis declararea nulității ordinului de confirmare în funcție și retragerea

din funcție a lui Valerii Ianioglo.

Isiumbeli, a depus o cerere de recurs împotriva deciziei din 4 decembrie 2024 și

împotriva hotărârii din 21 aprilie 2023 prin care a solicitat casarea acestora cu

adoptarea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă potrivit cerințelor

pentru prima instanță.

cererea de apel.

iunie 2016, nu mai era necesară o confirmare a funcției deoarece prin ordinul

menționat a fost deja confirmat în funcție. În viziunea acestuia, faptul că confirmarea

3

în funcția nu este prevăzută de lege, nu constituie temei de nulitate a ordinului din 27

decembrie 2016.

ordinul contestat ar fi semnat de un ministru în demisie și argumentul că art. 10 alin.

(1) lit. a) din Legea nr. 82/2017 a integrității nu are aplicabilitate speței. La fel, în

viziunea recurentului nu ar avea aplicabilitate speței nici prevederile art. 144 din

Codul administrativ. La fel, recurentul a reiterat că semnatarul ordinului contestat nu

este persoană care ar avea un interes îndreptățit pentru a solicita nulitatea actului

administrativ de numire a lui Valeriu Ianioglo în funcția de director al Agenției de

Dezvoltare UTA Găgăuzia. Suplimentar, mai conchide că autoritatea publică emitentă

nu ar fi invocat niciun temei legal de încetare a contractului individual de muncă al

lui Valeriu Ianioglo. La fel, recurentul susține că nu pot fi reținute argumentele

instanței de fond precum că odată ce a acceptat numirea lui în calitate de director

interimar, ar fi de acord cu ordinul contestat.

(1) lit. e) din Codul de procedură civilă din motiv că hotărârea și decizia instanțelor

inferioare sunt arbitrare și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor din dosar.

fost depusă o referință prin care s-a solicitat să fie respinsă ca inadmisibilă cererea de

recurs, iar în cazul în care o va constata admisibilă, să o respingă ca neîntemeiată.

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”

,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții

Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme

de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel

depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

4

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor

prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru

dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în

temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se expediază părților.”

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință

publică la 4 decembrie 2024 (Vol. II, f.d. 216-218).

decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 4 decembrie 2024 (Vol. II, f.d. 237).

declarat la 16 aprilie 2025 de către Valeriu Ianioglo, reprezentat de avocatul Valeriu

Isiumbeli, a fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de procedură

5

civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de

recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

judecată este diferită de cea în care recursul reproduce identic conținutul cererii de

apel. A doua situație poate crea iluzia unei critici, dar care este superficială dacă nu

este raportată explicit la considerentele decizii instanței de apel atacate.

judecătorești (art. 386-388 din Codul de procedură civilă) sunt diferite de temeiurile

recursului (art. 432 din Codul de procedură civilă). Așadar, este firesc ca și conținutul

cererilor de apel și de recurs să fie diferite. În caz contrar, recurentul nu aduce

elemente noi, ci doar repetă poziții anterioare, eventual „anticipând” critica față de o

decizie care încă nu este emisă.

apel în cererea de recurs – duce la concluzia că recurentul nu a oferit Curții Supreme

de Justiție argumente corespunzătoare pentru analiza legalității deciziei instanței de

apel.

casare a deciziei contestate, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a având un

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. recurentul

contestă concluziile instanței în baza unei interpretări personale a legii, fără a combate

analiza probatorie efectuată de instanță. Aceasta înseamnă că nu sunt întrunite

condițiile legale pentru a permite Curții Supreme de Justiție să reanalizeze probele,

iar critica rămâne una de dezacord cu soluția pronunțată.

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic

inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

în actele judecătorești contestate, motiv pentru care acestea se rezumă la un simplu

dezacord cu soluția adoptată.

6

Ianioglo, reprezentat de avocatul Valeriu Isiumbeli, este vădit neîntemeiat, prin

urmare inadmisibil, din motiv că repetă conținutul cererii de apel, fără a aduce critici

serioase deciziei instanței de apel..

(1), lit. f), 440, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Valeriu Ianioglo, reprezentat de

avocatul Valeriu Isiumbeli.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2024-04-17
0,96
2ac-127/24 — privind anularea ordinului, restabilirea în functie
i Chișinău, sediul Rîșcani din 01 februarie 2022, s-a introdus în cauza civilă dată în calitate de terț – Donceva Tatiana. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 01 februarie 2023, s-a declinat competența judecătorului co
CSJ 2022-01-19
0,92
2r-27/22 — anularea ordinului, restabilirea în functie, încasarea salariului
Dosarul nr. 2r-27/22 2-18077568-01-2r-11012022 Prima instanţă; (Judecătoria Anenii Noi, sediul Central) O. Fiodorov Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu Î N C H E I E R E 19 ianuarie 2022 mun. Chişină
CSJ 2024-12-11
0,92
3ra-615/23 — anularea actului administrativ, obligarea restabilirii în funcție, încasarea plăților salariale
D E C I Z I E cu privire la admiterea recursului declarat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Culeșov Maria împotriva Ministerulu
CSJ 2021-11-17
0,92
2ra-1692/21 — incasarea datoriei
Dosarul nr. 2ra-1692/2021 Prima instanţă: Judecătoria Chisinau, sediul Centru (Sv.Vîșcu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (V.Sîrbu, D.Dulghieru, V.Buhnaci) Î N C H E I E R E 17 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial
CSJ 2021-03-03
0,92
2ra-37/21 — incasarea prejudiciului moral si material
Dosarul nr. 2ra-37/21 2ra-1520/20 Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Vulcăneşti (jud. I. Botezatu) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D.S. Fujenco, L.I. Caraianu, A.S. Mironov) Î N C H E I E R E 03 martie 2021 mun. Chişin
Sursă