2rac-145/23 — Repararea prejudiciului material și moral

La 29 mai 2020, SRL „Proera Grup”, reprezentată de avocații Domnița Pagoni și Olga Burea, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Internațional de Expoziții „Moldexpo” Societate pe Acțiuni, Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Economiei și Infrastructurii, intervenienți accesorii Agenția Proprietății Publice, Ministerul Finanțelor cu privire la repararea prejudiciului material și moral prin care a solicitat încasarea din contul pârâților în mod solidar a sumei de 187 129,64 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 5 164 3499 lei ce constituie venitul ratat și suma de 500 000 euro cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea acțiunii a indicat că SRL „Proera Grup”, SRL „Acord Grup” erau clienții BC „Universalbank” SA, pe contul căreia aveau surse financiare. În același timp SRL „New Construction Tehnologies” avea calitatea de debitor al aceleiași bănci. La inițiativa SRL „Acord Grup” toate aceste 4 persoane juridice au purtat negocieri în vederea achiziționării de către SRL „Proera Grup” a clădirii nefinalizate amplasate în ***** în situația în care era imposibilă recuperarea sumei de 3 500 000 lei aflate pe conturile băncii, din cauza stării de faliment în care se afla.

În aceste condiții la 29 noiembrie 2011 între SRL „Proera Grup” și SRL „New Construction Tehnologies” a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. *** autentificat notarial prin care a a dobândit dreptul de proprietate asupra construcției nefinalizate amplasată în *****, la prețul de 14960010 lei care a fost achitat în felul următor: a. 1 342 565 lei achitate prin virament în ziua semnării contractului; b. 13 617 445 lei achitate prin: i. Cesiunea de la SRL „New Construction Tehnologies” către SRL „Proera Grup” a datoriei în cuantum de 8723576,89 lei pe care prima o avea față de BC „Universalbank” SA în baza a două contracte de credit; 1 ii. Cesiunea de la SRL „New Construction Tehnologies” către SRL „Proera Grup” a datoriei în cuantum de 8723576,89 lei pe care prima o avea față de SRL „Acord Grup” în baza unui contract de fidejusiune.

La momentul încheierii contractului, construcția cu nr. cadastral ***** avea în calitate de proprietar indicat - Republica Moldova, pe terenul cu numărul cadastral ***** mai fiind amplasate 36 de construcții. Dreptul de proprietate asupra construcției a fost înregistrat de reclamantă la 30 decembrie 2011.

Ulterior, construcției cu nr. cadastral ***** i-a fost atribuit nr. cadastral *****. la momentul depunerii cererii de chemare în judecată proprietar al construcției este Republica Moldova, iar titular al dreptului de folosință și gestiune economică a terenului cu nr. cadastral ***** este Centrul Internațional de Expoziții „Moldexpo” SA.

Reclamanta a indicat că construcția procurată avea mai multe vicii de natură materială, astfel încât la momentul procurării au apărut 3 probleme în legătură cu necesitatea desființării/demolării anexelor neautorizate, determinarea căilor de acces către clădire, determinarea suprafeței terenului aferent.

În scopul soluționării acestor probleme, la 1 martie 2013, între SRL „Proera Grup” în calitate de locatar și CIE „Moldexpo” SA în calitate de locator a fost semnat contractul de locațiune a bunurilor imobile nr. *** care ave ca obiect transmiterea posesiei și folosinței terenului cu suprafața de *** ha. Reclamanta susține că obiectul contractului era unul complex, cu obligații specifice nu doar unui contract de locațiune.

Reclamanta a susținut că CIE „Moldexpo” SA contrar obligațiilor asumate nu a inițiat lucrările de delimitare a terenului imediat după semnarea contractului, aceste lucrări fiind efectuate la cererea CIE „Moldexpo” SA la 10 octombrie 2013, fiind achitate de SRL „Proera Grup”.

Reclamanta mai susține că până la momentul depunerii cererii de chemare în judecată CIE „Moldexpo” SA nu a asigurat accesul fizic la clădire manifestat prin executarea cu întârziere a efectuării delimitării terenului, neexecutarea obligațiilor de eliberare a acordului pentru demolarea anexelor neautorizate, neindicarea locului pentru construirea altor clădiri în locul celor care trebuiau demolate în scopul eliberării terenului, neexecutarea obligațiilor de eliberare a acordurilor necesare pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire, neasigurarea drumului (căii) de acces pentru trecerea camioanelor și autoturismelor de tonaj mare.

În acest context, deși a întreprins acțiuni, reclamanta a fost în imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost cumpărat bunul și încheiat 2 contractul de locațiune, precum și exercitarea dreptului de proprietate a SRL „Proera Grup”.

Prin urmare, la 7 iulie 2015 a demarat acțiuni în justiție împotriva Ministerului Economiei, Guvernului și CIE „Moldexpo” SA. La acest aspect, reclamanta a făcut referire la următoarele două cauze: a. Dosarul nr. 14-3-7636-07072015 în care la 14 decembrie 2015, Judecătoria Buiucani a pronunțat o hotărâre prin care a recunoscut nulitatea și a anulat pct. 15 și 19 din HG 755 din 22 iulie 2005, a recunoscut ilegal refuzul Ministerului Economiei a RM și CIE „Moldexpo” SA de manifestare a acordului pentru inițierea proiectelor în vederea reconstrucției bunului imobil – construcție nefinalizată, amplasată în ***** nr. Cadastral *****, a recunoscut dreptul SRL „Proera Grup” la inițierea reproiectării în vederea reconstrucției bunului imobil vizat. b. Dosarul nr. 20-2c-1939-02022015în care la 8 decembrie 2016 Judecătoria Chișinău a pronunțat o hotărâre prin care cererea de chemare în judecată înaintată de CIE „Moldexpo” SA împotriva SRL „Proera Grup” privind încasarea datoriei contractuale în mărime de 582 610,60 lei, penalitate contractuală în mărime de 25352,65 lei și cheltuieli de judecare a cauzei în mărime de 18238,90 lei s-a respins ca neîntemeiată.

Reclamanta susține că abia după ce hotărârea judecătorească prin care au fost anulate pct. 15 și 19 din HG 755 din 22 iulie 2005 a devenit definitivă și irevocabilă, a obținut actele permisive pentru construire. Totuși, după ce a investit mijloace financiare considerabile, aceasta nu au putut fi folosite pe motivul lipsei de acces către construcție din vina pârâților. Astfel, reclamanta susține că doar elaborarea documentației de proiect a fost evaluată la suma de 900 000 lei.

Deși are eliberată autorizație de construire, aceasta nu a putut fi folosită pentru că reclamanta nu are acces către construcție. Între timp autorizația de construire a expirat, iar Primăria mun. Chișinău a refuzat elaborarea unei noi autorizații de construire.

În acest context, reclamanta pretinde că prin acțiunile și inacțiunile pârâților i-a fost cauzat un prejudiciu patrimonial prin lezarea dreptului său de proprietate asupra construcției și dreptul de posesie și folosință asupra terenurilor luate în locațiune. La fel, aceasta indică asupra bunului beneficiu nerealizat manifestat prin veniturile pe care le-ar fi obținut reclamanta din vânzarea apartamentelor. Reclamanta susține că sunt întrunite toate condițiile răspunderii delictuale.

Reclamanta mai indică asupra faptului că este îndreptățită și la compensarea prejudiciului moral cauzat rezultate din defăimarea acesteia. 3

În motivarea soluției, instanța de apel a apreciat că SRL „Proera Grup” pe de o parte nu a făcut dovada comiterii de către CIE „Moldexpo” SA, Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Economiei, a unei fapte ilicite, iar pe de altă parte a semnat procesele verbale de recepție a terenului din 1 martie 2013 fără a înainta obiecții, fără a face mențiuni cu referire la existența viciilor materiale sau juridice. Semnarea procesului verbal de recepție a terenului în lipsa obiecțiilor denotă exteriorizarea de către SRL „Proera Grup” a consimțământului de acceptare a acestuia.

Instanța de apel a mai apreciat critic alegațiile apelantei privind obligația intimaților de a efectua lucrări cadastrale, în condițiile în care din materialele dosarului se constată contrariul, și anume că au fost elaborate planurile geometrice și planurile cadastrale cu determinarea coordonatelor și adiacenților terenurilor respective, lucrările de determinare și delimitare a terenurilor vizate fiind executate.

Astfel, Curtea de Apel Chișinău nu a constatat vreo probă a vreunui viciu a bunului transmis în locațiune. La fel, nu a fost prezentată vreo probă a vreunei fapte ilicite în contextul pretenției de compensare a venitului ratat. Suplimentar s- a constatat că apelanta nu a făcut dovada lezării reputației profesionale, or extrasele de pe portalurile de știri prezentate nu demonstrează culpabilitatea pârâților în publicarea și/sau răspândirea unor informații care ar defăima numele apelantei.

În motivarea recursului, SRL „Proera Grup” a indicat că instanțele inferioare nu ar fi dat vreo apreciere hotărârilor judecătorești irevocabile care demonstrează faptele ilicite ale CIE „Moldexpo” SA, Guvernul Republicii Moldova și Ministerul Economiei. În viziunea recurentei, acele hotărâri ar confirma caracterul ilicit al faptelor săvârșite de intimați. În acest sens, a mai invocat că instanțele inferioare au reținut circumstanțe contrare celor stabilire în alte hotărâri judecătorești irevocabile.

Recurenta susține că instanțele inferioare au ignorat faptul încălcării dreptului de proprietate recunoscut și faptul creării obstacolelor prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 13 iulie 2017.

Eronată ar fi și concluzia Curții de Apel Chișinău referitor la lipsa probelor privind posesia și folosirea netulburată a bunului imobil, or, după cum indică recurenta, până în prezent nu au fost executate titlurile executorii eliberate în baza hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 13 iulie 2017.

SRL „Proera Grup” remarcă faptul incapacității și insuficienței instanțelor inferioare de a depune un efort matematic elementar în vederea analizării calcului prezentat coroborat cu documentația de proiect, cheltuielile de execuție a lucrărilor.

Investiția efectuată pentru procurarea construcției ar fi purtătoare de dobândă, după cum indică SRL „Proera Grup”.

În concluzie, recurenta comunică că este deposedată efectiv de dreptul său de proprietate, neavând acces la construcția sa pe parcursul a 11 ani.

Recurenta indică că instanțele inferioare nu au luat în considerațiune au ignorat autorizația de construire, act permisiv care naște drepturi și obligații în folosul SRL „Proera Grup”, însă le-ar fi ignorat.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”. 5

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): ,,Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Totodată, la 26 mai 2023, în adresa participanților la proces a fost expediată decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2023 (Vol. III, f.d. 109). 6

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat la 14 iunie 2023 de către SRL „Proera Grup”, a fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 14 iunie 2023.

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023), nu a stabilit încălcarea de către instanța de apel a acestor circumstanțe. Cu atât mai mult cu cât recurentul nu indică în mod concret încălcări de ordin procedural care ar putea influența soluția instanței de apel.

Instanța de recurs atestă că, în condițiile speței, motivele de casare invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău. În acest sens, sunt corecte concluziile instanței de apel că Recurenta nu a făcut dovada întrunirii condițiilor răspunderii delictuale în acțiunile intimaților.

Completul de judecată menționează că conținutul deciziei, motivarea și soluția adoptată sunt clare, instanța de apel efectuând o analiză detaliată a argumentelor părților, a probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente.

Instanța de apel a răspuns criticilor prezentate în cererea de apel în raport cu hotărârea instanței. Prin formularea unei cereri de recurs cu argumente similare celor prezentate în cererea de apel denotă o încercare a recurentei de a spune analizei temeinicia deciziei instanței de apel.

În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă. 7

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul SRL „Proera Grup”, reprezentată de avocatul Andrei Grigoriță, din motiv că recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă în vigoare la data declarării acestuia.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul Societății cu Răspundere Limitată „Proera Grup”, reprezentată de avocatul Andrei Grigoriță. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 8