2rac-145/23 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- Recursul declarat pana la 1 septembrie 2023. Recurs inadmisibil. Dezacordul recurentei cu solutia instantelor inferioare
2rac-145/23 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C E H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Societatea cu Răspundere Limitată „Proera Grup” împotriva Centrului
Internațional de Expoziții „Moldexpo” Societate pe Acțiuni, Guvernului
Republicii Moldova, Ministerului Economiei și Infrastructurii, intervenienți
accesorii Agenția Proprietății Publice, Ministerul Finanțelor
(repararea prejudiciului material și moral)
împotriva deciziei din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
Dosarul nr. 2rac-145/23
NR. PIGD 2-20057895-01-2rac-10072023
Recursul declarat până la 1 septembrie 2023.
Recurs inadmisibil. Dezacordul recurentei cu soluția instanțelor inferioare.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Holban)
Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Cotruță, L. Pruteanu, V. Trifan)
10 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul Societății cu Răspundere Limitată,
reprezentată de avocatul Andrei Grigoriță,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 mai 2020, SRL „Proera Grup”, reprezentată de avocații Domnița
Pagoni și Olga Burea, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Centrului
Internațional de Expoziții „Moldexpo” Societate pe Acțiuni, Guvernului
Republicii Moldova, Ministerului Economiei și Infrastructurii, intervenienți
accesorii Agenția Proprietății Publice, Ministerul Finanțelor cu privire la repararea
prejudiciului material și moral prin care a solicitat încasarea din contul pârâților în
mod solidar a sumei de 187 129,64 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de
5 164 3499 lei ce constituie venitul ratat și suma de 500 000 euro cu titlu de
prejudiciu moral.
În motivarea acțiunii a indicat că SRL „Proera Grup”, SRL „Acord Grup”
erau clienții BC „Universalbank” SA, pe contul căreia aveau surse financiare. În
același timp SRL „New Construction Tehnologies” avea calitatea de debitor al
aceleiași bănci. La inițiativa SRL „Acord Grup” toate aceste 4 persoane juridice
au purtat negocieri în vederea achiziționării de către SRL „Proera Grup” a clădirii
nefinalizate amplasate în ***** în situația în care era imposibilă recuperarea sumei
de 3 500 000 lei aflate pe conturile băncii, din cauza stării de faliment în care se
afla.
În aceste condiții la 29 noiembrie 2011 între SRL „Proera Grup” și SRL
„New Construction Tehnologies” a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare
nr. *** autentificat notarial prin care a a dobândit dreptul de proprietate asupra
construcției nefinalizate amplasată în *****, la prețul de 14960010 lei care a fost
achitat în felul următor:
a. 1 342 565 lei achitate prin virament în ziua semnării contractului;
b. 13 617 445 lei achitate prin:
i. Cesiunea de la SRL „New Construction Tehnologies” către
SRL „Proera Grup” a datoriei în cuantum de 8723576,89 lei
pe care prima o avea față de BC „Universalbank” SA în baza
a două contracte de credit;
1
ii. Cesiunea de la SRL „New Construction Tehnologies” către
SRL „Proera Grup” a datoriei în cuantum de 8723576,89 lei
pe care prima o avea față de SRL „Acord Grup” în baza unui
contract de fidejusiune.
La momentul încheierii contractului, construcția cu nr. cadastral ***** avea
în calitate de proprietar indicat - Republica Moldova, pe terenul cu numărul
cadastral ***** mai fiind amplasate 36 de construcții. Dreptul de proprietate
asupra construcției a fost înregistrat de reclamantă la 30 decembrie 2011.
Ulterior, construcției cu nr. cadastral ***** i-a fost atribuit nr. cadastral
*****. la momentul depunerii cererii de chemare în judecată proprietar al
construcției este Republica Moldova, iar titular al dreptului de folosință și gestiune
economică a terenului cu nr. cadastral ***** este Centrul Internațional de
Expoziții „Moldexpo” SA.
Reclamanta a indicat că construcția procurată avea mai multe vicii de natură
materială, astfel încât la momentul procurării au apărut 3 probleme în legătură cu
necesitatea desființării/demolării anexelor neautorizate, determinarea căilor de
acces către clădire, determinarea suprafeței terenului aferent.
În scopul soluționării acestor probleme, la 1 martie 2013, între SRL „Proera
Grup” în calitate de locatar și CIE „Moldexpo” SA în calitate de locator a fost
semnat contractul de locațiune a bunurilor imobile nr. *** care ave ca obiect
transmiterea posesiei și folosinței terenului cu suprafața de *** ha. Reclamanta
susține că obiectul contractului era unul complex, cu obligații specifice nu doar
unui contract de locațiune.
Reclamanta a susținut că CIE „Moldexpo” SA contrar obligațiilor asumate
nu a inițiat lucrările de delimitare a terenului imediat după semnarea contractului,
aceste lucrări fiind efectuate la cererea CIE „Moldexpo” SA la 10 octombrie 2013,
fiind achitate de SRL „Proera Grup”.
Reclamanta mai susține că până la momentul depunerii cererii de chemare
în judecată CIE „Moldexpo” SA nu a asigurat accesul fizic la clădire manifestat
prin executarea cu întârziere a efectuării delimitării terenului, neexecutarea
obligațiilor de eliberare a acordului pentru demolarea anexelor neautorizate,
neindicarea locului pentru construirea altor clădiri în locul celor care trebuiau
demolate în scopul eliberării terenului, neexecutarea obligațiilor de eliberare a
acordurilor necesare pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de
construire, neasigurarea drumului (căii) de acces pentru trecerea camioanelor și
autoturismelor de tonaj mare.
În acest context, deși a întreprins acțiuni, reclamanta a fost în
imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost cumpărat bunul și încheiat
2
contractul de locațiune, precum și exercitarea dreptului de proprietate a SRL
„Proera Grup”.
Prin urmare, la 7 iulie 2015 a demarat acțiuni în justiție împotriva
Ministerului Economiei, Guvernului și CIE „Moldexpo” SA. La acest aspect,
reclamanta a făcut referire la următoarele două cauze:
a. Dosarul nr. 14-3-7636-07072015 în care la 14 decembrie 2015,
Judecătoria Buiucani a pronunțat o hotărâre prin care a recunoscut
nulitatea și a anulat pct. 15 și 19 din HG 755 din 22 iulie 2005, a
recunoscut ilegal refuzul Ministerului Economiei a RM și CIE
„Moldexpo” SA de manifestare a acordului pentru inițierea
proiectelor în vederea reconstrucției bunului imobil – construcție
nefinalizată, amplasată în ***** nr. Cadastral *****, a recunoscut
dreptul SRL „Proera Grup” la inițierea reproiectării în vederea
reconstrucției bunului imobil vizat.
b. Dosarul nr. 20-2c-1939-02022015în care la 8 decembrie 2016
Judecătoria Chișinău a pronunțat o hotărâre prin care cererea de
chemare în judecată înaintată de CIE „Moldexpo” SA împotriva SRL
„Proera Grup” privind încasarea datoriei contractuale în mărime de
582 610,60 lei, penalitate contractuală în mărime de 25352,65 lei și
cheltuieli de judecare a cauzei în mărime de 18238,90 lei s-a respins
ca neîntemeiată.
Reclamanta susține că abia după ce hotărârea judecătorească prin care au
fost anulate pct. 15 și 19 din HG 755 din 22 iulie 2005 a devenit definitivă și
irevocabilă, a obținut actele permisive pentru construire. Totuși, după ce a investit
mijloace financiare considerabile, aceasta nu au putut fi folosite pe motivul lipsei
de acces către construcție din vina pârâților. Astfel, reclamanta susține că doar
elaborarea documentației de proiect a fost evaluată la suma de 900 000 lei.
Deși are eliberată autorizație de construire, aceasta nu a putut fi folosită
pentru că reclamanta nu are acces către construcție. Între timp autorizația de
construire a expirat, iar Primăria mun. Chișinău a refuzat elaborarea unei noi
autorizații de construire.
În acest context, reclamanta pretinde că prin acțiunile și inacțiunile pârâților
i-a fost cauzat un prejudiciu patrimonial prin lezarea dreptului său de proprietate
asupra construcției și dreptul de posesie și folosință asupra terenurilor luate în
locațiune. La fel, aceasta indică asupra bunului beneficiu nerealizat manifestat prin
veniturile pe care le-ar fi obținut reclamanta din vânzarea apartamentelor.
Reclamanta susține că sunt întrunite toate condițiile răspunderii delictuale.
Reclamanta mai indică asupra faptului că este îndreptățită și la compensarea
prejudiciului moral cauzat rezultate din defăimarea acesteia.
3
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 13 iunie 2022 cererea
de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 14 iunie 2022, SRL „Proera Grup” a depus o cerere de apel împotriva
hotărârii din 13 iunie 2022, prin care a solicitat casarea acesteia și emiterea unei
alte decizii prin care acțiunea să fie admisă în modul formulat în fața primei
instanțe.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2023 a fost respinsă
cererea de apel depusă de SRL „Proera Grup” și menținută hotărârea din 13 iunie
2022.
În motivarea soluției, instanța de apel a apreciat că SRL „Proera Grup” pe
de o parte nu a făcut dovada comiterii de către CIE „Moldexpo” SA, Guvernul
Republicii Moldova, Ministerul Economiei, a unei fapte ilicite, iar pe de altă parte
a semnat procesele verbale de recepție a terenului din 1 martie 2013 fără a înainta
obiecții, fără a face mențiuni cu referire la existența viciilor materiale sau juridice.
Semnarea procesului verbal de recepție a terenului în lipsa obiecțiilor denotă
exteriorizarea de către SRL „Proera Grup” a consimțământului de acceptare a
acestuia.
Instanța de apel a mai apreciat critic alegațiile apelantei privind obligația
intimaților de a efectua lucrări cadastrale, în condițiile în care din materialele
dosarului se constată contrariul, și anume că au fost elaborate planurile geometrice
și planurile cadastrale cu determinarea coordonatelor și adiacenților terenurilor
respective, lucrările de determinare și delimitare a terenurilor vizate fiind
executate.
Astfel, Curtea de Apel Chișinău nu a constatat vreo probă a vreunui viciu a
bunului transmis în locațiune. La fel, nu a fost prezentată vreo probă a vreunei
fapte ilicite în contextul pretenției de compensare a venitului ratat. Suplimentar s-
a constatat că apelanta nu a făcut dovada lezării reputației profesionale, or extrasele
de pe portalurile de știri prezentate nu demonstrează culpabilitatea pârâților în
publicarea și/sau răspândirea unor informații care ar defăima numele apelantei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 14 iunie 2023, SRL „Proera Grup”, reprezentată de avocatul Andrei
Grigoriță, a depus o cerere de recurs împotriva hotărârii din 13 iunie 2022 și
deciziei din 14 februarie 2023 prin care a solicitat casarea integrală a acestora și
4
emiterea unei alte decizii prin care să fie dispusă admiterea acțiunii în sensul
formulat.
În motivarea recursului, SRL „Proera Grup” a indicat că instanțele
inferioare nu ar fi dat vreo apreciere hotărârilor judecătorești irevocabile care
demonstrează faptele ilicite ale CIE „Moldexpo” SA, Guvernul Republicii
Moldova și Ministerul Economiei. În viziunea recurentei, acele hotărâri ar
confirma caracterul ilicit al faptelor săvârșite de intimați. În acest sens, a mai
invocat că instanțele inferioare au reținut circumstanțe contrare celor stabilire în
alte hotărâri judecătorești irevocabile.
Recurenta susține că instanțele inferioare au ignorat faptul încălcării
dreptului de proprietate recunoscut și faptul creării obstacolelor prin hotărârea
Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 13 iulie 2017.
Eronată ar fi și concluzia Curții de Apel Chișinău referitor la lipsa probelor
privind posesia și folosirea netulburată a bunului imobil, or, după cum indică
recurenta, până în prezent nu au fost executate titlurile executorii eliberate în baza
hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 13 iulie 2017.
SRL „Proera Grup” remarcă faptul incapacității și insuficienței instanțelor
inferioare de a depune un efort matematic elementar în vederea analizării calcului
prezentat coroborat cu documentația de proiect, cheltuielile de execuție a
lucrărilor.
Investiția efectuată pentru procurarea construcției ar fi purtătoare de
dobândă, după cum indică SRL „Proera Grup”.
În concluzie, recurenta comunică că este deposedată efectiv de dreptul său
de proprietate, neavând acces la construcția sa pe parcursul a 11 ani.
Recurenta indică că instanțele inferioare nu au luat în considerațiune au
ignorat autorizația de construire, act permisiv care naște drepturi și obligații în
folosul SRL „Proera Grup”, însă le-ar fi ignorat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor”.
5
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
,,Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.”
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o
lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia
dreptului.”
Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate
regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul
verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.”
Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 14 februarie 2023 (Vol. III, f.d. 94-95).
Totodată, la 26 mai 2023, în adresa participanților la proces a fost expediată
decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2023 (Vol. III, f.d.
109).
6
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat la 14 iunie 2023 de către SRL „Proera Grup”, a fost declarat în
termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost
operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1
septembrie 2023.
Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură
civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 14 iunie 2023.
Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând
din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de
procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023), nu a stabilit încălcarea de
către instanța de apel a acestor circumstanțe. Cu atât mai mult cu cât recurentul nu
indică în mod concret încălcări de ordin procedural care ar putea influența soluția
instanței de apel.
Instanța de recurs atestă că, în condițiile speței, motivele de casare invocate
în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de Curtea de Apel
Chișinău. În acest sens, sunt corecte concluziile instanței de apel că Recurenta nu
a făcut dovada întrunirii condițiilor răspunderii delictuale în acțiunile intimaților.
Completul de judecată menționează că conținutul deciziei, motivarea și
soluția adoptată sunt clare, instanța de apel efectuând o analiză detaliată a
argumentelor părților, a probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente.
Instanța de apel a răspuns criticilor prezentate în cererea de apel în raport
cu hotărârea instanței. Prin formularea unei cereri de recurs cu argumente similare
celor prezentate în cererea de apel denotă o încercare a recurentei de a spune
analizei temeinicia deciziei instanței de apel.
În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în
fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă.
7
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de
a declara inadmisibil recursul SRL „Proera Grup”, reprezentată de avocatul Andrei
Grigoriță, din motiv că recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă în vigoare la data declarării
acestuia.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a)
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin.
(1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul Societății cu Răspundere Limitată „Proera Grup”,
reprezentată de avocatul Andrei Grigoriță.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
8