2r-266/25 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- Restituirea neîntemeiată a cererii de apel, în temeiul art. 369 alin. 1 lit. a din Codul de procedură civilă. Repunerea în termenul procedural omis de declararea a apelului
2r-266/25 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Tatiana Stanciuc,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea
pe Acțiuni „CET-Nord” împotriva lui Valentin Stanciuc și Tatianei Stanciuc cu
privire la încasarea în mod solidar a datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 24 martie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 2r-266/25
NR. PIGD 2-24082836-01-2r-16072025)
Restituirea neîntemeiată a cererii de apel, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul
de procedură civilă. Repunerea în termenul procedural omis de declararea a apelului.
prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central, judecător – T. Mereuță
instanța de apel: Curtea de Apel Centru – A. Panov, L. Bagrin, D. Corlăteanu
03 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Tatiana Stanciuc,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 iulie 2024, SA „CET-Nord” a depus, prin intermediul oficiului
poștal, cerere de chemare în judecată împotriva lui Valentin Stanciuc și a Tatianei
Stanciuc cu privire la încasarea în mod solidar a datoriei și compensarea cheltuielilor
de judecată.
Prin hotărârea din 28 octombrie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de SA „CET-Nord” și s-a
încasat de la Tatiana Stanciuc în beneficiul SA „CET-Nord” datoria în sumă de
12 538,15 MDL, taxa de stat în sumă de 552,69 MDL, taxa de timbru în sumă de
200 MDL, iar în total 13 290,84 MDL (f.d. 37, 46-51).
Prin încheierea din 1 noiembrie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Central, s-a corectat eroarea din dispozitivul hotărârii din 28 octombrie 2024 a
Judecătoriei Hîncești, sediul Central, prin adăugarea sintagmei „și de la Valentin
Stanciuc, în mod solidar” (f.d. 44).
La 6 noiembrie 2024, Tatiana Stanciuc, a depus cerere de apel nemotivată
împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 octombrie 2024,
solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea
unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f.d. 45).
Prin încheierea din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, nu s-a dat curs
cererii de apel declarate de Tatiana Stanciuc și s-a acordat apelantei Tatiana Stanciuc
termen de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei de pe încheierea în
cauză pentru depunerea unei cereri de apel, cu indicarea motivelor de fapt și de drept
pe care se întemeiază apelul, prezentarea copiilor de pe cererea de apel motivată într-
un număr egal cu numărul participanților la proces, precum și prezentarea
originalului dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 469,78 MDL și a taxei
de timbru în sumă de 200 MDL. Concomitent, s-a explicat apelantei că, în caz dacă
nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și
va fi restituită conform art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă. S-a
explicat apelantei că, asupra chestiunii primirii sau restituirii cererii de apel, va
decide un complet de 3 judecători, fără citarea participanților la proces (f.d. 57-59).
1
Conform avizului de recepție a trimiterii poștale DS8020825029AS, copia
încheierii din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru a fost recepționată de Tatiana
Stanciuc la 8 februarie 2025 (f.d. 61).
La 3 martie 2025, Tatiana Stanciuc, reprezentată de avocatul Vasile
Ganganu, a depus prin intermediul poștei electronice, cerere de apel motivată, la care
a anexat dovada achitării taxei de stat în sumă de 470 MDL și a taxei de timbru în
sumă de 200 MDL. Totodată, prin cererea de apel motivată, a solicitat repunerea în
termenul procedural omis de depunere a apelului motivat (f.d. 62-80 recto-verso).
Ulterior, la 7 martie 2025, aceiași cerere de apel motivată a fost expediată
prin intermediul oficiului poștal (f.d. 81-106).
În motivarea cererii de repunere în termenul procedural omis de depunere
a cererii de apel motivate, Tatiana Stanciuc a invocat că, la 1 februarie 2025, a născut
un copil și la 6 februarie 2025 dânsa a fost externată din spital cu copilul nou născut,
însă, a fost internată în continuare în spital unde s-a aflat până la 18 februarie 2025.
Astfel, încheierea din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care nu s-a dat
curs apelului și i s-a acordat termen pentru înlăturarea neajunsurilor a fost
recepționată de o persoană terță, în timp ce ea se afla internată în spital. Astfel, terțul
i-a adus la cunoștință la 10 februarie 2025 încheierea din 27 ianuarie 2025, însă, din
motiv că se afla în spital, a fost în imposibilitate să o execute în termen.
Tatiana Stanciuc a menționat că s-a aflat în imposibilitate obiectivă să se
conformeze cerințelor impuse de Curtea de Apel Centru în interiorul termenului
acordat. Însă, imediat după externare, la 20 februarie 2025, s-a adresa unui avocat
cu care a încheiat contract de asistență juridică și într-o perioadă rezonabilă au
înlăturat neajunsurile care au servit drept temei pentru a nu da curs cererii de apel
(f.d. 62-65). Tatiana Stanciuc a considerat că, în speță, sunt incidente dispozițiile
art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevăd că persoanele care din
motive întemeiate au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi
repuse în termen de către instanță.
Prin încheierea din 24 martie 2025 a Curții de Apel Centru s-a respins ca
neîntemeiată cererea depusă de Tatiana Stanciuc cu privire la repunerea în termenul
de formulare/înregistrare a cererii de apel motivat și s-a restituit cererea de apel
declarată de Tatiana Stanciuc împotriva hotărârii din 28 octombrie 2024 a
Judecătoriei Hîncești, sediul Central (f.d. 108-112).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 20 iunie 2025, Tatiana Stanciuc a depus prin intermediul oficiului poștal
cerere de recurs împotriva încheierii din 24 martie 2025 a Curții de Apel Centru,
2
solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate și restituirea cauzei la
Curtea de Apel Centru spre rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată
(f.d. 117-118, 125 recto-verso).
În motivarea recursului, Tatiana Stanciuc a reiterat temeiurile de fapt
similare celor cuprinse în cererea de repunere în termenul procedural omis de
depunere a cererii de apel motivate.
Suplimentar, recurenta a invocat că, în opinia sa, instanța de apel a dat
dovadă de formalism, refuzând repunerea în termenul de procedură omis, motivând
prin faptul că apelanta urma să depună cerere de prelungire a termenului de
procedură, dar nu de repunere în termenul procedural omis. Cu atât mai mult că, la
caz, art. 362 din Codul de procedură civilă face trimitere la instituția repunerii în
termen, prevăzută la art. 116, dar nu la prelungirea termenului de procedură.
În opinia recurentei, faptul că până la 18 februarie 2025 a fost spitalizată
constituie o circumstanță obiectivă ce justifică omiterea termenului procedural de
depunere a apelului motivat și prezentarea taxei de stat și a taxei de timbru. În aceste
circumstanțe, sancțiunea Curții de Apel Centru este una prea dură, în raport cu
circumstanțele cauzei și acțiunile sale, în concret aflarea în spital, nașterea unui copil
minor și înlăturarea neajunsurilor din cererea de apel într-un termen rezonabil
imediat după externarea din spital.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.”
Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a
referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”
Art. 427 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să
admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, soluționând prin decizie
problema respectivă.”
Art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea
prevăzute de art. 116.”
3
Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara
termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a
refuzat să efectueze repunerea în termen
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu
este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.
(2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor
și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul
întregii perioade.
(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în
timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,
atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la
calcularea termenului.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă stipulează că:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage
după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede
altfel.”
Art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul
rînd a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim
supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea
și mijloacele procedurale de apărare. (2) Instanța nu admite dispunerea de un drept sau
folosirea modalității de apărare dacă aceste acte contravin legii ori încalcă drepturile sau
interesele legitime ale persoanei.”
Art. 115 din Codul de procedură civilă:
„La cererea participanților la proces interesați, instanța de judecată poate prelungi
termenul de procedură stabilit de instanța de judecată. Termenul poate fi prelungit
pentru același temei o singură dată. Termenul de procedură stabilit de lege nu poate fi
prelungit, fiind aplicabil art. 116.”
Art. 116 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă stipulează că:
„Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de
procedură pot fi repuse în termen de către instanță.
4
La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea
îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit
în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).
Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat
dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care
a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea
termenului de procedură.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel a optat pentru comunicarea
copiei încheierii din 24 martie 2025 prin intermediul poștei electronice (f.d. 113).
Astfel, la 25 martie 2025, Curtea de Apel Centru a expediat recurentei Tatiana
Stanciuc, la adresa de e-mail „stanciuctatiana865@gmmail.com”, copia încheierii
din 24 martie 2025 (f.d. 114). În acest sens, Completul de judecată reține că numele
de domeniu „@gmmail” nu există, fiind rezultatul unei erori evidente de redactare a
adresei electronice corecte „@gmail.com”. Prin urmare, mesajul electronic nu putea
fi recepționat de destinatar, ceea ce echivalează cu o lipsă a comunicării actului
procedural. Din acest considerent, se consideră că, la exercitarea căii de atac în
ordine de recurs împotriva încheierii din 24 martie 2025 a Curții de Apel Centru,
Tatiana Stanciuc s-a conformat prevederilor art. 425 din Codul de procedură civilă.
Studiind materialele dosarului, în coroborare cu temeiurile invocate în
recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că motivele expuse
de recurenta Tatiana Stanciuc sunt întemeiate. Astfel, recursul urmează a fi admis,
iar încheierea din 24 martie 2025 a Curții de Apel Centru casată, cu repunerea
recurentei în termenul procedural omis pentru executarea încheierii din 27 ianuarie
2025 a Curții de Apel Centru.
Din actele și lucrările dosarului s-a constatat cu certitudine că, la 28
octombrie 2024, Judecătoria Hîncești, sediul Central, a emis hotărâre, corectată prin
încheierea din 1 noiembrie 2024, prin care a admis cererea de chemare în judecată
depusă de SA „CET-Nord” și a încasat de la Tatiana Stanciuc și Valentin Stanciuc,
în mod solidar, în beneficiul SA „CET-Nord” datoria în sumă de 12 538,15 MDL,
taxa de stat în sumă de 552,69 MDL, taxa de timbru în sumă de 200 MDL, iar în
total 13 290,84 MDL (f.d. 37, 44, 46-51).
La 6 noiembrie 2024, Tatiana Stanciuc, a depus cerere de apel nemotivată
împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 octombrie 2024,
solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea
unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f.d. 45).
5
Prin încheierea din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, nu s-a dat curs
cererii de apel declarate de Tatiana Stanciuc și s-a acordat apelantei Tatiana Stanciuc
termen de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei de pe încheierea în
cauză pentru depunerea unei cereri de apel, cu indicarea motivelor de fapt și de drept
pe care se întemeiază apelul, prezentarea copiilor de pe cererea de apel motivată într-
un număr egal cu numărul participanților la proces, precum și prezentarea
originalului dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 469,78 MDL și a taxei
de timbru în sumă de 200 MDL. Concomitent, s-a explicat apelantei că, în caz dacă
nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și
va fi restituită conform art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă. S-a
explicat apelantei că, asupra chestiunii primirii sau restituirii cererii de apel, va
decide un complet de 3 judecători, fără citarea participanților la proces (f.d. 57-59).
Conform avizului de recepție a trimiterii poștale DS8020825029AS, copia
încheierii din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru a fost recepționată de Tatiana
Stanciuc la 8 februarie 2025 (f.d. 61).
La 3 martie 2025, Tatiana Stanciuc, reprezentată de avocatul Vasile
Ganganu, a depus prin intermediul poștei electronice, cerere de apel motivată, la care
a anexat dovada achitării taxei de stat în sumă de 470 MDL și a taxei de timbru în
sumă de 200 MDL. Totodată, prin cererea de apel motivată, a solicitat repunerea în
termenul procedural omis de depunere a apelului motivat (f.d. 62-80 recto-verso).
Prin încheierea din 24 martie 2025 a Curții de Apel Centru s-a respins ca
neîntemeiată cererea depusă de Tatiana Stanciuc cu privire la repunerea în termenul
de formulare/înregistrare a cererii de apel motivat și s-a restituit cererea de apel
declarată de Tatiana Stanciuc împotriva hotărârii din 28 octombrie 2024 a
Judecătoriei Hîncești, sediul Central (f.d. 108-112).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că, în
consolidarea soluției sale, Curtea de Apel Centru a constatat că termenul de 10 zile,
acordat apelantei prin încheierea din 27 ianuarie 2025 pentru înlăturarea
neajunsurilor, a expirat la 18 februarie 2025.
Instanța de apel a apreciat ca fiind nejustificată solicitarea Tatianei Stanciuc
de repunere în termenul de formulare/înregistrare a apelului motivat, în condițiile în
care legislatorul nu a reglementat un astfel de drept al părții în proces și/sau o astfel
de opțiune legală, în termen fiind posibil de repus doar apelul inițial, care la caz a
fost depus în interiorul termenului legal. Iar, faptul că apelanta a înlăturat tardiv
neajunsurile indicate în încheierea Curții de Apel Centru din 27 ianuarie 2025 nu
constituie temei legal de repunere în termen.
6
Totodată, instanța de apel a remarcat că, solicitarea Tatianei Stanciuc de
repunere în termenul de formulare/înregistrare a apelului motivat nu poate fi admisă
nici din considerentul că a fost formulată după expirarea termenului de procedură
(10 zile) acordat de instanța de apel, în interiorul căruia apelanta avea posibilitatea
de a solicita prelungirea termenului de procedură stabilit de instanța de judecată,
opțiune legală de care apelanta nu a uzat.
Efectuând controlul judiciar al încheierii din 24 martie 2025 a Curții de
Apel Centru, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
instanța de apel a interpretat în mod eronat normele de drept procedural pertinent, a
confundat instituțiile judiciare ale prelungirii termenului de procedură și repunerii în
termenul procedural omis, iar drept consecință în mod eronat nu a dat apreciere
temeiurilor de fapt invocate de Tatiana Stanciuc în motivarea cererii de repunere în
termenul procedural omis.
În debut, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează
că legea procedural civilă face o distincție dintre instituțiile judiciare ale prelungirii
termenului de procedură și cea de repunere în termenul procedural omis.
Așa, conform art. 115 din Codul de procedură civilă, prelungirea
termenului de procedură este aplicabilă exclusiv termenelor stabilite de instanță, iar
nu celor prevăzute expres de lege. Mai mult, prelungirea se dispune doar la cererea
formulată înainte de expirarea termenului acordat. Astfel, cererea de prelungire a
termenului de procedură urma a fi formulată de către Tatiana Stanciuc în interiorul
termenului acordat de instanța de apel prin încheierea din 27 ianuarie 2025, adică
până la 18 februarie 2025.
În schimb, instituția repunerii în termen, reglementată de art. 116 din Codul
de procedură civilă, are ca finalitate înlăturarea consecințelor negative ale omiterii
unui termen de procedură din motive obiective, independent de voința părții. Norma
procesuală prevede expres că partea poate fi repusă în termen, cu condiția ca:
a) omisiunea să fie justificată prin motive întemeiate; b) partea să fi efectuat actul
procedural concomitent cu cererea de repunere; c) cererea să fie depusă în cel mult
30 de zile din momentul încetării impedimentului.
Este relevant că, în conformitate cu principiul disponibilității, părțile în
proces sunt în drept să dispună liber de drepturile sale procedurală și să-și aleagă de
sine stătător modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.
În speță, Tatiana Stanciuc a ales să-și apere drepturile prin solicitarea
expresă de repunere în termenul procedural omis de înlăturare a neajunsurilor
indicate în încheierea din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, și anume
prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii de plată a taxei de stat și de timbru,
7
motivând prin faptul că a fost în imposibilitate obiectivă de a întreprinde aceste
acțiuni procesuale în termen, deoarece a fost internată în spital.
Or, această modalitate de apărare a drepturilor, respectiv solicitarea
repunerii în termenul procedural omis, este una reglementată de lege și reprezintă
calea adecvată pentru înlăturarea consecințelor omiterii termenului stabilit de
instanță, atunci când partea dovedește existența unor motive obiective și
independente de voința sa. În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție nu poate accepta poziția instanței de apel, potrivit căreia legiuitorul nu ar
fi reglementat dreptul părții în proces de a solicita repunerea în termenul de depunere
a apelului motivat și că repunerea ar fi posibilă exclusiv în privința apelului inițial.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant că
formalismul excesiv în aplicarea normelor de procedură poate aduce atingere
dreptului de acces la o instanță, consacrat de art. 6 § 1 CEDO (a se vedea, mutatis
mutandis, Walchli c. Franței, § 29; Frezza c. Italia, § 35). De asemenea, Curtea
Constituțională a Republicii Moldova, prin Hotărârea nr. 17 din 19 iunie 2018, a
reținut că normele de procedură trebuie aplicate într-o manieră care să nu golească
de conținut dreptul de acces la justiție și să nu împiedice părțile să obțină examinarea
efectivă a cauzei lor de către instanțe. Astfel, sancționarea separată și
disproporționată a unor lipsuri pur formale, în condițiile în care partea a manifestat
diligența de a formula apelul și de a depune ulterior motivele de apel, riscă să
transforme cerințele procedurale într-un obstacol artificial, contrar standardelor de
protecție a drepturilor fundamentale.
Instanța de recurs reține că scopul instituirii obligației de a formula apelul
și, ulterior, de a depune apelul motivat nu este acela de a crea două proceduri paralele
și autonome, ci de a permite instanței și părților adverse să cunoască, în timp util,
intenția de a contesta hotărârea și, respectiv, argumentele concrete ale contestării.
Cererea de apel și cererea de apel motivată constituie, în această viziune, un tot
procedural unitar, o succesiune logică menită să asigure celeritatea, claritatea și
previzibilitatea procesului. Interpretarea izolată și rigidă a acestor acte contravine
atât scopului lor intrinsec, cât și principiului accesului efectiv la justiție.
În această lumină, dreptul apelantului de a solicita repunerea în termenul de
apel, potrivit art. 362 alin. (3) coroborat cu art. 116 din Codul de procedură civilă,
se extinde și asupra cererii de apel motivată. În fapt, aceasta reprezintă o etapizare
procedurală integrată, astfel încât posibilitatea de repunere în termen nu se limitează
la apelul inițial, ci se aplică în mod echitabil și apelului motivat, atunci când partea
dovedește că nu a putut respecta termenul din motive obiective și independente de
voința sa. Această interpretare garantează efectivitatea căii de atac și protecția
dreptului la un proces echitabil.
8
Cu referire la argumentele invocate de Tatiana Stanciuc în cererea de
repunere în termenul procedural omis, instanța de recurs constată că, potrivit
extrasului nr. 922 din fișa medicală de staționar, în perioada 1-6 februarie 2025,
Tatiana Stanciuc s-a aflat internată în staționar la IMSP „Spitalul Raional Hîncești”,
pentru nașterea copilului (f.d. 87 recto-verso).
Iar, din extrasul nr. 1281 din fișa medicală de staționar rezultă că, după
naștere, Tatiana Stanciuc a fort internată în staționar la IMSP „Spitalul Raional
Hîncești” până la 18 februarie 2025 (f.d. 88).
Iar, la 3 martie 2025, Tatiana Stanciuc, reprezentată de avocatul Vasile
Ganganu, a depus prin intermediul poștei electronice, cerere de apel motivată, la care
a anexat dovada achitării taxei de stat în sumă de 470 MDL și a taxei de timbru în
sumă de 200 MDL. Totodată, prin cererea de apel motivată, a solicitat repunerea în
termenul procedural omis de depunere a apelului motivat (f.d. 62-80 recto-verso).
Ulterior, aceste acte au fost depuse pe suport de hârtie, la 7 martie 2025, prin
intermediul oficiului poștal (f.d. 81-106).
Astfel, instanța de recurs constată indubitabil că, Tatiana Stanciuc s-a aflat
în imposibilitate obiectivă de a respecta termenul de 10 zile acordat prin încheierea
din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru pentru depunerea cererii de apel motivat
și a dovezii de plată a taxei de stat și de timbru. Or, conform actelor medicale
prezentate de către aceasta, în perioada 1-18 februarie 2025, ea a fost internată la
IMSP „Spitalul Raional Hîncești”.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că,
impedimentele obiective sunt acele situații în care partea se află într-o stare de
imposibilitate efectivă de a îndeplini actele de procedură, iar această imposibilitate
nu poate fi imputată părții. Internarea în spital constituie un asemenea impediment,
deoarece afectează capacitatea persoanei de a organiza și transmite actele
procedurale în termenul legal sau stabilit de instanță.
Așa, în condițiile speței, perioada de spitalizare a Tatianei Stanciuc, între
1 și 18 februarie 2025, reprezintă un impediment obiectiv și independent de voința
acesteia, care a făcut imposibilă respectarea termenului de 10 zile stabilit de Curtea
de Apel Centru pentru depunerea cererii de apel motivat și a dovezii de plată a
taxelor aferente. Aceasta se datorează faptului că internarea la spital implică restricții
naturale privind deplasarea, accesul la corespondență, precum și capacitatea efectivă
de a exercita acte juridice complexe, cum este întocmirea și depunerea unei cereri
de apel motivat, dar și achitarea taxelor de stat și de timbru.
9
Iar, în sensul art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă, partea poate
fi repusă în termen atunci când omisiunea se datorează unor motive întemeiate și
care nu au depins de ea.
Respectiv, situația apelantei Tatiana Stanciuc întrunește toate criteriile
legale prevăzute de art. 362 alin. (3) coroborat cu art. 116 din Codul de procedură
civilă: (i) omisiunea a fost determinată de o circumstanță obiectivă și independentă
de voința Tatianei Stanciuc; (ii) imediat după încetarea impedimentului, aceasta a
luat măsuri pentru a depune cererea de apel motivată și a prezenta dovada că a achitat
taxele de stat și de timbru; (iii) solicitarea de repunere în termen a fost formulată în
termenul de 30 de zile prevăzut de lege.
Prin urmare, spitalizarea Tatianei Stanciuc constituie un impediment
obiectiv care justifică înlăturarea tardivă a neajunsurilor cererii de apel, indicate în
încheierea din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru și reprezintă temei legal
pentru repunerea în termenul procedural omis. Or, o soluție contrară contravine cu
scopul normei legale de a proteja dreptul la acces efectiv la justiție și de a înlătura
consecințele omiterii unui termen din motive independente de voința părții.
Având în vedere circumstanțele expuse, instanța de recurs constată că
Tatiana Stanciuc și-a exercitat dreptul la apărare imediat după încetarea
impedimentului obiectiv, prin depunerea cererii de apel motivat și achitarea taxelor
aferente, atât pe suport electronic la 3 martie 2025, cât și pe suport de hârtie la 7
martie 2025. Iar, această conduită demonstrează buna-credință a apelantei și
caracterul imediat și rezonabil al acțiunilor sale pentru înlăturarea neajunsurilor care
au împiedicat respectarea termenului inițial de 10 zile.
În consecință, instanța de recurs apreciază că refuzul Curții de Apel Centru
de a admite cererea de repunere în termenul procedural omis a fost o interpretare
eronată a normelor procedurale relevante, respectiv art. 116 și art. 362 alin. (3) din
Codul de procedură civilă, precum și o aplicare rigidă și formalistă a termenului de
10 zile acordat pentru înlăturarea neajunsurilor. Aceasta a condus la restrângerea
nejustificată a dreptului apelantei la calea de atac și, implicit, la accesul efectiv la
justiție.
În baza celor expuse, instanța de recurs consideră recursul întemeiat și care
urmează a fi admis, cu casarea încheierii din 24 martie 2025 a Curții de Apel Centru
și repunerea Tatianei Stanciuc în termenul procedural omis pentru depunerea cererii
de apel motivată și a dovezilor de plată a taxelor de stat și de timbru, și cu restituirea
cauzei la Curtea de Apel Centru, în același complet de judecată, la etapa examinării
cererii de apel.
10
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 116, art. 427 lit. c) și
art. 428 din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de către Tatiana Stanciuc.
Casează integral încheierea din 24 martie 2025 a Curții de Apel Centru,
adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea pe Acțiuni „CET-Nord” împotriva lui Valentin Stanciuc și Tatianei
Stanciuc cu privire la încasarea în mod solidar a datoriei și compensarea cheltuielilor
de judecată.
Admite cererea Tatianei Stanciuc cu privire la repunerea în termenul procedural
omis.
Repune termenul procedural omis de Tatiana Stanciuc, stabilit prin încheierea
din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, pentru depunerea cererii de apel
motivate și a dovezilor de plată a taxelor de stat și de timbru.
Restituie cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea pe Acțiuni „CET-Nord” împotriva lui Valentin Stanciuc și Tatianei
Stanciuc cu privire la încasarea în mod solidar a datoriei și compensarea cheltuielilor
de judecată la Curtea de Apel Centru, în același complet de judecată, la etapa
examinării cererii de apel.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
11