2r-266/25 — încasarea datoriei

La 26 iulie 2024, SA „CET-Nord” a depus, prin intermediul oficiului poștal, cerere de chemare în judecată împotriva lui Valentin Stanciuc și a Tatianei Stanciuc cu privire la încasarea în mod solidar a datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 28 octombrie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de SA „CET-Nord” și s-a încasat de la Tatiana Stanciuc în beneficiul SA „CET-Nord” datoria în sumă de 12 538,15 MDL, taxa de stat în sumă de 552,69 MDL, taxa de timbru în sumă de 200 MDL, iar în total 13 290,84 MDL (f.d. 37, 46-51).

Prin încheierea din 1 noiembrie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, s-a corectat eroarea din dispozitivul hotărârii din 28 octombrie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, prin adăugarea sintagmei „și de la Valentin Stanciuc, în mod solidar” (f.d. 44).

La 6 noiembrie 2024, Tatiana Stanciuc, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 octombrie 2024, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f.d. 45).

Prin încheierea din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Tatiana Stanciuc și s-a acordat apelantei Tatiana Stanciuc termen de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru depunerea unei cereri de apel, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, prezentarea copiilor de pe cererea de apel motivată într- un număr egal cu numărul participanților la proces, precum și prezentarea originalului dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 469,78 MDL și a taxei de timbru în sumă de 200 MDL. Concomitent, s-a explicat apelantei că, în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită conform art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă. S-a explicat apelantei că, asupra chestiunii primirii sau restituirii cererii de apel, va decide un complet de 3 judecători, fără citarea participanților la proces (f.d. 57-59). 1

Conform avizului de recepție a trimiterii poștale DS8020825029AS, copia încheierii din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru a fost recepționată de Tatiana Stanciuc la 8 februarie 2025 (f.d. 61).

La 3 martie 2025, Tatiana Stanciuc, reprezentată de avocatul Vasile Ganganu, a depus prin intermediul poștei electronice, cerere de apel motivată, la care a anexat dovada achitării taxei de stat în sumă de 470 MDL și a taxei de timbru în sumă de 200 MDL. Totodată, prin cererea de apel motivată, a solicitat repunerea în termenul procedural omis de depunere a apelului motivat (f.d. 62-80 recto-verso).

Ulterior, la 7 martie 2025, aceiași cerere de apel motivată a fost expediată prin intermediul oficiului poștal (f.d. 81-106).

În motivarea cererii de repunere în termenul procedural omis de depunere a cererii de apel motivate, Tatiana Stanciuc a invocat că, la 1 februarie 2025, a născut un copil și la 6 februarie 2025 dânsa a fost externată din spital cu copilul nou născut, însă, a fost internată în continuare în spital unde s-a aflat până la 18 februarie 2025. Astfel, încheierea din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care nu s-a dat curs apelului și i s-a acordat termen pentru înlăturarea neajunsurilor a fost recepționată de o persoană terță, în timp ce ea se afla internată în spital. Astfel, terțul i-a adus la cunoștință la 10 februarie 2025 încheierea din 27 ianuarie 2025, însă, din motiv că se afla în spital, a fost în imposibilitate să o execute în termen.

Tatiana Stanciuc a menționat că s-a aflat în imposibilitate obiectivă să se conformeze cerințelor impuse de Curtea de Apel Centru în interiorul termenului acordat. Însă, imediat după externare, la 20 februarie 2025, s-a adresa unui avocat cu care a încheiat contract de asistență juridică și într-o perioadă rezonabilă au înlăturat neajunsurile care au servit drept temei pentru a nu da curs cererii de apel (f.d. 62-65). Tatiana Stanciuc a considerat că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevăd că persoanele care din motive întemeiate au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

Prin încheierea din 24 martie 2025 a Curții de Apel Centru s-a respins ca neîntemeiată cererea depusă de Tatiana Stanciuc cu privire la repunerea în termenul de formulare/înregistrare a cererii de apel motivat și s-a restituit cererea de apel declarată de Tatiana Stanciuc împotriva hotărârii din 28 octombrie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central (f.d. 108-112).

În motivarea recursului, Tatiana Stanciuc a reiterat temeiurile de fapt similare celor cuprinse în cererea de repunere în termenul procedural omis de depunere a cererii de apel motivate.

Suplimentar, recurenta a invocat că, în opinia sa, instanța de apel a dat dovadă de formalism, refuzând repunerea în termenul de procedură omis, motivând prin faptul că apelanta urma să depună cerere de prelungire a termenului de procedură, dar nu de repunere în termenul procedural omis. Cu atât mai mult că, la caz, art. 362 din Codul de procedură civilă face trimitere la instituția repunerii în termen, prevăzută la art. 116, dar nu la prelungirea termenului de procedură.

În opinia recurentei, faptul că până la 18 februarie 2025 a fost spitalizată constituie o circumstanță obiectivă ce justifică omiterea termenului procedural de depunere a apelului motivat și prezentarea taxei de stat și a taxei de timbru. În aceste circumstanțe, sancțiunea Curții de Apel Centru este una prea dură, în raport cu circumstanțele cauzei și acțiunile sale, în concret aflarea în spital, nașterea unui copil minor și înlăturarea neajunsurilor din cererea de apel într-un termen rezonabil imediat după externarea din spital.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, soluționând prin decizie problema respectivă.”

Art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.” 3

Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă: „Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. (3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă stipulează că: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rînd a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare. (2) Instanța nu admite dispunerea de un drept sau folosirea modalității de apărare dacă aceste acte contravin legii ori încalcă drepturile sau interesele legitime ale persoanei.”

Art. 115 din Codul de procedură civilă: „La cererea participanților la proces interesați, instanța de judecată poate prelungi termenul de procedură stabilit de instanța de judecată. Termenul poate fi prelungit pentru același temei o singură dată. Termenul de procedură stabilit de lege nu poate fi prelungit, fiind aplicabil art. 116.”

Art. 116 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă stipulează că: „Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. 4 La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”

Studiind materialele dosarului, în coroborare cu temeiurile invocate în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că motivele expuse de recurenta Tatiana Stanciuc sunt întemeiate. Astfel, recursul urmează a fi admis, iar încheierea din 24 martie 2025 a Curții de Apel Centru casată, cu repunerea recurentei în termenul procedural omis pentru executarea încheierii din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru.

Din actele și lucrările dosarului s-a constatat cu certitudine că, la 28 octombrie 2024, Judecătoria Hîncești, sediul Central, a emis hotărâre, corectată prin încheierea din 1 noiembrie 2024, prin care a admis cererea de chemare în judecată depusă de SA „CET-Nord” și a încasat de la Tatiana Stanciuc și Valentin Stanciuc, în mod solidar, în beneficiul SA „CET-Nord” datoria în sumă de 12 538,15 MDL, taxa de stat în sumă de 552,69 MDL, taxa de timbru în sumă de 200 MDL, iar în total 13 290,84 MDL (f.d. 37, 44, 46-51).

La 6 noiembrie 2024, Tatiana Stanciuc, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 octombrie 2024, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f.d. 45). 5

Prin încheierea din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Tatiana Stanciuc și s-a acordat apelantei Tatiana Stanciuc termen de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru depunerea unei cereri de apel, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, prezentarea copiilor de pe cererea de apel motivată într- un număr egal cu numărul participanților la proces, precum și prezentarea originalului dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 469,78 MDL și a taxei de timbru în sumă de 200 MDL. Concomitent, s-a explicat apelantei că, în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită conform art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă. S-a explicat apelantei că, asupra chestiunii primirii sau restituirii cererii de apel, va decide un complet de 3 judecători, fără citarea participanților la proces (f.d. 57-59).

Conform avizului de recepție a trimiterii poștale DS8020825029AS, copia încheierii din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru a fost recepționată de Tatiana Stanciuc la 8 februarie 2025 (f.d. 61).

La 3 martie 2025, Tatiana Stanciuc, reprezentată de avocatul Vasile Ganganu, a depus prin intermediul poștei electronice, cerere de apel motivată, la care a anexat dovada achitării taxei de stat în sumă de 470 MDL și a taxei de timbru în sumă de 200 MDL. Totodată, prin cererea de apel motivată, a solicitat repunerea în termenul procedural omis de depunere a apelului motivat (f.d. 62-80 recto-verso).

Prin încheierea din 24 martie 2025 a Curții de Apel Centru s-a respins ca neîntemeiată cererea depusă de Tatiana Stanciuc cu privire la repunerea în termenul de formulare/înregistrare a cererii de apel motivat și s-a restituit cererea de apel declarată de Tatiana Stanciuc împotriva hotărârii din 28 octombrie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central (f.d. 108-112).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că, în consolidarea soluției sale, Curtea de Apel Centru a constatat că termenul de 10 zile, acordat apelantei prin încheierea din 27 ianuarie 2025 pentru înlăturarea neajunsurilor, a expirat la 18 februarie 2025.

Instanța de apel a apreciat ca fiind nejustificată solicitarea Tatianei Stanciuc de repunere în termenul de formulare/înregistrare a apelului motivat, în condițiile în care legislatorul nu a reglementat un astfel de drept al părții în proces și/sau o astfel de opțiune legală, în termen fiind posibil de repus doar apelul inițial, care la caz a fost depus în interiorul termenului legal. Iar, faptul că apelanta a înlăturat tardiv neajunsurile indicate în încheierea Curții de Apel Centru din 27 ianuarie 2025 nu constituie temei legal de repunere în termen. 6

Totodată, instanța de apel a remarcat că, solicitarea Tatianei Stanciuc de repunere în termenul de formulare/înregistrare a apelului motivat nu poate fi admisă nici din considerentul că a fost formulată după expirarea termenului de procedură (10 zile) acordat de instanța de apel, în interiorul căruia apelanta avea posibilitatea de a solicita prelungirea termenului de procedură stabilit de instanța de judecată, opțiune legală de care apelanta nu a uzat.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 24 martie 2025 a Curții de Apel Centru, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel a interpretat în mod eronat normele de drept procedural pertinent, a confundat instituțiile judiciare ale prelungirii termenului de procedură și repunerii în termenul procedural omis, iar drept consecință în mod eronat nu a dat apreciere temeiurilor de fapt invocate de Tatiana Stanciuc în motivarea cererii de repunere în termenul procedural omis.

În debut, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că legea procedural civilă face o distincție dintre instituțiile judiciare ale prelungirii termenului de procedură și cea de repunere în termenul procedural omis.

Așa, conform art. 115 din Codul de procedură civilă, prelungirea termenului de procedură este aplicabilă exclusiv termenelor stabilite de instanță, iar nu celor prevăzute expres de lege. Mai mult, prelungirea se dispune doar la cererea formulată înainte de expirarea termenului acordat. Astfel, cererea de prelungire a termenului de procedură urma a fi formulată de către Tatiana Stanciuc în interiorul termenului acordat de instanța de apel prin încheierea din 27 ianuarie 2025, adică până la 18 februarie 2025.

În schimb, instituția repunerii în termen, reglementată de art. 116 din Codul de procedură civilă, are ca finalitate înlăturarea consecințelor negative ale omiterii unui termen de procedură din motive obiective, independent de voința părții. Norma procesuală prevede expres că partea poate fi repusă în termen, cu condiția ca: a) omisiunea să fie justificată prin motive întemeiate; b) partea să fi efectuat actul procedural concomitent cu cererea de repunere; c) cererea să fie depusă în cel mult 30 de zile din momentul încetării impedimentului.

Este relevant că, în conformitate cu principiul disponibilității, părțile în proces sunt în drept să dispună liber de drepturile sale procedurală și să-și aleagă de sine stătător modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

În speță, Tatiana Stanciuc a ales să-și apere drepturile prin solicitarea expresă de repunere în termenul procedural omis de înlăturare a neajunsurilor indicate în încheierea din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, și anume prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii de plată a taxei de stat și de timbru, 7 motivând prin faptul că a fost în imposibilitate obiectivă de a întreprinde aceste acțiuni procesuale în termen, deoarece a fost internată în spital.

Or, această modalitate de apărare a drepturilor, respectiv solicitarea repunerii în termenul procedural omis, este una reglementată de lege și reprezintă calea adecvată pentru înlăturarea consecințelor omiterii termenului stabilit de instanță, atunci când partea dovedește existența unor motive obiective și independente de voința sa. În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate accepta poziția instanței de apel, potrivit căreia legiuitorul nu ar fi reglementat dreptul părții în proces de a solicita repunerea în termenul de depunere a apelului motivat și că repunerea ar fi posibilă exclusiv în privința apelului inițial.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant că formalismul excesiv în aplicarea normelor de procedură poate aduce atingere dreptului de acces la o instanță, consacrat de art. 6 § 1 CEDO (a se vedea, mutatis mutandis, Walchli c. Franței, § 29; Frezza c. Italia, § 35). De asemenea, Curtea Constituțională a Republicii Moldova, prin Hotărârea nr. 17 din 19 iunie 2018, a reținut că normele de procedură trebuie aplicate într-o manieră care să nu golească de conținut dreptul de acces la justiție și să nu împiedice părțile să obțină examinarea efectivă a cauzei lor de către instanțe. Astfel, sancționarea separată și disproporționată a unor lipsuri pur formale, în condițiile în care partea a manifestat diligența de a formula apelul și de a depune ulterior motivele de apel, riscă să transforme cerințele procedurale într-un obstacol artificial, contrar standardelor de protecție a drepturilor fundamentale.

Instanța de recurs reține că scopul instituirii obligației de a formula apelul și, ulterior, de a depune apelul motivat nu este acela de a crea două proceduri paralele și autonome, ci de a permite instanței și părților adverse să cunoască, în timp util, intenția de a contesta hotărârea și, respectiv, argumentele concrete ale contestării. Cererea de apel și cererea de apel motivată constituie, în această viziune, un tot procedural unitar, o succesiune logică menită să asigure celeritatea, claritatea și previzibilitatea procesului. Interpretarea izolată și rigidă a acestor acte contravine atât scopului lor intrinsec, cât și principiului accesului efectiv la justiție.

În această lumină, dreptul apelantului de a solicita repunerea în termenul de apel, potrivit art. 362 alin. (3) coroborat cu art. 116 din Codul de procedură civilă, se extinde și asupra cererii de apel motivată. În fapt, aceasta reprezintă o etapizare procedurală integrată, astfel încât posibilitatea de repunere în termen nu se limitează la apelul inițial, ci se aplică în mod echitabil și apelului motivat, atunci când partea dovedește că nu a putut respecta termenul din motive obiective și independente de voința sa. Această interpretare garantează efectivitatea căii de atac și protecția dreptului la un proces echitabil. 8

Cu referire la argumentele invocate de Tatiana Stanciuc în cererea de repunere în termenul procedural omis, instanța de recurs constată că, potrivit extrasului nr. 922 din fișa medicală de staționar, în perioada 1-6 februarie 2025, Tatiana Stanciuc s-a aflat internată în staționar la IMSP „Spitalul Raional Hîncești”, pentru nașterea copilului (f.d. 87 recto-verso).

Iar, din extrasul nr. 1281 din fișa medicală de staționar rezultă că, după naștere, Tatiana Stanciuc a fort internată în staționar la IMSP „Spitalul Raional Hîncești” până la 18 februarie 2025 (f.d. 88).

Iar, la 3 martie 2025, Tatiana Stanciuc, reprezentată de avocatul Vasile Ganganu, a depus prin intermediul poștei electronice, cerere de apel motivată, la care a anexat dovada achitării taxei de stat în sumă de 470 MDL și a taxei de timbru în sumă de 200 MDL. Totodată, prin cererea de apel motivată, a solicitat repunerea în termenul procedural omis de depunere a apelului motivat (f.d. 62-80 recto-verso). Ulterior, aceste acte au fost depuse pe suport de hârtie, la 7 martie 2025, prin intermediul oficiului poștal (f.d. 81-106).

Astfel, instanța de recurs constată indubitabil că, Tatiana Stanciuc s-a aflat în imposibilitate obiectivă de a respecta termenul de 10 zile acordat prin încheierea din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru pentru depunerea cererii de apel motivat și a dovezii de plată a taxei de stat și de timbru. Or, conform actelor medicale prezentate de către aceasta, în perioada 1-18 februarie 2025, ea a fost internată la IMSP „Spitalul Raional Hîncești”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, impedimentele obiective sunt acele situații în care partea se află într-o stare de imposibilitate efectivă de a îndeplini actele de procedură, iar această imposibilitate nu poate fi imputată părții. Internarea în spital constituie un asemenea impediment, deoarece afectează capacitatea persoanei de a organiza și transmite actele procedurale în termenul legal sau stabilit de instanță.

Așa, în condițiile speței, perioada de spitalizare a Tatianei Stanciuc, între 1 și 18 februarie 2025, reprezintă un impediment obiectiv și independent de voința acesteia, care a făcut imposibilă respectarea termenului de 10 zile stabilit de Curtea de Apel Centru pentru depunerea cererii de apel motivat și a dovezii de plată a taxelor aferente. Aceasta se datorează faptului că internarea la spital implică restricții naturale privind deplasarea, accesul la corespondență, precum și capacitatea efectivă de a exercita acte juridice complexe, cum este întocmirea și depunerea unei cereri de apel motivat, dar și achitarea taxelor de stat și de timbru. 9

Iar, în sensul art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă, partea poate fi repusă în termen atunci când omisiunea se datorează unor motive întemeiate și care nu au depins de ea.

Respectiv, situația apelantei Tatiana Stanciuc întrunește toate criteriile legale prevăzute de art. 362 alin. (3) coroborat cu art. 116 din Codul de procedură civilă: (i) omisiunea a fost determinată de o circumstanță obiectivă și independentă de voința Tatianei Stanciuc; (ii) imediat după încetarea impedimentului, aceasta a luat măsuri pentru a depune cererea de apel motivată și a prezenta dovada că a achitat taxele de stat și de timbru; (iii) solicitarea de repunere în termen a fost formulată în termenul de 30 de zile prevăzut de lege.

Prin urmare, spitalizarea Tatianei Stanciuc constituie un impediment obiectiv care justifică înlăturarea tardivă a neajunsurilor cererii de apel, indicate în încheierea din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru și reprezintă temei legal pentru repunerea în termenul procedural omis. Or, o soluție contrară contravine cu scopul normei legale de a proteja dreptul la acces efectiv la justiție și de a înlătura consecințele omiterii unui termen din motive independente de voința părții.

Având în vedere circumstanțele expuse, instanța de recurs constată că Tatiana Stanciuc și-a exercitat dreptul la apărare imediat după încetarea impedimentului obiectiv, prin depunerea cererii de apel motivat și achitarea taxelor aferente, atât pe suport electronic la 3 martie 2025, cât și pe suport de hârtie la 7 martie 2025. Iar, această conduită demonstrează buna-credință a apelantei și caracterul imediat și rezonabil al acțiunilor sale pentru înlăturarea neajunsurilor care au împiedicat respectarea termenului inițial de 10 zile.

În consecință, instanța de recurs apreciază că refuzul Curții de Apel Centru de a admite cererea de repunere în termenul procedural omis a fost o interpretare eronată a normelor procedurale relevante, respectiv art. 116 și art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum și o aplicare rigidă și formalistă a termenului de 10 zile acordat pentru înlăturarea neajunsurilor. Aceasta a condus la restrângerea nejustificată a dreptului apelantei la calea de atac și, implicit, la accesul efectiv la justiție.

În baza celor expuse, instanța de recurs consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea încheierii din 24 martie 2025 a Curții de Apel Centru și repunerea Tatianei Stanciuc în termenul procedural omis pentru depunerea cererii de apel motivată și a dovezilor de plată a taxelor de stat și de timbru, și cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Centru, în același complet de judecată, la etapa examinării cererii de apel. 10

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 116, art. 427 lit. c) și art. 428 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de către Tatiana Stanciuc. Casează integral încheierea din 24 martie 2025 a Curții de Apel Centru, adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „CET-Nord” împotriva lui Valentin Stanciuc și Tatianei Stanciuc cu privire la încasarea în mod solidar a datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată. Admite cererea Tatianei Stanciuc cu privire la repunerea în termenul procedural omis. Repune termenul procedural omis de Tatiana Stanciuc, stabilit prin încheierea din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, pentru depunerea cererii de apel motivate și a dovezilor de plată a taxelor de stat și de timbru.

Restituie cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „CET-Nord” împotriva lui Valentin Stanciuc și Tatianei Stanciuc cu privire la încasarea în mod solidar a datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată la Curtea de Apel Centru, în același complet de judecată, la etapa examinării cererii de apel. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 11