2ra-263/24 — stabilirea domiciliului copilului minor si incasarea pensiei de intretinere a copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- stabilirea domiciliului copilului minor si incasarea pensiei de intretinere a copilului minor
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-263/24 — stabilirea domiciliului copilului minor si incasarea pensiei de intretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depuse de Serghei
Sobolcov, reprezentat de avocata Nadejda Pîrlițanu,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Ludmila Butnaru împotriva lui Serghei Sobolcov, intervenient accesoriu
Direcția generală asistență socială și protecția familiei Bălți, cu privire la
stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a
copilului minor,
împotriva deciziei din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-263/24
NR. PIGD 2-22129222-01-2ra-28022024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. A. Roșca
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă
03 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Serghei
Sobolcov, reprezentat de avocata Nadejda Pîrlițanu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 02 septembrie 2022, Ludmila Butnaru a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Serghei Sobolcov, intervenient accesoriu Direcția
Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți, cu privire la stabilirea domiciliului
copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că ea cu Serghei Sobolcov au
locuit împreună din anul ****, însă căsătoria nu a fost înregistrată la organele
de stare civilă. La ****, s-a născut fiul lor, ****, care locuiește cu ea, este
educat și întreținut de dînsa.
A menționat că viața în comun cu pîrîtul a eșuat, mai bine de 3 ani ei au
încetat să locuiască împreună. Toate tentativele de a păstra viața de comun nu
s-au soldat cu succes. Din anul 2019 până în prezent, Serghei Sobolcov nu
acordă nici o atenție copilului minor, ajutor financiar, nu participă la creșterea,
îngrijirea acestuia, nu ia parte la educația lui, copilul minor permanent se află
doar numai cu dânsa, nici nu se interesează de soarta copilului.
De nenumărate ori s-a adresat către pârât să participe la întreținerea
copilului minor și să-i acorde benevol sprijinul material, fără a ajunge la
încasarea pensiei de întreținere pe cale judecătorească. Însă, cu părere de rău de
câțiva ani așa și nu a ajuns la o astfel de înțelegere, iar pârâtul refuză să acorde
benevol sprijin material și să participe la întreținerea copilului minor, necătând
la faptul că obligațiile de întreținere a copilului minor ca părinte trebuie să le
aibă nu numai ea, ci și pârâtul.
Reclamanta a susținut că copilul minor, ****, dispune de toate cele
necesare, fiindcă dânsa depune toate eforturile pentru a îndeplini la nivel
cuvenit cerințele copilului, însă consideră că și tatăl acestuia, Serghei
Sobolcov, este obligat să participe la întreținerea și educarea copilului său. Ea
duce toate cheltuielile ce țin de produse alimentare, îmbrăcăminte,
încălțăminte, activități extrașcolare ș.a.
De asemenea, reclamanta a menționat că are un loc stabil de trai, astfel
are posibilitate să-i acorde copilului minor un trai decent, de aceia consideră că
locul de trai a copilului minor, ****, să fie determinat cu dânsa, or, la vârsta
lui fragedă, copilul are nevoie de prezența permanentă a mamei.
Reclamanta a solicitat determinarea locui de trai a copilului minor
Nichita Sobolcov, cu mama Ludmila Butnaru și încasarea de la Serghei
Sobolcov pensia pentru întreținerea copilului minor, ****, într-o sumă
1
bănească fixă în mărime de 2 500 de lei, care să fie plătită lunar, din ziua
depunerii acțiunii și până la majoratul copilului.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 16 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Butnaru.
S-a determinat domiciliul copilului minor ****, născut la data de 25 noiembrie
2014, cu mama Ludmila Butnaru. S-a încasat de la Serghei Sobolcov în
beneficiul Ludmilei Butnaru pensia pentru întreținerea copilului minor – ****,
în mărime de 2 500 de lei lunar, până la atingerea majoratului de către copil,
începând cu data de 02 septembrie 2022. S-a încasat de la Serghei Sobolcov
taxa de stat în beneficiul statului în mărime de 900 de lei ( f.d. 37, 60-61).
Prin încheierea din 31 ianuarie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
s-a corectat eroarea materială evidentă din cuprinsul dispozitivului hotărârii din
16 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, și anume, în loc de
sintagma „****” se include sintagma „****” ( f.d. 38).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 04 iulie 2023, Serghei Sobolcov, reprezentat de avocata Nadejda
Pîrlițanu, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 16
decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând repunerea în
termen a cererii de apel, admiterea apelului, casarea hotărîrii, în partea încasării
pensiei de întreținere, cu emiterea unei noi soluții în această parte prin care să
fie încasată din contul apelantului pensia de întreținere a fiului minor **** în
sumă bănească fixă de 1800 de lei (f.d.50). Ulterior, la 20 septembrie 2024,
Serghei Sobolcov, reprezentat de avocata Nadejda Pîrlițanu, a depus cerere de
apel motivată împotriva hotărârii 16 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți,
sediul Central (f.d. 64-65).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a respins
cererea de apel depusă de Serghei Sobolcov, reprezentat de avocata Nadejda
Pîrlițanu și s-a menținut hotărârea din 16 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți,
sediul Central ( f.d. 81, 82-90).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, din relația
de concubinaj a Ludmilei Butnaru și Serghei Sobolcov, la **** s-a născut fiul
****.
Potrivit certificatului de naștere a copilului minor **** nr. ****, la
rubrica „tată” este înregistrat apelantul Sobolcov Serghei, iar la rubrica
„mama” este înregistrată intimata Butnaru Ludmila (f.d.6)
Instanța de apel a notat că în ședință s-a stabilit cu certitudine faptul că
Serghei Sabolcov este tatăl minorului ****, care potrivit dispozițiilor art. 74 și
2
art. 76 alin. (1) din Codul familiei, are obligația de întreținere a copilului său
pînă la atingerea majoratului. Din acest considerent, instanța de apel a
considerat justă soluția instanței de fond cu privire la încasarea de la Serghei
Sabolcov în beneficiul Ludmilei Butnaru a sumei de 2 500 de lei lunar, cu titlu
de pensie de întreținere a copilului minor Nichita Sobolcov, care se raportează
la minimul de existență necesar pentru un copil minor.
Instanța de apel a apreciat critic argumentul reprezentantului apelantului,
avocatei Nadejda Pârlițanu precum că instanța de fond a dispus spre încasare
suma de 2500 de lei, pe când potrivit datelor Biroului Național de Statistică
pentru anul 2022, în mediu pe lună, pentru un copil în vârstă de la 7 la 17 ani
cuantumul întreținerii constituie suma de 3188,6 de lei, or, datele Biroului
Național de Statistică privind minimul de existență a copilului minor, nu
constituie o normă legală imperativă de la care nu se permite derogare, ci
urmează a fi apreciată cu titlu de circumstanță importantă de raportare, ca
cuantum/ nivel minim de la care instanța de judecată pornește în stabilirea
cuantumului pensiei de întreținere, iar prin prisma dispozițiilor art. 18 al
Convenției internaționale cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie
1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, statele părți
vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului, potrivit căruia
ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea copilului.
Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine
în primul rînd părinților sau, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia
trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului.
De asemenea, instanța de apel a respins argumentul apelantului precum
că starea sa financiară este una precară, având salariu de 15 000 de ruble lunar
și că părinții săi au nevoie de sprijin financiar, deoarece starea financiară a
apelantului nicidecum nu trebuie să afecteze interesele și drepturile copilului
minor. Or, părintele care datorează întreținere copiilor minori urmează să
depună toate eforturile pentru asigurarea copiilor săi cu un nivel de trai decent.
Prin urmare, aplicând principiul proporționalității, instanța de apel a
concluzionat că în situația când urmează de ales între drepturile copilului la un
trai decent și drepturile părintelui, în toate cazurile prioritate au drepturile
copilului. Aici, instanța de apel a reiterat că părintele, în primul rând, este
obligat să întreprindă toate măsurile să asigure cu cele necesare copilului și
apoi să-și creeze sie condiții decente de trai.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 23 februarie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Serghei
Sobolcov, reprezentat de avocata Nadejda Pîrlițanu, a depus cerere de recurs
împotriva deciziei din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând
admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel și casarea parțială a
hotărârii din 16 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediu Central, în partea
stabilirii cuantumului pensiei de întreținere, cu emiterea unei noi decizii cu
3
privire la încasarea pensiei de întreținere în mărime de 1800 de lei lunar ( f.d.
97- 98).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului a invocat că își întemeiază cererea în temeiul art.
432 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă și anume că prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de
Justiție.
Recurentul a menționat că instanța de apel nu a luat în considerare
următoarele circumstanțe:
- în scopul îmbunătățirii condițiilor de trai, în casa Ludmilei Butnaru a
efectuat reparație capitală pe banii proprii, a instalat încălzire autonomă,
procura produse alimentare, încălțăminte și îmbrăcăminte pentru copil.
Aflându-se în Rusia, permanent transfera intimatei bani pentru întreținerea
copilului minor, achita serviciile comunale, încălzire.
- starea sa financiară precară. Din cauza că s-a îmbolnăvit de COVID, și-a
pierdut locul de muncă. Din 04 aprilie 2022, lucrează în calitate de lucrător
auxiliar în or. Sanct-Petersburg, salariul fiind de 15000 de ruble, fapt ce se
confirmă prin certificatul din 29 mai 2023.
- cuantumul mijloacelor bănești necesare pentru întreținerea unui copil în
vârstă de la 7 ani până la 17 ani constituie 3188 de lei, adică de la fiecare
părinte 1594 de lei.
Recurentul a subliniat că, ținând cont de posibilitățile sale actuale, cât și
de interesele copilului, este de acord să plătească pensia de întreținere în sumă
de 1800 de lei.
La 02 mai 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei copia
recursului declarat de Serghei Sobolcov, reprezentat de avocata Nadejda
Pîrlițanu, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște
modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului
Până la examinarea admisibilității recursului, intimata nu a făcut uz de
dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
4
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil
în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.
433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Bălți a pronunțat
dispozitivul deciziei în ședință publică la 09 noiembrie 2023. La 19 ianuarie
2024, decizia motivată din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost
expediată, prin intermediul poștei electronice, reprezentantului recurentului,
avocatei Nadejda Pîrlițanu, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta
electronică anexat la materialele cauzei (f.d. 91).
Astfel, cererea de recurs depusă de Serghei Sobolcov, reprezentat de
avocata Nadejda Pîrlițanu, la 23 februarie 2024, se consideră depus în termenul
stabilit de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
5
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă
la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de instanța
de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor
de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Serghei Sobolcov, reprezentat de avocata Nadejda Pîrlițanu,
nu conține argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a limitat la
o simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu
îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de
drept și nici temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
6
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu
un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Serghei Sobolcov,
reprezentat de avocata Nadejda Pîrlițanu, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin.
(2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Serghei Sobolcov, reprezentat de
avocata Nadejda Pîrlițanu, împotriva deciziei din 09 noiembrie 2023 a Curții
de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
7
8