2r-283/25 — recunoasterea dreptului de proprietate comuna
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea dreptului de proprietate comuna
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2r-283/25 — recunoasterea dreptului de proprietate comuna (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului
în cauza civilă
Elena Ghimpu împotriva lui Andrei Ghimpu, Luca Ghimpu, Primăria sat. Pepeni,
r-nul Sângerei și Instituția Publică „Cadastrul Bunurilor Imobile”, SCT Sângerei,
(recunoașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie asupra bunului
imobil, stabilirea modului de folosință, anularea actului juridic)
împotriva încheierii din 1 iulie 2025 a Curții de Apel Nord,
(Dosarul nr. 2r-283/25
PIGD Nr. 2-22021769-01-2r-31072025)
Restituirea cererii de apel fără oferirea posibilității achitării taxei de stat minime, a fost
o măsură disproporționată ce a afectat nejustificat dreptul la un proces echitabil.
Judecătoria Bălți, sediul Sângerei (jud. I. Malcoci )
Curtea de Apel Bălți (jud. E. Grumeza, I. Parii, N. Castaș)
3 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Elena Ghimpu,
reprezentată de avocatul Ion Țurcanu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 februarie 2022, Elena Ghimpu a depus cerere de chemare în judecată,
ulterior concretizată, împotriva lui Andrei Ghimpu, Luca Ghimpu, Primăria sat.
Pepeni, r-nul Sângerei și Instituția Publică „Cadastrul Bunurilor Imobile”, SCT
Sângerei privind recunoașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie
asupra bunului imobil, stabilirea modului de folosință și anularea actului juridic.
Prin hotărârea din 23 decembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei a
fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea înaintată de Elena Ghimpu.
La 21 ianuarie 2025, Elena Ghimpu, reprezentată de avocatul Ion Țurcanu, a
depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 23 decembrie 2024 a Judecătoriei
Bălți, sediul Sângerei, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea
unei noi hotărâri prin care să se admită acțiunea.
Prin încheierea din 15 mai 2025, Curtea de Apel Nord nu a dat curs cererii
de apel și a comunicat necesitatea prezentării cererii de apel motivate, a
originalului dovezii de achitare a taxei de stat pentru cerințele nepatrimoniale, a
taxei de timbru, și a taxei de stat pentru pretenția patrimonială, acordându-i în acest
sens un termen de până la 13 iunie 2025.
La 12 iunie 2025, avocatul Ion Țurcanu, în interesele Elenei Ghimpu, a depus
cerere de apel motivată, dovada achitării a taxei de stat pentru cerințele
nepatrimoniale și a taxei de timbru.
Prin încheierea din 1 iulie 2025, Curtea de Apel Nord a dispus restituirea
cererii de apel depuse de Elena Ghimpu, reprezentată de avocatul Ion Țurcanu
împotriva hotărârii din 23 decembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei.
La 15 iulie 2025, Elena Ghimpu, reprezentată de avocatul Ion Țurcanu a
depus recurs împotriva încheierii din 1 iulie 2025 a Curții de Apel Nord, solicitând
admiterea recursului, casarea încheierii contestate și remiterea cauzei spre
examinare instanței de apel.
1
În susținerea recursului, a invocat că încheierea din 1 iulie 2025 a Curții de
Apel Nord a fost executată doar parțial, întrucât certificatul privind valoarea
bunului și dovada achitării taxei de stat aferente cererii patrimoniale nu au putut fi
prezentate, din motive obiective. Astfel, certificatul de valoare poate fi eliberat
doar proprietarului legal sau la solicitarea instanței, iar la momentul depunerii
acțiunii bunul nu era înregistrat, ceea ce a făcut imposibilă evaluarea acestuia. Din
acest motiv, s-a solicitat efectuarea unei constatări de specialitate. Ulterior, bunul
a fost înregistrat pe numele altei persoane, care nu are calitate procesuală în cauză.
Prin referința depusă la 1 august 2025, Instituția Publică „Cadastrul Bunurilor
Imobile”, a solicitat respingerea recursului depus de Elena Ghimpu și menținerea
încheierii din 1 iulie 2025 a Curții de Apel Nord.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.
Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un
complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza
recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea
părților.
Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă:
Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept:
b) să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre
rejudecare problema soluționată prin încheierea casată.
Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și
dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de
apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără
înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un
termen pentru lichidarea neajunsurilor.
Art. 369 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Codul de procedură civilă:
(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă:
a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea
emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1).
(2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu
recurs.
MOTIVAREA INSTANȚEI
2
Completul de judecată constată că încheierea contestată a fost pronunțată la
1 iulie 2025 și comunicată părților la 2 iulie 2025. Recursul a fost depus în termen
legal, respectiv la 15 iulie 2025.
Din materialele dosarului rezultă că, prin încheierea din 15 mai 2025,
Curtea de Apel Nord nu a dat curs cererii de apel și a comunicat necesitatea
prezentării apelului motivat, a dovezii achitării taxei de stat pentru cerințele
nepatrimoniale, a taxei de timbru și a taxei de stat aferente cererii patrimoniale,
acordând un termen până la 13 iunie 2025.
În termenul stabilit, apelanta nu a îndeplinit în mod integral obligațiile
procesuale, nefiind depuse certificatul privind valoarea bunului imobil și dovada
achitării taxei de stat aferente cererii patrimoniale.
Prin încheierea din 1 iulie 2025, Curtea de Apel Nord a dispus restituirea
cererii de apel depuse de Elena Ghimpu, reprezentată de avocatul Ion Țurcanu,
pentru neexecutarea în termen a obligațiilor procesuale stabilite prin încheierea din
15 mai 2025.
Examinând legalitatea acestei încheieri, Completul de judecată reține că
măsura dispusă de instanța de apel limitează în mod nejustificat exercitarea
dreptului la un proces echitabil și a accesului la justiție.
Potrivit art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care
cererea de apel este neconformă, instanța acordă un termen rezonabil pentru
înlăturarea neajunsurilor. Restituirea cererii este posibilă doar în măsura în care
aceste neajunsuri nu sunt remediate în termen. Totuși, lipsa certificatului privind
valoarea imobilului și a dovezii achitării taxei de stat aferente cererii patrimoniale
nu poate fi apreciată automat ca un temei pentru restituirea cererii de apel, în lipsa
unei analize a posibilităților efective ale apelantei de a se conforma cerințelor.
În acest context, este esențial de reținut dispozițiile Legii taxei de stat nr.
213/2023, în vigoare de la 1 ianuarie 2024, care reglementează modul de calcul al
taxei în funcție de valoarea obiectului litigiului, iar, în situațiile în care valoarea
obiectului nu poate fi stabilită la momentul depunerii cererii, se permite achitarea
taxei minime, urmând ca diferența să fie completată ulterior.
În speță, apelanta nu a dispus de documentele necesare pentru determinarea
valorii imobilului, fapt care justifica aplicarea dispozițiilor menționate. Instanța de
apel avea obligația să examineze circumstanțele concrete și să ofere posibilitatea
achitării taxei minime prevăzute de lege, evitând astfel o măsură disproporționată
precum restituirea cererii.
Măsura adoptată de instanța de apel, în absența unei analize asupra
imposibilității obiective de a prezenta actele solicitate și fără a oferi alternativa
3
legală a achitării taxei minime, încalcă principiile proporționalității și echității
procesului civil. Această conduită formalistă afectează în mod direct exercitarea
dreptului la o cale de atac efectivă.
Pentru a evita o încălcare a dreptului apelantului la un proces echitabil și
pentru a proteja drepturile sale procedurale legitime, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție admite recursul, casează încheierea din 1 iulie 2025 a
Curții de Apel Nord și restituie cauza acestei instanțe, în vederea rejudecării
problemei soluționate prin încheierea casată.
În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Admite recursul declarat de Elena Ghimpu, reprezentată de avocatul Ion
Țurcanu.
Casează integral încheierea din 1 iulie 2025 a Curții de Apel Nord, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Ghimpu împotriva lui
Andrei Ghimpu, Luca Ghimpu, Primăria sat. Pepeni, r-nul Sângerei și Instituția
Publică „Cadastrul Bunurilor Imobile”, SCT Sângerei privind recunoașterea
dreptului de proprietate comună în devălmășie asupra bunului imobil, stabilirea
modului de folosință și anularea actului juridic, cu restituirea cauzei la Curtea de
Apel Nord pentru rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
4