2ra-1267/23 — cu privire la apararea onoarei si demnitatii, incasarea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la apararea onoarei si demnitatii, incasarea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursulu
2ra-1267/23 — cu privire la apararea onoarei si demnitatii, incasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de către Svetlana
Suhova, reprezentată de Vadim Suhov și de către avocatul Nicolai Jecov, în
numele și interesele Svetlanei Suhova,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana
Suhova împotriva Liudmilei Volevici, cu privire la apărarea onoarei și
demnității, încasarea prejudiciului moral, precum și compensarea tuturor
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 15 martie 2023 a Curții de Apel Comrat, prin care
s-a respins apelul declarat de Svetlana Suhova și s-a menținut hotărârea din
17 iunie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești,
(Dosarul nr. 2ra-1267/23
PIGD Nr. 2-16004517-01-2ra-07092023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art. 432
alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-
se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești (Ig. Botezatu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (Gr. Golev, Șt. Starciuc, S. Gubenco)
03 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursurilor declarate
de către Svetlana Suhova, reprezentată de Vadim Suhov și de către
avocatul Nicolai Jecov, în numele și interesele Svetlanei Suhova,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 octombrie 2016, Svetlana Suhova s-a adresat în judecătorie cu
cerere de chemare în judecată împotriva Liudmilei Volevici cu privire la
dezmințirea datelor defăimătoare răspândite, care nu corespund realității și
compensarea prejudiciului moral cauzat.
În motivarea acțiunii a indicat că la 06 septembrie 2016 la orele 19:00
în incinta clasei de limba poloneză a edificiului restaurantului ,,Дом+” situat
în or. Comrat, str. Cotovschi, nr. 31a, a avut loc o activitate publică - ședința
Consiliului Comunității Poloneze a Găgăuziei. Ședința a fost dusă de
președintele Comunității - Liudmila Volevici. La activitate au fost prezente
9 persoane, iar în timpul discursului său public la această activitate Liudmila
Volevici a povestit tuturor celor prezenți despre faptul că:
a) chipurile Svetlana Suhova „a favorizat, - după cum s-a exprimat
Liudmila Volevici, liceul sportiv”, învinuindu-i pe conducătorii acestei
instituții în procurarea tehnicii de uz casnic, adică în comiterea infracțiunii,
care în realitate nu au fost;
b) Svetlana Suhova a organizat plasarea de către Dmitri Popazoglo și
Leonid Dobrov în rețeaua Internet a informației în lumina negativă, ce
reflectă activitatea Comunității Poloneze;
c) Svetlana Suhova pe ascuns a instigat pe careva persoane, nefiind
numite de Liudmila Volevici;
d) Svetlana Suhova a prezentat-o în ochii ei în lumina mizerabilă ca pe
persoană amorală, pe profesoara de limba poloneză, doamna Agnejca
Miculeț, a urmărit-o pe ultima, și a comunicat Liudmilei Volevici despre
toate deplasările doamnei Miculeț;
e) Svetlana Suhova a primit, chipurile, de la Liudmila Volevici bani pentru
faptul, că a transportat-o cu automobil propriu pentru afacerile Comunității.
f) Svetlana Suhova chipurile a scris diferite plângeri și din acest motiv,
fonduri străine au micșorat finanțarea activităților, desfășurate de
comunitate de trei ori.
Astfel, a susținut că în discursul său public Liudmila Volevici a povestit
despre faptele necinstite pretins comise de reclamantă; încălcarea de către
reclamantă a legislației în vigoare (se are în vedere defăimarea
1
conducătorilor liceului sportiv); despre un pretins comportament greșit și
lipsit de etică în viața personală și publică a reclamantei; încălcarea de către
reclamantă a eticii profesionale, ca membru al consiliului Comunității, și a
răspîndit în final informația precum că reclamanta în așa fel s-ar fi
compromis prin fapte reprobabile, cerând excluderea reclamantei din
membrii consiliului Comunității. Datele, răspândite de Liudmila Volevici în
discursul ei public în fața persoanelor prezente la activitate, nu corespund
realității; deoarece faptele despre care parte a vorbit, nu au existat în realitate.
A indicat reclamanta că nu a defăimat pe conducătorii liceului sportiv;
nu are nici o tangență cu plasarea de către domnii Dmitri Popazoglo și
Leonid Dobro a informației în rețeaua Internet; reclamanta niciodată nu a
instigat pe careva persoane între ei, acest fapt contravine principiilor sale
morale; reclamanta de asemenea a menționat că nu a povestit nimic
Liudmilei Volevici despre doamna Agnejca Miculeț, și mai ales nu a urmărit-
o și nu a raportat despre deplasările dînsei; reclamanta niciodată nu a primit
de la Liudmila Volevici remunerații pentru activitatea sa în Asociația
Poloneză; ea nu are tangență cu plângerile referitoare la activitatea Liudmilei
Volevici.
Astfel, a susținut că prin afirmațiile false, pe care ea le-a răspândit prin
discurs public, Liudmila Volevici a defăimat onoarea, demnitatea, prestigiul
și reputația profesională a reclamantei, adică a comis o faptă ilicită. A făcut
aceasta în mod intenționat, dându-și seama de caracterul acțiunilor sale,
prevăzând apariția unor consecințe periculoase și dorind survenirea acestora.
Totodată, a mai indicat că Liudmila Volevici a urmărit scopul de a
micșora aprecierea obiectivă a calităților morale și a altor calități ale
reclamantei de către membrii Comunității Poloneze a Găgăuziei și alți
cetățeni, din acest motiv a impus-o pe reclamanta să suporte suferințe psiho-
emoționale și a cauzat un prejudiciu moral, care în echivalentul bănesc, în
conformitate cu art. 1422 alin. (1) din Codul civil, a fost estimat de
reclamantă în sumă de 10 000,00 de lei.
A susținut în vederea soluționări litigiului pe cale extrajudiciară la 27
septembrie 2016, Svetlana Suhova a expediat Liudmilei Volevici o cerere
prealabilă, cerând de la ea să aducă scuze publice pentru defăimarea comisă
de ultima, să combată datele răspândite de dânsa, care nu corespund realității,
și să repare prejudiciul moral, ce i-a fost cauzat. Deși, Liudmila Volevici a
recepționat cererea prealabilă la 03 octombrie 2016, potrivit avizului de
recepție, aceasta nu a oferit un răspuns în termenul stabilit de art. 16 din
Legea cu privire la libertatea de exprimare, astfel fiind apreciat ca refuz.
Ulterior, la 20 octombrie 2016, Svetlana Suhova a depus cererea de
chemare în judecată cu cerințele acțiunii concretizate, potrivit căreia a
solicitat a recunoaște datele răspândite de Liudmila Volevici la 06
septembrie 2016, în ședința consiliului Comunității Poloneze, precum că:
2
Svetlana Suhova pretins, „a favorizat, - după cum s-a exprimat
Volevici, liceul sportiv”, învinuindu-i pe conducătorii acestei instituții în
procurarea tehnicii de uz casnic, adică în comiterea infracțiunii, care în
realitate nu a fost;
Svetlana Suhova pretins, a organizat plasarea de căre Popazoglo
Dmitri și Dobrov Leonid în rețeaua Internet a informației în lumina
negativă, ce reflectă activitatea Comunității Poloneze;
Svetlana Suhova pretins, pe ascuns a instigat pe careva persoane,
nefiind numite de Liudmila Volevici;
Svetlana Suhova pretins, a prezentat-o în ochii ei în lumina mizerabilă
ca pe persoană amorală, pe profesoara de limba poloneză, doamna Miculeț
Agnejca, a urmărit-o pe ultima, și a comunicat Liudmilei Volevici despre
toate deplasările doamnei Miculeț;
Svetlana Suhova pretins a primit, de la Liudmila Volevici bani pentru
faptul, că a transportat-o cu automobil propriu pentru afacerile Comunității.
Svetlana Suhova pretins a scris diferite plângeri și din acest motiv,
fonduri străine au micșorat finanțarea activităților, desfășurate de
comunitate de trei ori, ca necorespunzătoare realității, ce defăimează
onoarea, demnitatea și reputația profesională a reclamantei, și a o obliga
să defăimeze public aceste date și să aducă Svetlanei Suhova scuze publice
la ședința generală a membrilor Comunității Poloneze a Găgăuziei.
Textul dezmințirii în conformitate cu cerințele art. 18 alin. (3) Legea nr.
64 din 23 aprilie 2010: „Eu, Volevici Liudmila, la 06 septembrie 2016 în
ședința Consiliului Comunității Poloneze am răspîndit informația precum că:
- Suhova Svetlana 1. Chipurile „a favorizat liceul sportiv”, învinuindu-i pe
conducătorii acestei instituții în procurarea tehnicii de uz casnic, adică în
comiterea infracțiunii, care în realitate nu a fost;
- Svetlana Suhova chipurile, a organizat plasarea de căre Dmitri
Popazoglo și Leonid Dobrov în rețeaua Internet a informației în lumina
negativă, ce reflectă activitatea Comunității Poloneze;
- Svetlana Suhova chipurile, pe ascuns a instigat pe careva persoane,
nefiind numite de Liudmila Volevici;
- Svetlana Suhova chipurile, a prezentat în ochii mei în lumina mizerabilă
ca persoană amorală, pe profesoara de limba poloneză, doamna Miculeț
Agnejca, a urmărit-o pe ultima, și mie Liudmila Volevici a comunicat, despre
toate deplasările doamnei Miculeț;
- Svetlana Suhova chipurile, a primit de la Liudmila Volevici, bani pentru
faptul, că m-a transportat cu automobil propriu pentru afacerile
Comunității.
-Svetlana Suhova chipurile a scris diferite plângeri și din acest motiv,
fonduri străine au micșorat finanțarea activităților, desfășurate de
3
comunitate de trei ori. Aceste date nu corespund realității, și au fost
răspîndite de mine, Liudmila Volevici, în mod intenționat, cu scop de a
defăima onoarea, demnitatea, bunul nume și reputația profesională a
Svetlanei Suhova. Recunoscând acest fapt, aduc scuzele sale doamnei
Svetlana Suhova și rog să fiu iertată pentru fapta amorală comisă”.
S-ă fie încasați de la Liudmila Volevici în beneficiul Svetlanei Suhova
suma de 50 000,00 de lei, cu titlu de compensare a prejudiciului moral, ce i-
a fost cauzat prin defăimarea, legată de răspândirea datelor, ce nu corespund
realității, numite de ea mai sus. (f.d. 11/14, vol. I)
La 22 martie 2017, Svetlana Suhova a depus cerere de micșorare a
mărimii cerințelor acțiunii, potrivit căreia a solicitat a încasa de la Liudmila
Volevici în beneficiul reclamantei 5000,00 de lei, cu titlu de compensare a
prejudiciului moral, ce i-a fost cauzat prin defăimarea, legată de răspândirea
datelor, ce nu corespund realității, numite de ea mai sus (f.d. 32, vol. I).
La 12 iunie 2017, Svetlana Suhova a depus cerere de completare a
temeiurilor și circumstanțelor cauzei privind dezmințirea datelor
defăimătoare, ce nu corespund realității și compensarea prejudiciului moral
cauzat, conform căreia a solicitat a recunoaște datele, răspândite de Liudmila
Volevici la 06 septembrie 2016 în ședința Consiliului Comunității Poloneze
a Găgăuziei, ca nefiind corespunzătoare realității, care defăimează onoarea,
demnitatea și reputația reclamantei, precum că:
- Svetlana Suhova chipurile, prin apeluri telefonice cuiva a difuzat date
vădit neveridice, false despre furt în liceul sportiv, încercând prin intrigi și
mahinații să obțină control în această instituție și să aducă daune
persoanelor ei cu funcții de conducere, expuse de ea prin pronunțarea în
adresa reclamantei a frazelor: „a favorizat liceul sportiv prin controale”
„Bârfe veșnice: au sustras de acolo un aparat, au sustras de acolo aceea, au
luat de acolo aparat de uscat. Nu sunt oare apelurile tale?”.
- Svetlana Suhova chipurile, are careva implicare în apariția articolelor
cu denumirea „Cine sunteți voi, polonezii Bugeacului” și „Polonezii
Bugeacului vor participa la festivalul internațional” și la comentariile altor
persoane în discutarea articolului „Polonezii Bugeacului vor participa la
festivalul internațional”, expuse în procesul discutării acestei circumstanțe
în contextul frazelor ei „înseamnă, că toate acestea vor ieși la iveală cândva,
cine a scris toate acestea!” „Sveta în curând se va clarifica totul!”, „Eu nu
voi mai activa în așa administrație și nu doresc!”, „Deodată vă spun, că
până când vei fi în Consiliu, eu nu voi fi președinte!” „Toate acestea vor fi
demascate, fiindcă eu ieri am fost la Ministerul Afacerilor Interne, și de
aceasta se vor ocupa la minister. Fiindcă așa nu se poate, eu am încredințat
oamenilor totul. Apoi trebuie să-mi fie reproșat totul în față? Am mulțumire
pentru că am contribuit ca fiul ei să învețe? Ea a uitat, cum ea a îmblat la
mine zi întreagă, plângea acasă! Ca să ajut să învețe fiul ei Andrei”.
4
- Svetlana Suhova chipurile, folosește orice mijloace pentru atingerea
scopurilor sale meschine, se comportă cu oameni cu derogări de la norme
general recunoscute, străduindu-se ca unul să fie contra altuia și îi provoacă
la certuri, expuse de ea prin pronunțarea în adresa reclamantei a frazelor
„Tu să fii cinstit, și să te comporți normal cu oameni!” „Cu toți! Pe ascuns
cu unul cu altul, doar ca să nu avem scandaluri!” „Ai bârfit! Ai bârfit!”
-Svetlana Suhova chipurile o numea pe profesoara de limba poloneză
Miculeț Agnejca prostituată și c...vă, și îi comunica Liudmilei Volevici unde
poate fi și cu ce se ocupă Miculeț, expuse de ea (Volevici) prin fraze adresate
reclamantei: „Și pe Agnejca ea: „Agnejca este prostituată! Agnejca este o
c...vă! Dar singură ce făceai?” „Tu spuneai! Da!”, „Veneai la mine, umblai
peste tot, unde Agnejca merge și ce face”;
- Svetlana Suhova chipurile „primea bani pentru aceea, că a deplasat”, -
după cum ea s-a exprimat, pentru afacerile comunității, - „și întotdeauna a
primit bani pentru aceasta”. Aceste date, Liudmila Volevici le-a expus prin
următoarele fraze, adresate reclamantei: „Da! Da! Și bani întotdeauna ai
primit pentru aceasta!”, ,,Iar pentru ceea că ai deplasat, nu ai primit
bani?!”
- Svetlana Suhova chipurile a scris diferite plângeri și denunțuri, inclusiv
anonime, și din acest motiv fonduri străine au micșorat finanțarea
activităților, desfășurate de comunitate de trei ori, expuse de ea prin
următoarele fraze în contextul discursului ei: ,,Datorită binevoitorilor noști
și cucu, care scriu nouă diferite denunțuri, ne-au micșorat de trei ori suma
de bani, care sunt alocate nouă pentru întâlniri sportive”, ,,Sveta, la
Chișinău organele deja se ocupă de acest lucru. Atât. Nu trebuie de transmis
nicăieri. Vor constata totul.” Voi doar Sveta sunteți așa de aspri. Doar nu
puteți să vă iscăliți”. „Toate acestea vor fi degrabă confirmate!”;
A obliga pe Liudmila Volevici să dezmețească aceste date public la
ședința generală a Comunității Poloneze, care nu corespund realității,
defăimează onoarea, demnitatea și reputația reclamantei și să-și ceară scuze
de la ea pentru răspândirea datelor vizate la ședința generală a Comunității
Poloneze a Găgăuziei.
A menționat că textul dezmințirii a fost întocmit în conformitate cu
cerințele art. 18 alin. (3) Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010, și anume „Eu,
Liudmila Volevici, la 06 septembrie 2016 în ședința Consiliului Comunității
Poloneze am răspândit informația precum, că:
- ,,Svetlana Suhova chipurile „a favorizat liceul sportiv”, învinuindu-i pe
conducătorii acestei instituții în procurarea tehnicii de uz casnic, adică în
comiterea infracțiunii, care în realitate nu a fost;”
- ,,Svetlana Suhova chipurile, a organizat plasarea de către Popazoglo
Dmitri și Dobrov Leonid în rețeaua Internet a informației în lumina
negativă, ce reflectă activitatea Comunității Poloneze;”
5
- ,,Svetlana Suhova chipurile, pe ascuns a instigat pe careva persoane,
nefiind numite de Volevici;”
- ,,Svetlana Suhova chipurile, a prezentat în ochii mei în lumina
mizerabilă ca persoană amorală, pe profesoara de limba poloneză, doamna
Miculeț Agnejca, a urmărit-o pe ultima, și mie Liudmila Volevici a
comunicat, despre toate deplasările doamnei Miculeț;”
- ,,Svetlana Suhova chipurile a primit, de la mine, Liudmila Volevici, bani
pentru faptul, că m-a transportat cu automobil propriu pentru afacerile
Comunității.”
- ,,Svetlana Suhova chipurile a scris diferite plângeri și din acest motiv,
fonduri străine au micșorat finanțarea activităților, desfășurate de
comunitate de trei ori. Declar, că această informație, răspândită de mine,
nu corespunde realității. În acest sens, public aduc scuzele sale Svetlanei
Suhova”.
A încasa de la Liudmila Volevici în beneficiul reclamantei suma de
5000,00 de lei, cu titlu de compensare a prejudiciului moral, ce i-a fost cauzat
prin defăimarea, legată de răspândirea datelor, ce nu corespund realității,
numite mai sus (f.d.87/99, vol.I)
Prin încheierea din 14 martie 2019 a Judecătoriei Comrat, s-a admis
cererea Liudmilei Volevici, reprezentată de avocatul Vladislav Gribincea, cu
privire la excepția de tardivitate a cererii de chemare în judecată depusă de
Svetlana Suhova. S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de
Svetlana Suhova, ca fiind tardivă (f.d. 156, 157/159, vol. I).
Prin încheierea din 21 mai 2019 a Judecătoriei Comrat, s-a admis
cererea Liudmilei Volevici, cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată
pentru asistență juridică. S-a încasat de la Svetlana Suhova, în beneficiul
Liudmilei Volevici suma de 12 107,31 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență
juridică (f.d. 184/185, vol. I).
Prin decizia din 09 august 2019 a Curții de Apel Comrat, s-a admis
cererea de apel depusă de Svetlana Suhova și de reprezentantul acesteia,
avocatul Nicolai Jecov. S-au casat încheierile din 14 martie 2019 și 21 mai
2019 ale Judecătoriei Comrat și s-a pronunțat o nouă încheiere, prin care
cauza civilă s-a remis la rejudecare la Judecătoria Comrat, în același complet
de judecată (f.d. 233/240, vol. I).
Rejudecând cauza, Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești prin
hotărârea din 17 iunie 2022 a respins cererea de chemare în judecată depusă
de Svetlana Suhova împotriva Liudmilei Volevici cu privire la defăimare și
compensarea prejudiciului moral. A respins ca fiind neîntemeiată cererea cu
privire la încasarea sumei de 5000 de lei din contul Liudmilei Volevici în
beneficiul reclamantei Svetlanei Suhova, cu titlu de prejudiciu moral cauzat
prin răspândirea informației false. A dispus încasarea de la Svetlana Suhova
6
în beneficiul Liudmilei Volevici suma de 35 586,07 de lei, cu titlu de
cheltuieli de judecată (f.d. 68, 80/93, vol. II).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 24 iunie 2022, Svetlana Suhova, reprezentată de Vadim Suhov a
depus cerere de recurs împotriva încheierii din 17 iunie 2022 a Judecătoriei
Comrat, sediul Vulcănești, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea
încheierii instanței de fond prin care s-a respins cererea înaintată de Svetlana
Suhova, reprezentată de Vadim Suhov privind falsitatea probelor în prezenta
cauză civilă (f.d.72, vol. II)
Tot, la 24 iunie 2022, Svetlana Suhova, reprezentată de Vadim Suhov,
a depus cerere de apel nemotivată (f.d. 71, vol. II), iar la 01 septembrie 2022,
prin intermediul poștei electronice (f.d. 95, vol. II), a depus motivarea
apelului declarat împotriva hotărârii din 17 iunie 2022 a Judecătoriei Comrat,
sediul Vulcănești, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii
instanței de fond și emiterea unei noi decizii sub formă de hotărâre, prin care
să fie admisă integral cererea de chemare în judecată (f.d.71, 96/98, vol. II).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 15 martie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a respins
apelul declarat de Svetlana Suhova și s-a menținut hotărârea din 17 iunie
2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, precum și încheierea din 17
iunie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești cu privire la respingerea
cererii înaintate de Svetlana Suhova, reprezentată de Vadim Suhov privind
falsitatea probelor pe prezenta cauză civilă (f.d. 200, 202/212, vol. II).
Pentru a decide astfel, instanța de apel verificând materialele
dosarului, în raport cu criticele formulate în cererea de apel și în cererea de
recurs, a constatat că nu există temeiurile prevăzute de art. 386 din Codul de
procedură civilă, pentru casarea, modificarea încheierii sau deciziei instanței
de apel, prin urmare, cererea de apel și cererea de recurs declarate de
Svetlana Suhova, reprezentantă de Vadim Suhov sunt neîntemeiate și
urmează a fi respinse pentru următoarele motive.
La caz, în opinia instanței de apel soluția instanței de fond se bazează
pe probele cercetate corespunzător, aceasta conține normele de drept
material de care s-a condus instanța de fond.
Subsecvent, instanța de apel a notat că în primul rând, este necesar de
a menționa că dreptul de apărare a onoarei, demnității și a reputației
profesionale este unul constituțional pentru persoanele fizice și juridice, fiind
totodată, garantul unei activități eficiente a acestora. Dreptul în cauză este
asigurat de art. 15 din Constituția Republicii Moldova, iar executarea acestui
drept nu poate îngrădi drepturile altor persoane. Deci, la examinarea litigiilor
respective, urmează să garanteze exercitarea dreptului la libera exprimare,
precum și un echilibru între asigurarea dreptului la libera exprimare și
apărarea onoarei, demnității, reputației profesionale, dintr-o parte și
7
protecției altor drepturi garantate de Constituția Republicii Moldova și alte
acte normative.
La caz, instanța de apel a notat că raporturile legate de apărarea
onoarei, demnității, reputației profesionale și vieții private persoanelor fizice
și juridice se reglementează de art. 32 din Constituția Republicii Moldova,
art. 7 alin. (1) și (2), art. 24 alin. (1) și (2), art. 26 alin. (1) din Legea cu
privire la libertatea de exprimare, cu nr. 23 aprilie 2010 și art. art. 15, 16 din
Codul civil al Republicii Moldova, art. 10 din Convenția Europeană pentru
apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, alte acte
naționale și internaționale tangențiale cu acest subiect.
În sensul normelor enunțate, instanța de apel a menționat că este
necesar de reținut că sarcina probațiunii pe cauzele din această categorie este
repartizată în felul următor. Reclamantul trebuie să dovedească că:
informația este răspândită de persoana față de care este înaintată acțiunea,
cât și că este una defăimătoare, atunci când pârâtul trebuie să dovedească că
informația răspândită nu este una defăimătoare.
Or, la examinarea acestei categorii de dosare instanțele de judecată
urmează să verifice următoarele: corespund realității circumstanțele
importante pentru soluționarea acțiunii, în special, faptul disimilării de către
intimat a informației referitoare la reclamant, caracterul ponegritor onoarei,
demnității și a reputației profesionale ai acestei informații, ca fiind răspândite
de intimat și corespunderea ei cu realitatea.
La caz, instanța de apel a relevat că după cum rezultă din materialele
dosarului, reclamanta Svetlana Suhova s-a adresat cu cererea de chemare în
judecată privind dezmințirea datelor defăimătoare răspândite care nu
corespund realității și compensarea prejudiciului moral cauzat ce, după
spusele ultimei, au avut loc în cadrul desfășurării ședinței Consiliului
Comunității Poloneze din Găgăuzia ce a avut loc la data de 06 septembrie
2016, orele 19, în incinta restaurantului ,,Dom+”, situat pe str. Cotovschi, nr.
31a în or. Comrat, fiind moderată de Liudmila Volevici în prezența celor 9
persoane, în calitate de probă anexând la materialele dosarului disk DVD-R
cu stenograma acestuia (f.d.76/86, vol. I).
În aceste circumstanțe, instanța de apel a apelat la dispozițiile art. 117,
art. 121, art. 122 al. al. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, care stabilește
că admisibilitatea examinării, în calitate de probă, a unei înregistrări audio
efectuate legal, în cadrul unui proces de judecată. Însă, în niciuna din articole
citate supra nu este indicat că se permite înregistrarea audio a oricărei
conversații, fără ca interlocutorul să fie înștiințat.
În virtutea acestui fapt, instanța de apel a conchis că legislația nu
conține norme ce permit efectuarea înregistrării audio fără informarea
părților ce participă în conversație.
8
În continuare, instanța de apel a concluzionat că înregistrarea
efectuată de apelanta/reclamanta Svetlana Suhova, unde participă și alte
persoane, înafara de reclamanta și intimata, care nu cunoșteau că se
efectuează înregistrarea pe telefon, contravine prevederilor din art. 146 alin.
(2) din Codul de procedură civilă, întrucât aceasta a fost efectuată în mod
ascuns.
La acest capitol instanța de apel a reținut că apelanta/reclamanta
Svetlana Suhova de asemenea, a anexat copia de pe înregistrarea audio,
transcrisă pe DVD R și nu originalul acestei înregistrări, din care nu poate fi
dedusă ora, locul și împrejurările în care această înregistrare a fost efectuată,
ci doar data și ora la care aceasta a fost transcrisă. Acest fapt indică asupra
temeiniciei argumentelor intimatului precum că înregistrarea în cauză este o
probă inadmisibilă.
Drept urmare, ținând cont de cele relatate supra, apreciind
admisibilitatea și veridicitatea acestei probe, instanța de apel a conchis că
instanța de judecată întemeiat a ajuns la concluzia că partea
apelantă/reclamantă nu a prezentat probele suficiente precum că intimata
Liudmila Volevici a făcut publice informațiile defăimătoare ce nu corespund
realității, ponegrind onoarea, demnitatea și reputația profesională a
reclamantei Svetlana Suhova, în această ordine de idei, au fost întemeiat
respinse cerințele acțiunii înaintate de reclamanta.
Cu referire la argumentul apelantei precum că intimata nu contestă că
înregistrarea este în original, instanța de apel a notat că partea intimată
contestă veridicitatea acestei probe, cât și caracterul defăimător a informației
în cauză.
La acest capitol instanța de a apel a relevat că dacă va admite că
înregistrarea prezentată nu a fost supusă montării și toate informațiile aduse
de reclamantă au fost rostite de intimată, colegiu judiciar este de părere că
nu există temeiuri pentru admiterea cerințelor acțiunii.
În această ordine de idei, instanța de apel a considerat necesar de a
menționa că practic, toate 6 afirmații (îmbinări) care sunt considerate de
reclamantă ca fiind defăimătoare, nu sunt de acest gen, și parțial nici nu au
fost răspândite. Or, la pct.1 - intimata nu pronunța asemenea declarații. Din
conversație rezultă că asemenea plângeri au avut loc, au avut loc controale
și încălcările nu s-au depistat. Însă, intimata nu a afirmat că reclamanta
Svetlana Suhova s-a adresa cu plângeri. Or, acest fapt nu rezultă din
conținutul conversației. Respectiv, la pct. 1 reclamanta nu a probat că a fost
răspândită informația pe care reclamanta solicită să fie combătută.
La pct. 2. din înregistrarea audio prezentată instanței nu se aud
învinuiri în adresa Svetlanei Suhova. Au figurat două nume absolut diferite.
Era vorba despre alte persoane care scriau aceste comentarii. Din aceasta
rezultă că nu există afirmații directe precum că Svetlana Suhova scria acele
comentarii. Se vorbește despre coincidențe, însă fără învinuiri directe în
9
adresa reclamantei. Astfel, nici la pct. 2 nu s-a probat că intimata a răspândit
informațiile de acest gen.
Ce ține de pct. 3, era vorba că reclamanta bârfea alte persoane, care se
cunosc între ei, pentru atingerea scopurilor sale materiale. Această parte a
conversației nu conține fapte sau afirmații concrete, de aceea nu poate fi trasă
concluzia privind caracterul defăimător ai acestora.
Cu referire la pct. 4, ce ține de afirmațiile în adresa profesoarei,
reprezentantul intimatei indică că clienta, într-adevăr, le făcea, doar că aceste
exprimări au loc în timpul conversației între reclamată și intimată,
caracterizând personalitatea morală a unei terțe și nicidecum a reclamantei.
În privința pct. 5, din înregistrare se aude că reclamanta primea bani
pentru motorina și procurarea mărfii. Reprezentantul intimatei afirmă că era
vorba despre aceasta și nu despre altceva. Reieșind din circumstanțele, nu
este clar ce anume se solicită să fie combătut, dacă aceste informații
corespund realității. Intimata nu afirma că Svetlana Suhova primea bani
pentru alte servicii prestate comunității. Reclamata și reprezentantul afirmau
că nimeni din comunitate nu a fost salarizat. Și chiar și în caz contrar, aceasta
nu este ceva defăimător și nu poate leza onoarea și demnitatea persoanei. În
acest domeniu reprezintă o normă - achitarea persoanelor pentru serviciile
prestate. Așadar, instanța de apel a concluzionat că nu este respectat punctul
doi obligatoriu din art. 24 alin. (1) lit. b) din Legea cu privire la libertatea de
exprimare, precum că informația o vizează și este defăimătoare.
La pct. 6, afirmația privind adresarea cu plângerile, aceasta este
apreciată de instanță ca fiind un drept constituțional al cetățenilor de
petiționare, iar survenirea consecințelor pentru fondul, sub formă de
micșorare a finanțării pentru anumite evenimente, nu pot fi apreciate ca fiind
din start defăimătoare.
În continuare cu referire la argumentul apelantei precum că cheltuielile
suportate de intimata pentru acordarea asistenței juridice în suma de 35
586,07 de lei, nu sunt confirmate, nefiind destule extrasele din facturile
fiscale, instanța de apel îl consideră neîntemeiat, or, conform art. 96 alin. (1)
și alin. (11) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească obligă
partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de
cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost
reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin. (1) se
compensează părții care a avut câștig de cauză dacă aceasta a fost
reprezentată în judecată de un avocat.
Subsecvent, instanța de apel a menționat că la stabilirea sumei
încasării cheltuielilor de judecată pentru acordarea asistenței juridice instanța
urmează să se conducă de realitatea, necesitatea și rezonabilitatea lor. Iar, în
conformitate cu art. 63 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260
din 19 iulie 2002, mărimea onorariului se stabilește prin acordul părților și
10
nu poate fi modificat de organul administrației publice de drept sau instanța
de judecată.
La fel, instanța de apel a stabilit că Liudmila Volevici a încheiat cu
avocatul Vladislav Gribincia contractul de acordare asistenței juridice cu nr.
1 din data de 09 ianuarie 2017, pentru apărarea intereselor acesteia în
examinarea speței civile și drept urmare a suportat cheltuielile de achitare și
acordare a asistenței juridice în suma de 35 586,07 de lei.
Drept urmare, instanța de apel ținând cont de prevederile art. 96 alin.
(1) și alin. (11) din Codul de procedură civilă, precum și de faptul că acțiunea
înaintată de Svetlana Suhova au fost respinse ca neîntemeiate, a conchis că
instanța de fond just și întemeiat a încasat în beneficiul Liudmilei Volevici
de la Svetlana Suhova cheltuielile de achitare pentru acordarea asistenței
juridice în cadrul acestui dosar, acestea fiind confirmate de documentele
existente la materialele din dosar.
Ce ține de cererea de recurs declarată de Svetlana Suhova, reprezentată
de Vadim Suhov, instanța de apel reiterează că instanța de fond întemeiat a
ajuns la concluzia privind respingerea cererii Svetlanei Suhova, reprezentată
de Vadim Suhov privind falsificarea probelor la cauza civilă sub formă de
procesul-verbal al ședinței Comunității Poloneze a Găgăuziei cu nr. 04/2016
din 04 septembrie 2016, prezentat de intimată în adresa reclamantei.
La acest capitol instanța de apel a considerat necesar de a atrage atenție
că prezentul proces-verbal al ședinței comunității nu reprezintă o probă
folosită de instanța pentru soluționarea cauzei. Respectiv, acesta nu
corespunde criteriului de referință, adică la obiectul litigiului.
La fel, instanța de apel a stabilit că apelanta/reclamanta nu a prezentat
probele privind veridicitatea informațiilor defăimătoare, ceea ce o eliberează
pe intimată să probeze corespunderea acestei informații cu realitatea, etc.
Prin urmare, în contextul art. 227 din Codul de procedură civilă, pentru
dosarul supus examinării sunt nefondate argumentele reprezentanților
apelantei/reclamantei privind presupusa falsificarea acestui act în calitate de
probă la dosar.
Drept urmare, reieșind din cele enunțate mai sus, instanța de apel nu a
găsit temeiuri pentru admiterea cererilor de apel și recurs și casarea încheierii
și soluției instanței, întrucât aceste acte ale instanție de fond sunt emise fără
încălcarea normelor de drept material și procesual, ținând seama de toate
împrejurările importante din punct de vedere juridic pe acest dosar,
argumentelor părților și probelor prezentate de acestea, ultimele fiind
apreciate de instanța într-un mod corespunzător. În această ordine de idei
sunt pasibile respingerii cererile de apel și recurs, în legătură cu nemotivarea
acestora cu menținerea hotărârii contestate și a soluției instanței de fond.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
11
La 17 martie 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d. 19, vol. III),
Svetlana Suhova, reprezentată de Vadim Suhov, a depus cerere de recurs la
Curtea Supremă de Justiție, solicitând admiterea recursului, casarea integrală
a deciziei 15 martie 2023 a Curții de Apel Comrat și a hotărârii din 17 iunie
2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, cu emiterea unei noi hotărâri,
prin care cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Suhova să fie
admisă integral (f.d.14/17, vol. III).
În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt
invocate pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, suplimentar
invocându-se că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe ca fiind
total ilegale și neîntemeiate, pasibile de casare, deoarece instanțele de
judecată ierarhic inferioare au încălcat drepturile reclamantei garantate de
art. 6.1, art. 8.1, art. 10.1 din Convenția Europeană, precum și art. 1 din
Protocolul adițional al acestea.
La 15 iunie 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d. 51, vol. III),
Svetlana Suhova, reprezentată de avocatul Nicolai Jecov, a depus cerere de
recurs la Curtea Supremă de Justiție, solicitând admiterea recursului, casarea
integrală a deciziei 15 martie 2023 a Curții de Apel Comrat și a hotărârii din
17 iunie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, cu emiterea unei noi
hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Suhova
să fie admisă integral (f.d. 47/50, vol. III).
În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt
invocate pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, suplimentar
invocându-se că decizia Curții de Apel Comrat este pasibilă de a fi casată
deoarece din conținutul acesteia se conturează încălcarea normelor de drept
material, mai mult ca atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu au avut
în vedere argumentele reprezentanților, astfel, încălcând dreptul Svetlanei
Suhova la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Convenția europeană.
Subsecvent, a susținut că prin recuperarea ilegală de la recurentă a
cheltuielilor de asistență juridică, care nu sunt susținute cu înscrisuri,
instanțele de judecată ierarhic inferioare au încălcat dreptul ei la respectarea
proprietății, garantat de articolul 1 din Acordul suplimentar la Convenție.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin.
(3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă
de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în
baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei
de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării
imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza
12
cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până
la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursurile declarate de către Svetlana Suhova, reprezentată de
Vadim Suhov și de către avocatul Nicolai Jecov, în numele și interesele
Svetlanei Suhova, au fost declarate până la data intrării în vigoare a Legii nr.
246 din 31 iulie 2023 și vor fi examinatr în baza temeiurilor în vigoare la
data depunerii recursurilor.
Art. 434 din Codul de procedură civilă,
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și
nu poate fi restabilit.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului reglementează că:
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța de judecată:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”
Art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
,,Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”
Art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
,,Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
13
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Comrat a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 15 martie 2023 (f.d. 100, vol. II).
Totodată, din conținutul scrisorii de expediere a actului judecătoresc
nr. 2a-228/2022 (f.d. 215, vol. II), rezultă că, la 20 aprilie 2023, Curtea de
Apel Comrat a expediat în adresa participanților la proces, prin intermediul
oficiului poștal, copia deciziei integrale din 15 martie 2023, fiind
recepționată de avocatul Nicolai Jecov la data de 25 aprilie 2023, iar de către
Svetlana Suhova și Vadim Suhov la data de 27 aprilie 2023, fapt ce se atestă
prin avizele de recepție a scrisorii recomandate, anexate la materialele
cauzei (f.d. 218/219, vol. II).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat de către Svetlana Suhova, reprezentată de Vadim Suhov, la
data de 17 martie 2023, anterior recepționării copiei deciziei contestate,
precum și recursul declarat de avocatul Nicolai Jecov, în numele și interesele
Svetlanei Suhova la 15 iunie 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d. 51,
vol. III), se consideră depuse în termenul stabilit de art. 434 din Codul de
procedură civilă (a se vedea pct.53).
La 06 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul
oficiului poștal, a expediat în adresa intimatei Liudmila Volevici, precum și
reprezentantului acesteia, avocatul Vladislav Gribincea, copia recursurilor
declarate de către Svetlana Suhova, reprezentată de Vadim Suhov și de către
avocatul Nicolai Jecov, în numele și interesele Svetlanei Suhova, împotriva
deciziei din 15 martie 2023 a Curții de Apel Comrat, creând astfel
participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a
procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării
principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de
depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată
la materialele dosarului (f.d. 54, vol. III).
Prin referința depusă la data de 01 decembrie 2023, avocatul Vladislav
Gribincea, acționând în numele și interesele Liudmilei Volevici, a solicitat
respingerea recursului ca inadmisibil (f.d. 71/73, vol. III).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
(3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data
depunerii cererii de recurs), enunțate la pct. 38 din prezenta încheiere.
Verificând motivele de casare, invocate în recursurile declarate de
către Svetlana Suhova, reprezentată de Vadim Suhov și de către avocatul
Nicolai Jecov, în numele și interesele Svetlanei Suhova, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența
14
temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către
instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural, respectiv, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie
efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursurile declarate de către Svetlana Suhova, reprezentată de Vadim Suhov
și avocatul Nicolai Jecov, în numele și interesele Svetlanei Suhova conțin
obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării
cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate
corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla
expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea
recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum
și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate
instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum
și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de către Svetlana Suhova, reprezentată de
Vadim Suhov și avocatul Nicolai Jecov, în numele și interesele Svetlanei
Suhova nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu
denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material
sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că recursurile declarat de către de către Svetlana
15
Suhova, reprezentată de Vadim Suhov și de către avocatul Nicolai Jecov, în
numele și interesele Svetlanei Suhova, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului și drept urmare, sunt inadmisibile.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a)
din Codul de procedură civilă (în vigoare la data depunerii recursului), art.
440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibile recursurile depuse de către Svetlana Suhova,
reprezentată de Vadim Suhov și de către avocatul Nicolai Jecov, în numele
și interesele Svetlanei Suhova, împotriva deciziei 15 martie 2023 a Curții de
Apel Comrat.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
16