2r-299/25 — Încasarea datoriei

La 11 iunie 2024, SRL ,,UDP” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Dumitrașco cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 27 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul centru, s-a admis acțiunea. S-a dispus de a încasa din contul lui Sergiu Dumitrașco în beneficiul SRL ,,UDP” datoria în mărime de 1 230 lei, taxa de stat în mărime de 250 lei și taxa de timbru în mărime de 200 lei, iar în total suma de 1 680 lei.

La 27 februarie 2025, Sergiu Dumitrașco a depus prin e-mail cerere, prin care a solicitat permisiunea de a face cunoștință cu materialele cauzei, inclusiv cu hotărârea judecătorească. Totodată a solicitat eliberarea hotărârii motivate din 27 decembrie 2024.

La 25 martie 2025, Sergiu Dumitrașco a declarat apel împotriva hotărârii din 27 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, examinarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 02 iulie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a restituit ca fiind depusă în afara termenului legal, cererea de apel înaintată de Sergiu Dumitrașco împotriva hotărârii din 27 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul centru.

La 29 iulie 2025, Sergiu Dumitrașco a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 02 iulie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate, cu pronunțarea unei decizii privind remiterea la rejudecare a cauzei.

În susținerea recursului a declarat că, la materialele dosarului nu există dovada recepționării hotărîrii primei instanțe de către Sergiu Dumitrașco, obligație ce aparține primei instanțe de organizare corespunzătoare a procesului civil.

Consideră că, instanța de apel nu era în drept să examineze cererea de apel întrucât aceasta nu a fost însoțită de dovada achitării taxei de stat și nici de un apel motivat, ceea ce a avut ca efect încălcarea dreptului de a formula o cerere de apel completă, de a-și preciza pretențiile și de a beneficia de acces liber la justiție. 1

În concluzie, a enunțat că instanța de apel a manifestat o atitudine formalistă, căutând pretexte pentru a evita examinarea cererii de apel, probabil pe fondul volumului excesiv de cauze și al deficitului de judecători apți să soluționeze astfel de litigii, circumstanțe care nu pot fi imputate părții.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: ,,Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: ,,Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă: ,,(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: ,,Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă: ,,(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. (3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.”

Art. 116 alin.(1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă: ,,(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. 2 (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”

Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă: ,,(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.”

Art. 2763 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă: ,,(1) Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă. (2) Judecătorul poate dispune citarea participanților la proces dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar sau dacă admite solicitarea uneia dintre părți de a examina cererea în ședință publică. (3) În termen de 30 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor anexate, inclusiv în cazul comunicării prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, pârâtul prezintă instanței judecătorești și reclamantului o referință, precum și copii de pe înscrisurile necesare.”

Art. 2764 alin. (3) din Codul de procedură civilă: ,,(3) Hotărîrea judecătorească adoptată se publică pe pagina web a instanței judecătorești și se comunică participanților la proces, inclusiv prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor.”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: ,,(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Completul de judecată stabilește că prima instanță a examinat cauza civilă în procedura cererilor cu valoare redusă, potrivit normelor prevăzute de Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, în condițiile speței respective, termenul de declarare a apelului este de 30 zile, de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

În situația în care dispozitivul hotărârii judecătorești a fost pronunțat la 27 decembrie 2024, în temeiul art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, enunțat la pct. 14 al prezentei încheieri, termenul de contestare cu apel a început a curge din ziua imediat următoare zilei de pronunțare a dispozitivului hotărârii judecătorești, adică începând cu data de 28 decembrie 2024 și a expirat la data de 27 ianuarie 2025 (26 ianuarie 2025 fiind zi de duminică).

În context, instanța de apel justificat a reținut că Sergiu Dumitrașco, a declarat apelul la 25 martie 2025, cu depășirea termenului de 30 de zile.

În acest sens, art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, enunțat la pct. 16 al prezentei încheieri, într-o manieră certă și clară corelează termenul de 30 de zile de contestare cu data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Totodată, la depunerea cererii de apel împotriva hotărârii din 27 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul centru, Sergiu Dumitrașco nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că repunerea în termen pentru declararea apelului putea fi soluționată de către instanța de apel doar în condițiile în care apelantul ar fi formulat o cerere de repunere în termen cu prezentarea probelor pertinente și admisibile în justificarea acestei omisiuni, ceea ce la caz lipsește.

Prin urmare, instanța de apel corect a reținut că Sergiu Dumitrașco, nu a solicitat repunerea în termenul pentru declararea apelului, în temeiul art. 116 din Codul de procedură civilă. Or, instanța de apel nu are dreptul să efectueze ex officio repunere în termen a apelului, în lipsa unei astfel de cereri formulate de către apelant în condițiile art.116 din Codul de procedură civilă, enunțat la pct.17 al prezentei încheieri.

Completul de judecată remarcă că prin impunerea unor termene limită în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.

Completul de judecată accentuează că legiuitorul, prin stabilirea unui termen de declarare a apelului, a urmărit: asigurarea celerității procesului civil în întregime, în special luându-se în considerare și fazele facultative ale procesului civil, cum ar fi executarea silită, apelul; stimularea persoanelor care dispun de dreptul la apel de a-l valorifica într-un termen prevăzut de lege; asigurarea stabilității raporturilor juridice constatate prin hotărârea primei instanțe, întrucât acestea nu pot să rămână până la infinit sub amenințarea pronunțării unei noi soluții; oferirea participanților la proces a unei perioade suficiente de a lua cunoștință de materialele dosarului și de a formula motivarea cererii de apel.

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților 4 Fundamentale, art. 20 al Constituției Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat și în jurisprudența CEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv garantat de art.13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că apelantul și-a neglijat dreptul de valorificare a drepturilor procedurale în sensul și termenul stabilit de legiuitor.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 02 iulie 2025 a Curții de Apel Centru a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de recurs depusă de Sergiu Dumitrașco. Menține încheierea din 02 iulie 2025 a Curții de Apel Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,UDP” împotriva lui Sergiu Dumitrașco privind încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 5