2rac-188/23 — Evacuarea forțată din imobil

La 22 martie 2021, ÎS SPB „Constructorul” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL ,,Interoptic”, intervenient accesoriu Agenția Proprietății Publice privind evacuarea forțată din imobil și încasarea sumelor pentru folosirea abuzivă a imobilului.

În motivarea acțiunii, a indicat că la 02 ianuarie 2020, ÎS SPB „Constructorul” a încheiat contract de locațiune nr.0001/1 cu SRL „Interoptic”, coordonat de fondatorul întreprinderii de stat - Agenția Proprietății Publice, înregistrat cu nr. 665 din 24 septembrie 2020. A reținut că, conform prevederilor contractului pct. 1.1 locatorul transmite, iar locatarul primește în folosință temporară cu plată, fără drept de răscumpărare, privatizare și predare în sublocațiune, suprafața comercială din clădirea amplasată pe str. Zelinski 15 bloc 2, lit. F, mun. Chișinău, cod cadastral xxx pentru utilizarea lor în calitate de serviciu optică și cabinet oftalmologic, auxiliare. Acțiunea juridică a prezentului contract începe din data de 01 ianuarie 2020 până la 31 decembrie 2020.

A invocat că, prin demersul nr.28/1 din 24 decembrie 2020 a comunicat pârâtului că termenul de eliberare și predare a bunului este 14 ianuarie 2021. Însă, în pofida solicitării enunțate la data nominalizată, SRL „Interoptic” nu a eliberat și predat bunul imobil, continuând să dispună abuziv de bun imobil enunțat în scopuri personale, obținând profit din vânzări.

Reclamantul a explicat că a expediat repetate demersuri în adresa pârâtului, și anume, nr.13/1 din 13 ianuarie 2021 și nr.15/1 din 15 ianuarie 2021 potrivit cărora a solicitat eliberarea și predarea bunului imobil menționat supra până la 17 ianuarie 2021. Totodată, a invocat că la data de 18 ianuarie 2021 a apelat la organele de poliție, comunicând că SRL „Interoptic” în mod abuziv și samavolnic ocupă bunul imobil, ce-i aparține întreprinderii de stat și continuă să obțină profit financiar. Astfel, cauza nominalizată se află spre examinare la IP Botanica, fiind înregistrată cu nr. 20214201166.

Reclamantul a menționat că, la 21 ianuarie 2021 a expediat în adresa pârâtului repetat demersul cu nr. 20/2, potrivit căreia a solicitat eliberarea și predarea bunului imobil până la 26 ianuarie 2021. Însă, până la 08 februarie 2021 1 spațiul închiriat de SRL „Interoptic” nu a fost eliberat și predat, fapt ce a dus la depunerea unei acțiuni în instanța de judecată împotriva SRL „Interoptic”.

La examinarea cauzei în prima instanță, reprezentantul ÎS SPB ,,Constructorul” a formulat o cerere privind completarea temeiului acțiunii, solicitând concomitent recuperarea prejudiciului cauzat. În acest sens, reclamantul ÎS SPB „Constructorul” solicită instanței de judecată încasarea din contul SRL „Interoptic” în beneficiul său a sumei de 46 038,06 lei pentru folosirea abuzivă a bunului imobil cu suprafața de 25,74 m.p., pentru perioada 01 ianuarie 2021 - 30 septembrie 2021, a sumei de 3 478,47 lei pentru consumarea energiei electrice pentru perioada 01 ianuarie 2021 - 04 octombrie 2021, a sumei de 105 660 lei pentru remunerarea agenților de pază privind securizarea teritoriului pentru perioada 01 ianuarie 2021 - 01 octombrie 2021 și încasarea taxei de stat în mărime de 4 821,94 lei.

În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că SPB „Constructorul” ÎS este o societate a cărui fondator este Agenția Proprietății Publice, prin efectul Hotărârii Guvernului nr. 806/2018. În sensul dat, Agenția Proprietății Publice în calitate sa de fondator și proprietar a bunurilor transmise în gestiune către SPB „Constructorul” ÎS, a acordat dreptul reclamantului că bunurile indicate urmează a fi gestionate de societate în modul în care îl consideră necesar bunei funcționări a societății și în nici un caz în interesul unui terț. 2

Instanța de apel a reținut că, potrivit contractului de locațiune nr.0001/1 din 02 ianuarie 2020, ÎS SPB „Constructorul” în calitate de locator a transmis, iar SRL „Interoptic” în calitate de locatar a primit în folosință temporară cu plată, fără drept de răscumpărare, privatizare și predare sub locațiune, suprafața comercială din clădirea amplasată pe str. Zelinski 15 bloc 2, lit. F, mun.Chișinău, cod cadastral nr. xxx pentru utilizarea lor în calitate de serviciu optică și cabinet oftalmologic. Conform actului de predare-primire din 02 ianuarie 2020, SRL „Interoptic” a primit încăperile nelocuibile cu suprafața totală de 25,74 m2 în scopul utilizării lor ca serviciu optic și cabinet oftalmologic.

Instanța de apel a mai stabilit că, ÎS SPB ,,Constructorul” s-a angajat printr- un contract să transmită în folosință temporară cu plată, fără drept de răscumpărare, privatizare și predare sublocațiune pârâtului SRL „Interoptic”, suprafața comercială din clădirea amplasată pe str. Zelinski 15 bloc 2, lit. F, mun. Chisinău. În temeiul pct.1.2 a contractului de locațiune nr.0001/1 din 02 ianuarie 2020, termenul de valabilitate a prezentului contract începe la 01 ianuarie 2020 și expiră la 31 decembrie 2020.

Instanța de apel a reiterat prevederile art. 8 alin. (7) lit. f) și art. 9 alin. (1) lit. m) din Legea nr.246/2017, administratorul asigură integritatea, folosirea eficientă și dezvoltarea bunurilor întreprinderii. Prin urmare, pentru a efectua folosirea eficientă a bunurilor întreprinderii de stat și a activelor în limitele normative legislative a RM, instituția medico-sanitară SPB „Constructorul” ÎS a considerat necesar de a asigura îngrădirea teritoriului și amenajarea punctului de trecere (cu persoană de serviciu, registru de evidență al persoanelor și unităților de transport) din str. Zelinski 15, mun.Chișinău, cu supravegherea 24/24 a teritoriului adiacent și parcării auto.

Instanța de apel a constatat că, prin procesul-verbal al ședințelor grupului de lucru al SPB „Constructorul” ÎS pentru ședințele operative cu caracter administrativ din 01 decembrie 2020, s-a hotărât: de a asigura îngrădirea teritoriului adiacent și punctul de trecere de pe str. Zelinski, 15, mun. Chișinău; de a elabora grafic de serviciu al paznicilor la punctul de trecere conform normelor legislative; de amenajat punctul de trecere conform prevederilor codului muncii; de a pregăti registre pentru evidența personalului și unităților de transport; după posibilități de a conecta supraveghere video al teritoriului adiacent de la punctul de trecere.

Prin scrisoarea nr. 28/1 din 24 decembrie 2020 ÎS SPB „Constructorul”, informează pârâtul SRL „Interoptic”, că contractul de locațiune nr.0001/1 din 02 ianuarie 2020 va înceta acțiunea juridică la data de 31 decembrie 2020, și s-a solicitat eliberarea spațiului până la data de 14 ianuarie 2021. Ulterior, prin scrisoarea nr. 13/1 din 13 ianuarie 2021, ÎS SPB „Constructorul”, a răspuns SRL „Interoptic” la solicitarea nr. 02 din 11 ianuarie 2021, prin care a comunicat că în legătură cu reducerea cuantumului locațiunii în perioada pandemiei, s-a constatat 3 neeficiența utilizării spațiului și teritoriului adiacent, administrația ÎS SPB „Constructorul” a decis utilizarea spațiului și teritoriului adiacent în procesul de activitate a întreprinderii.

Luând în considerație faptul că până la data de 14 ianuarie 2021, pârâtul SRL „Interoptic” nu a eliberat spațiul, reclamantul ÎS SPB „Constructorul” a solicitat repetat prin scrisorile nr. 15/1 din 15 ianuarie 2021 și nr. 20/2 din 21 ianuarie 2021, eliberarea bunului închiriat până la data de 17 ianuarie 2021 (f.d. 16) și ulterior până la data de 26 ianuarie 2021

Instanța de apel a relevat că, ÎS SPB „Constructorul” s-a adresat organelor de drept în vederea atragerii la răspundere a SRL „Interoptic”, ca urmare a refuzului acesteia de a elibera bunul imobil. În consecință, Inspectoratul de Poliție Botanica din municipiul Chișinău a informat petentul cu privire la înregistrarea cererii, menționând totodată că, în ceea ce privește SRL „Interoptic”, a fost întocmit un proces-verbal de constatare a contravenției în temeiul art. 335 din Codul Contravențional, act care a fost transmis după competență Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana.

În acest context, instanța de apel a reținut conținutul răspunsului emis de Agenția Proprietății Publice prin adresa nr. 14-50-933 din data de 17 februarie 2021, ca urmare a solicitării depuse de SRL „Interoptic”, înregistrată sub nr. 12 din 21 ianuarie 2021, privind prelungirea duratei contractului de locațiune nr. 0001/1 din 2 ianuarie 2020. În cadrul acestui răspuns, Agenția a precizat că, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) lit. e) și alin. (6) din Legea nr. 246/2017 privind întreprinderea de stat și întreprinderea municipală, în calitate de fondator al ÎS SPB „Constructorul”, aceasta are competența de a-și exprima acordul privind transmiterea în locațiune a activelor neutilizate în activitatea operațională a întreprinderii, de a stabili modul de selectare a locatarului și de a coordona contractele de locațiune. Totodată, Agenția nu deține prerogativa legală de a interveni în activitatea operațională a întreprinderii de stat ulterior încheierii și înregistrării contractului individual de muncă cu administratorul acesteia.

Instanța de apel reiterând prevederile art. 1286 Cod civil, atestă la materialele cauzei calculul de plată pentru chirie încăperilor nelocuibile, potrivit căruia, plata chiriei pentru o lună constituie suma de 5 115,34 lei. Astfel, instanța de apel a reținut ca fiind corectă concluzia primei instanțe referitor la faptul încălcării clauzelor contractuale de către locatar, or, SRL ,,Interoptic” a acumulat restanțe la plata spațiului deținut, având în vedere că intimatul a prezentat ordinul de plată nr.1126 din 19 octombrie 2021, prin care a restituit suma de 78 000 lei pârâtului, în legătură cu lipsa contractului de locațiune.

Instanța de apel a conchis ca fiind întemeiată și justificată soluția primei instanțe în partea contestată or, acțiunea formulată de ÎS SPB „Constructorul” 4 privind evacuarea SRL „Interoptic” din bunul imobil situat în mun. Chișinău, str. Zelinski, 15 bloc 2, lit. F, și repararea prejudiciului pentru perioada 01 ianuarie 2021 - 30 septembrie 2021 cu dispunerea încasării sumei de 46 038,06 lei pentru folosirea abuzivă a bunului imobil.

De asemenea, potrivit pct. 2.5 din contract, plata pentru serviciile comunale, energia electrică, telefon și alte servicii se achită lunar în conformitate cu indicii contoarelor, notele de plată și calculele organizațiilor respective. Plățile menționate nu sânt incluse în cuantumul chiriei și se achită separat în termen de 5 zile din momentul prezentării conturilor respective de plată. Respectiv, certificatul nr. 04/2 din 05 octombrie 2021 care conține date vizavi de consumul energiei termice potrivit datelor contorului electric al SRL „Interoptic” la 01 ianuarie 2021 au constituit 9.210 kwt, iar la 04 octombrie 2021, consumul energiei electrice constituia 1.477 kwt. Iar, consumul total al energiei electrice pentru perioada de 9 luni ale anului 2021 a constituit 2.267 kwt, care potrivit tarifului stabilit de furnizorul energiei electrice constituie suma de 3 478,47 lei. Astfel, instanța de apel a concluzionat că încasarea din contul SRL „Interoptic” a sumei de 3 478,47 în calitate de cheltuieli suportate de către intimat pentru consumul energiei electrice este justificată.

În contextul celor enunțate, instanța de apel a conchis necesar de a menține soluția potrivit căreia s-a dispus evacuarea SRL „Interoptic”, c/f xxx, din bunul imobil situat în mun.Chișinău, str. Zelinski, 15 bloc 2, lit. F, cod cadastral xxx, ce aparține cu drept de proprietate ÎS SPB „Constructorul”. De asemenea, încasarea din contul SRL „Interoptic” în beneficiul ÎS SPB „Constructorul”, suma de 46 038,06 lei pentru folosirea abuzivă a bunului imobil în perioada 01 ianuarie 2021 - 30 septembrie 2021, suma de 3 478,47 lei pentru consumul energiei electrice.

În final, instanța de apel a relevat că cererea de apel nu conține argumente vizavi de netemeinicia soluției, or soluțiile ce sunt formulate în contradictoriu denotă fără echivoc caracterul declarativ al apelului.

Invocă că, examinarea cauzei în lipsa unui participant și refuzul de administrare a probelor noi prezentate de reprezentantul apelantului cad sub incidența prevederilor art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, deoarece probele prezentate de reprezentantul apelantului ar fi putut duce la soluționarea legală a cauzei.

În final, relevă că instanța de apel contrar prevederilor art. 373 alin. (2) Cod de procedură civilă, nu a verificat toate circumstanțele cauzei, nu a cercetat multiaspectual, complet, nepărtinitor și nemijlocit toate probele din dosar în ansamblu și interconexiunea lor și a refuzat stabilirea altor circumstanțe și raporturi juridice, care au importanță pentru soluționarea cauzei, refuzând apelantului prezentarea suplimentară a probelor.

Procedura de admisibilitate a recursurilor declarate împotriva deciziei din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Art. 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe de apel, cît și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la momentul depunerii recursului): „(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 6 (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

Art. 433 din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art.429 alin.(5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. (2) Asupra admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face o mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.”

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate. 7

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată atestă că, în condițiile speței, motivele de casare invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața Curții de Apel Chișinău și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 Cod de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 8

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Interoptic”. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 9