2ra-1199/23 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- Recursul declarat pana la 01 septembrie 2023. Neelucidarea tuturor circumstantelor cauzei
2ra-1199/23 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de către Donțu Valeriu,
reprezentat de avocatul Bunduchi Anatolie,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Donțu
Valeriu, reprezentat de avocatul Bunduchi Anatolie împotriva lui Stratan
Mihai cu privire la repararea prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1199/23
NR. PIGD 2-20070920-01-2ra-24082023)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Neelucidarea tuturor circumstanțelor cauzei.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central, jud. T. Mereuță
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai
20 august 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților, în fond, recursul declarat de către
Donțu Valeriu, reprezentat de avocatul Bunduchi Anatolie,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 iunie 2020, Donțu Valeriu, reprezentat de avocatul Bunduchi
Anatolie a depus în adresa Judecătoriei Hîncești, sediul Central, cerere
de chemare în judecată împotriva lui Stratan Mihai cu privire la repararea
prejudiciului material și moral.
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, la 17
februarie 2019, aproximativ orele 02:00 min., în localitatea XXXXX,
Stratan Mihai, fiind în stare de ebrietate avansată, fără nici un motiv,
intenționat l-a acostat pe Donțu Valeriu lovindu-l cu pumnii și picioarele
peste diferite părți ale corpului, cauzându-i astfel conform Raportului de
Constatare nr. 201922P0065 din 18 februarie 2019 a Centrului de
Medicină Legală, or. Hîncești, leziuni corporale care se califică ca
vătămări corporale neînsemnate.
Evidențiază că, prin procesul-verbal cu privire la contravenție seria și nr.
MAI 04607738 din 15 martie 2019, Stratan Mihai a fost recunoscut
vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod
contravențional, pentru care a fost sancționat cu amendă în mărime de 20
unități convenționale, ceea ce constituie 1000 lei.
Susține că, din materialele dosarului contravențional s-a stabilit cu
certitudine faptul că, prin contravenție, lui Donțu Valeriu i s-a cauzat un
prejudiciu fizic, material și moral.
Invocă faptul că, în rezultatul acțiunilor ilegale ale pârâtului, reclamantul
a suportat cheltuieli de tratament și investigații în mărime de 3942,49 lei,
cheltuieli de asistență juridică în mărime de 5000 lei și un prejudiciu
moral în sumă de 15000 lei.
Notează că, până în prezent, Stratan Mihai nu a reparat prejudiciul
material și moral pe cale amiabilă.
Având în vedere circumstanțele de fapt expuse, în temeiul art. 14 alin.
(1), art. 1398 alin. (1), art. 1420 alin. (2), art. 1422 alin. (1), art. 1423
alin. (1) din Codul civil, art. 45 din Codul contravențional, s-a solicitat
încasarea din contul lui Stratan Mihai, în beneficiul lui Donțu Valeriu a
prejudiciului material compus din costul serviciilor medicale în sumă de
1
2104,49 lei și cheltuielilor anticipate pentru serviciile stomatologice în
sumă de 1838 lei, prejudiciului moral în sumă de 15000 lei și
compensarea cheltuielilor de judecată sub formă de cheltuieli pentru
asistență juridică în sumă de 5000 lei.
EXAMINAREA CAUZEI ÎN PRIMĂ INSTANȚĂ
Prin hotărârea din 07 octombrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Central, cererea a fost admisă parțial. S-a încasat din contul lui Stratan
Mihai în folosul lui Donțu Valeriu suma de 2104,49 lei cu titlu de
prejudiciu material pentru serviciile medicale, suma de 15000 lei cu titlu
de prejudiciu moral, suma de 1838 lei cu titlu de cheltuieli pentru
serviciile stomatologice și suma de 5000 lei cu titlu de cheltuieli pentru
serviciile avocatului, iar în total suma de 23943 lei. S-a încasat din contul
lui Stratan Mihail în folosul statului taxa de stat în sumă de 718,29 lei.
Prin încheierea din 25 martie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Central, s-a admis cererea de revizuire a hotărârii Judecătoriei Hîncești,
sediul Central nr. 2-610/20 din 07 octombrie 2020 și s-a casat hotărîrea
Judecătoriei Hîncești, sediul Central nr. 2-610/20 din 07 octombrie 2020.
Prin hotărârea din 31 mai 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central,
cererea de chemare în judecată a reclamantului Donțu Valeriu împotriva
pârâtului Stratan Mihail despre repararea prejudiciului material și moral,
s-a admis integral. S-a încasat din contul lui Stratan Mihai, în folosul lui
Donțu Valeriu, suma de 2104,49 lei cu titlu de prejudiciu material pentru
serviciile medicale, suma de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, suma
de 1838 cu titlu de cheltuieli pentru serviciile stomatologice, suma de
5000 lei cu titlu de cheltuieli pentru serviciile avocatului, iar în total suma
de 23 943 lei. S-a încasat din contul lui Stratan Mihail în folosul statului
taxa de stat în sumă de 718,29 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 07 iunie 2022, Stratan Mihai, reprezentat de avocatul Ctitor Natalia,
a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 31 mai 2022 a Judecătoriei
Hîncești, sediul Central, prin care s-a solicitat casarea hotărârii
menționate și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
apelul declarat de avocatul Ctitor Natalia, în numele și interesele
pârâtului Stratan Mihai. S-a casat hotărârea Judecătoriei Hâncești, sediul
Central din 31 mai 2022, pronunțată în cadrul cauzei civile la cererea de
chemare în judecată depusă de Donțu Valeriu către Stratan Mihai cu
privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune
2
și, în cauză, s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care: S-a respins, ca
nefondată, cererea de chemare în judecată depusă de Donțu Valeriu către
Stratan Mihai cu privire la repararea prejudiciului material și moral
cauzat prin contravenție. S-a încasat de la Donțu Valeriu în beneficiul lui
Stratan Mihai cheltuielile de judecată compuse din suma de 3000 lei cu
titlu de asistență juridică și suma de 187,50 lei cu titlu de taxă de stat,
achitată la depunerea cererii de apel.
Pentru a decide astfel, Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a reținut
că, componența delictului civil constituie o totalitate de elemente
esențiale formulate de legiuitor ca necesare și suficiente pentru angajarea
răspunderii delictuale. Componența delictului civil include următoarele
elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă
și prejudiciu și vinovăția și, care sunt condițiile generale necesare pentru
antrenarea răspunderii delictuale. Astfel, pentru antrenarea răspunderii
delictuale este necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe un
raport cauzal. Raportul cauzal este și condiția în funcție de care se
determină mărimea despăgubirii. Se repară numai prejudiciul care este
consecința directă a faptei ilicite.
Coroborând prevederile legale la materialul probator administrat în
speță, instanța de apel a reținut ca fiind eronată concluzia primei instanțe
precum că în acțiunile lui Stratan Mihai se întrunesc elementele
componente ale delictului civil prevăzut de art. 1998 Cod civil, pentru a
fi tras la răspundere materială. Or, s-a stabilit cu certitudine faptul că,
procesul-verbal cu privire la contravenție din 15 martie 2019 nr.
MAI04607738, prin care Stratan Mihai a fost atras la răspundere
contravențională în baza art. 78 alin. (1) Cod contravențional, a fost
anulat prin hotărâre irevocabilă, fiind încetat procesul contravențional,
respectiv fiind aplicabile prevederile art. 441 alin. (2) Cod
contravențional.
Instanța de apel a menționat că, potrivit Raportului de constatare nr.
201922P0065 din 18 februarie 2019, perfectat de expertul judiciar
Starinschi Valentin, la compartimentul concluzii se atestă că, la cet.
Donțu Valeriu s-au depistat echimoze pe nas, buzele gurii pe stânga -
leziuni care au fost cauzate cu un obiect contondent dur, posibil în timpul
și circumstanțele indicate. Ținând cont de localizarea anatomică si
caracterul morfologic al leziunilor corporale constatate, nu se exclude
formarea unora și la cădere din poziția verticală pe suprafața plană
regulată/neregulată având corpul în mișcare accelerată.
Respectiv, Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a conchis că, la caz
lipsesc temeiurile prevăzute la normele de drept nominalizate pentru a
obliga apelantul Stratan Mihai de a repara prejudiciului material pretins
de intimat. Or, reclamantul Donțu Valeriu nu a avut calitatea procesuală
de victimă în cadrul procesului contravențional derulat în privința
3
oponentului său, nu a demonstrat cauzarea și survenirea căror-va
prejudicii urmare a faptei contravenționale comise de apelant, iar
Colegiul a constatat cert lipsa circumstanțelor și situației faptice, cum și
a temeiurilor de drept care ar demonstra existența și ar impune survenirea
răspunderii delictuale a apelantului Stratan Mihai în raport cu intimatul
Donțu Valeriu, urmare a cărui fapt conchide despre netemeinicia acțiunii
înaintate, admise greșit și eronat de către instanța de fond.
Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a concluzionat că,
reclamantul/intimat nu a prezentat, practic, nici o probă care să
demonstreze existența vinovăției pârâtului/apelant Stratan Mihai pentru
prejudiciul pretins de Donțu Valeriu, iar argumentele invocate nu sunt
suficiente pentru a demonstra survenirea răspunderii delictuale a
pârâului/apelant, or probele prezentate în acest sens sunt formale sau nu
demonstrează și nu dovedesc temeinicia pretențiilor înaintate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 17 august 2023, Donțu Valeriu, reprezentat de avocatul Bunduchi
Anatolie a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs
împotriva deciziei din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a solicitat casarea deciziei din 02 februarie 2023 a Curții de Apel
Chișinău și menținerea hotărârii din 31 mai 2022 a Judecătoriei Hîncești,
sediul Central.
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție menționează că, în condițiile art. 434 alin. (1)
Cod de procedură civilă, recursul declarat de către Donțu Valeriu,
reprezentat de avocatul Bunduchi Anatolie, a fost înaintat în termen. Or,
în lipsa dovezii de comunicare a deciziei integrale, data publicării
acesteia pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată, 29 iunie 2023,
este data minimă de referință ce determină începutul curgerii termenului
de două luni, iar cererea de recurs a fost depusă la 17 august 2023.
În motivarea recursului s-a menționat că, la examinarea contestației
depuse de Stratan Mihai privind anularea procesului-verbal cu privire la
contravenție din 15 martie 2019 nr. MAI04607738, prin care a fost atras
la răspundere contravențională în baza art. 78 alin. (1) Cod
contravențional, instanța de judecată a constatat că procesul-verbal cu
privire la contravenție a fost întocmit contrar prevederilor art. 443 alin.
(13) Cod contravențional, adică în lipsa contravenientului, iar agentul
constatator nu a consemnat acest fapt prin semnătura unui martor, ceea
ce a atras nulitatea procesului-verbal.
În asemenea circumstanțe consideră că, este greșită decizia Curții de
Apel prin care s-a statuat că între fapta ilicită comisă de către Stratan
Mihai și urmările prejudiciabile nu ar exista un raport de cauzalitate pe
4
motiv că procesul-verbal cu privire la contravenție a fost anulat. Or,
conform materialelor dosarului contravențional, lui Donțu Valeriu i-a
fost cauzat un prejudiciu atât material, cât și moral, prin fapta ilicită
comisă de către intimat, indiferent de faptul că procesul-verbal cu privire
la contravenție a fost declarat nul.
Susține că, anume Stratan Mihai i-a aplicat intenționat lovituri lui Donțu
Valeriu, iar declararea nulității procesului-verbal cu privire la
contravenție nu lipsește partea care a acționat în mod ilicit față de altă
persoană, cu vinovăție, să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile
prevăzute de lege și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.
Conchide că, instanța de apel, la adoptarea deciziei a aplicat și a
interpretat eronat normele de drept material și a dat o apreciere greșită
materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus la soluționarea greșită
a cauzei.
În drept, s-au invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit. a), c) și alin. (4),
art. 445 alin. (1) lit. f) și alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului
copia recursului declarat de către Donțu Valeriu, reprezentat de avocatul
Bunduchi Anatolie, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la
recursul declarat.
Deși corespondența a fost recepționată la 06 septembrie 2023, Stratan
Mihai nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referința.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură
civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.
Art. XI alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative:
„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare
la 1 septembrie 2023.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative, prevede că:
„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.”
Din sensul normei de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
5
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei
legi.
Recursul declarat de către Donțu Valeriu, reprezentat de avocatul
Bunduchi Anatolie, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii
nr. 246 din 31 iulie 2023, motiv pentru care va fi examinat în baza
temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare la data
depunerii recursului):
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 431 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9
judecători ai Curții Supreme de Justiție.
(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la
examinarea recursului în cauză.”
Art. 432 alin. (1) – (5) din Codul de procedură civilă (în vigoare la data
depunerii recursului):
„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau
a normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul
în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
6
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept:
c) să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza
spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs”.
Art. 359 alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(2) Apelul declarat împotriva hotărîrii se consideră declarat și împotriva încheierilor
date în cauza respectivă, chiar dacă au fost emise după pronunțarea hotărîrii și dacă
atacarea încheierii nu se menționează în cererea de apel.”
Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile
ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.”
Art. 453 alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(2) Încheierea de admitere a cererii de revizuire se pronunță în camera de deliberare
și se supune căilor de atac o dată cu fondul, în condițiile legii. Instanța de competența
căreia este calea de atac asupra fondului se expune, din oficiu, asupra temeiniciei și
legalității încheierii de admisibilitate a revizuirii. Dacă încheierea de admitere a
cererii de revizuire se casează, instanța admite calea de atac, casînd, din oficiu, și
actul de dispoziție emis ca urmare a reexaminării cauzei după revizuire.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,
Curtea de Apel Chișinău, adică instanța de competența căreia este calea
de atac asupra fondului, nu s-a expus, din oficiu, asupra temeiniciei și
legalității încheierii de admisibilitate a revizuirii, ceea ce ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei și constituie temei de casare a deciziei
pronunțate cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel,
deoarece eroarea judiciară respectivă nu poate fi corectată de către
instanța de recurs.
Pentru a ajunge la această concluzie, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție a reținut următoarele circumstanțe.
Conform art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, orice
persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod
public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și
imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării
drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei
oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.
Astfel, dreptul la un proces echitabil trebuie să fie interpretat în lumina
principiului preeminenței legii, unul dintre elementele fundamentale
fiind principiul securității raporturilor juridice (Okyay și alții împotriva
Turciei, pct. 73). În consecință, soluția definitivă dată litigiului de
7
instanțe nu mai poate fi pusă în discuție [Brumărescu împotriva
României (MC), pct. 61; Agrokompleks împotriva Ucrainei, pct. 148].
În schimb, dacă un recurs extraordinar conduce cu drept deplin sau
concret la rejudecarea în întregime a litigiului, art. 6 se aplică în maniera
obișnuită procedurii de „reexaminare” (Bochan împotriva Ucrainei (nr.
2) (MC), pct. 46).
Dintr-o altă perspectivă Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție observă că, în cauza Consocivil S.A. și Zelinschi v. Republica
Moldova (Cererea nr. 27773/05 și 5314/06), hotărârea din 28 mai 2019,
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că, în cererea nr.
5314/06, revizuirea a fost justificată de apariția unor noi circumstanțe.
Curtea reiterează faptul că reexaminarea unei cauze deoarece fuseseră
descoperite noi circumstanțe, în absența explicațiilor din partea
instanțelor naționale cu privire la motivele pentru care asemenea
informații nu ar fi putut fi prezentate la prima examinare a cauzei,
constituie o încălcare a Articolului 6 § 1 din Convenție și a Articolului 1
din Protocolul nr. 1 (a se vedea, printre multe altele, Popov, §§ 48-54 și
Oferta Plus SRL, §§ 103-107).
Respectiv, este important de a constata că procedura de revizuire nu a
fost utilizată într-o manieră incompatibilă cu principiul securității
relațiilor juridice.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, art. 453
alin. (2) din Codul de procedură civilă obligă instanța de competența
căreia este calea de atac asupra fondului, să se expună, din oficiu, asupra
temeiniciei și legalității încheierii de admisibilitate a revizuirii.
Însă, la caz, la examinarea cauzei în ordine de apel, Curtea de Apel
Chișinău nu s-a expus asupra temeiniciei și legalității încheierii de
admisibilitate a revizuirii, prin ce a fost încălcată procedura de examinare
a cauzei respective în instanța de apel, ceea ce ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei.
Prin urmare, din motiv că Curtea de Apel Chișinău nu s-a expus, din
oficiu, asupra temeiniciei și legalității încheierii de admisibilitate a
revizuirii, ceea ce ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră decizia
instanței de apel ca fiind pasibilă de casare, cu restituirea cauzei spre
rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se expună, din oficiu,
asupra temeiniciei și legalității încheierii de admisibilitate a revizuirii,
procedura reglementată de art. 446 – 453 din Codul de procedură civilă.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 445 alin. (1) lit. c), alin. (2)
din Codul de procedură civilă,
8
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de către Donțu Valeriu, reprezentat de avocatul
Bunduchi Anatolie.
Casează integral decizia din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău
și transmite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet de
judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
9