3ra-956/22 — contestarea actului administrativ

3ra-956/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de către Autoritatea Națională de

Integritate,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Svetlana Zatic, Valentin Zatic împotriva Autorității Naționale de Integritate cu

privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva hotărârii din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii

suplimentare din 13 inie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-956/22

nr. PIGD (2-22037901-01-3ra-19092022)

Durata extinsă a procedurii administrative nu afectează valabilitatea actului

administrativ, decît în măsura în care a existat sau nu o vătămare concretă și

semnificativă a drepturilor procesuale a persoanei vizate.

Avere nejustificată. Calcul incorect al diferenței substanțiale dintre avere, venituri și

cheltuieli.

Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

11 august 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică recursul depus de Autoritatea Națională de

Integritate.

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, solicitând anularea Actului

de constatare nr.62/14 din 21 februarie 2022 și încasarea cheltuielilor de judecată.

personale realizat în privința Svetlanei Zatic pe perioada exercitării de către aceasta

a funcțiilor de vicepreședinte al raionului Anenii Noi, consilier în Consiliul raional

Anenii Noi și director al grădiniței de copii nr. 3 din Anenii Noi (08.10.2012 -

08.10.2019), inspectorul de integritate principal Alina Munteanu a constatat

încălcarea regimului juridic al declarării averii si intereselor personale si o diferență

substanțială în mărime de 166.070, 51 lei între averea dobândită, veniturile obținute

și cheltuielile suportate în aceeași perioadă de către Svetlana Zatic și soțul său

Valentin Zatic. Ținând cont de faptul că subiectul supus controlului nu a reușit să

justifice în totalitate proveniența mijloacelor bănești s-a considerat că acestea au un

caracter nejustificat și respectiv se vor aplica efectele și sancțiunile prevăzute de

Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea

nr.133/2016 privind declararea averii și intereselor personale. În această ordine de

idei, inspectorul de integritate consideră că se dețin suficiente informații pentru a

presupune că în acțiunile Svetlanei Zatic sunt prezente elementele constitutive ale

componenței de infracțiune prevăzute a art. 3302 alin. (1) Cod Penal. Prin urmare,

prezentul act de constatare urmează a fi remis către Procuratura Anticorupție pentru

examinarea faptelor constatate.

Autoritatea Națională de Integritate s-a constatat:

- că Svetlana Zatic în perioada exercitării funcțiilor de vicepreședinte al raionului

Anenii Noi, consilier în Consiliul raional Anenii Noi și director al grădiniței de copii

nr. 3 din Aneni Noi a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor

personale prin neindicarea datelor cu privire la deținerea în proprietate a terenului

(pentru construcții) cu nr. cadastral 1001207.038, situat în orașul Anenii Noi, raionul

Anenii Noi dobândit în 2007, și a terenului (pentru construcții) cu nr. cadastral

1010205.130, situat în satul Hârbovățul Nou, strada Victoriei (raionul Anenii Noi)

dobândit în 2006.

- existența unei diferențe substanțiale în mărime de 166.070, 51 lei între averea

dobândită, veniturile obținute și cheltuielile suportate în aceeași perioadă de către

Svetlana Zatic și soțul său, Valentin Zatic.

- prezența caracterului nejustificat al mijloacelor bănești în sumă de totală de

166.070, 51 lei utilizați de familia Zatic pentru alimentarea parțială a contului IBAN

1

xxxxx deschis la BC „EuroCreditBank” SA (-74.279, 89 lei), pentru achitarea

parțială a costului automobilului xxxxx ( -90 893, 79 lei) și pentru acoperirea parțială

a cheltuielilor minime de existență (896,83 lei).

Autoritatea Națională de Integritate este ilegal și neîntemeiat, deoarece s-au

constatat niște fapte necorespunzătoare realității de fapt și de drept, care le afectează

personal imaginea, integritatea și dreptul de proprietate asupra bunurilor legal

dobândite.

21.02.2022 al Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova, precum că

s-a încălcat regimul juridic al declarației și intereselor personale prin neindicarea

datelor, consideră reclamanții că tardiv s-a efectuat controlul și faptele de fapt sunt

altele. Or, terenul (pentru construcții) cu nr. xxxxx, situat în or. xxxxx, aparține

familiei fratelui sau pe nume Budescu Sergiu care în anul 2007 l-a procurat de la

primăria Aneni Noi și la acel moment l-a înregistrat pe numele Svetlanei Zatic,

deoarece îi era expirat actul de identitate a fratelui sau o altă problemă legată de

documente. Susține reclamanta că, de atunci și până în prezent dânsa nu a achitat

impozite pe terenul respectiv și de fapt nici nu știe unde se află terenul. Comunică

că, nu a fost declarat terenul respectiv deoarece pur și simplu a uitat că îl avea în

proprietate care de facto aparține persoanei menționate mai sus. De asemenea, la

moment se ocupă de perfectarea actelor pentru înstrăinarea terenului dat către

proprietarul legal, și anume către familia Budescu. Respectiv, în acțiunile sale nu a

existat intenția de a ascunde acest bun și de a nu-1 declara, motiv pentru care

consideră că aceste acțiuni nu pot fi apreciate ca o încălcare a regimului de declarare

a averii și intereselor personale.

xxxxx menționează că acesta este terenul pe care există amplasată casa de locuit și

anume în s. xxxxx și chiar fiind ridicat extrasul din Registrul bunurilor imobile de la

Departamentul Cadastru se constată că bunul imobil cu număr cadastral xxxxx cu

suprafața de 0,2518 ha este format din 2 bunuri imobile cu nr. xxxxx și xxxxx și

anume terenul și casa de locuit în situația respectivă nu este clară poziția

inspectorului de integritate ce ar trebui să declare doamna Zatic Svetlana.

Zatic Svetlana în temeiul demisiei din funcția de consilier în Consiliul raional Anenii

Noi și pentru depunerea tardivă a declarației de avere și interese personale în temeiul

angajării în funcția de vicepreședinte al raionului Anenii Noi, confirmă că din

necunoaștere nu a depus declarația respectivă, fapt pentru care a fost sancționată

contravențional, iar potrivit principiului non bis in idem garantat prin art. 4 din

Protocolul nr 7 la Convenția europeană a drepturilor omului se interzice pedepsirea

sau judecarea unei persoane de două ori pentru aceeași faptă.

de constatare, le consideră că sunt vădit eronate și ilegale, temei pentru care și actul

de constatare nr. 62/14 este ilegal și lovit de nulitate din următoarele motive de fapt

și de drept. La data de 27.03.2019 Valentin Zatic a alimentat contul bancar cu suma

de 218.642, 43 lei (echivalent a 12.600 USD) în vederea efectuării plății pentru

achitarea automobilului de model xxxxx, procurat la licitație, din Statele Unite ale

2

Americii. Tot în acea zi, de 27.03.2019, Valentin Zatic a transferat toată suma de

bani, în valoare de 218.642 lei către vânzător în Statele Unite ale Americii. Acest

fapt se demonstrează prin același extras din contul bancar care reflectă operațiunile

bancare ale lui Zatic Valentin din data de 27.03.2019, precum și prin ordinul de plată

emis de BC „EuroCreditBank” SA și informația privind datele de transfer.

de 218.642, 43 lei, suma de 74 279, 89 lei nu s-ar justifica, deoarece din materialele

acumulate de inspector, în data de 27.03.2019, până la alimentarea contului, ei ar fi

deținut doar suma de 144.362 lei, iar restul sumei de 74.279, 89 lei inspectorul o

consideră a fi nejustificată, însă acest fapt nu corespunde realității, deoarece banii

depuși pe cont au ca provenință bani acumulați atât în perioada anului 2018, cât și

în sumă de 100.329, 43 lei, care conform plafonului minim stabilit de art. 4 alin. (1)

lit. e) al Legii nr. Nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor

personale, nu urmau a fi declarați.

acest fapt fiind confirmat și de către inspectorul de integritate prin graficul de la fila

nr. 13, în care reflectă suma bănească dată și o indică ca sold inițial pentru data de

01.01.2019 și că, constituie numerar din anul 2018. Acești bani fac parte din suma

de 218.642,43 lei care a fost depusă în data de 27.03.2019 pe contul bancar de la BC

„Eurocreditbank” SA.

suma de 3.300 dolari SUA (echivalent conform cursului BNM din 26.03.2019 a 56

991 lei), deoarece nu îi ajungea bani pentru procurarea automobilului xxxxx

Consideră că inspectorul de integritate, nefondat nu a admis acest argument care

justifică valoarea legală a acestor bani.

lei) este acumulată și dintr-un împrumut de 3300 dolari SUA de la Leonora Tociu,

iar Zatic Valentin nu a fost invitat să fie audiat pe marginea alimentării contului său

bancar, însă acest fapt îl demonstrează prin recipisa de împrumut.

valoare de 3300 dolari SUA (echivalent a 56.991 lei), urmau a fi incluși la

compartimentul venituri din declarația de avere și interese personale din 2018 și

2019, deoarece împrumuturile nu constituie venituri, ci datorii personale ale

subiectului declarării, ale membrilor de familie.

de integritate o apreciază ca nejustificată, care, potrivit actului de constatare se

pretinde că au fost achitați la data de 30.05.2019 pentru automobilul de model xxxx,

este o constatare eronată, deoarece automobilul a fost achitat integral la data de

27.03.2019, fapt care se confirmă prin extrasul din contul bancar. Menționează că

prețul mașinii câștigate la licitație era de 6800 dolari SUA, restul sumei a fost

achitată pentru taxe de transport și export, ajungând la prețul final de 12600, 25

dolari SUA.

vădit eronată și care se contrazice incontestabil prin extrasul bancar din 27.03.2019.

3

Conform materialelor dosarului administrativ, nu există nicio dovadă de mișcare de

bani în acea dată, pentru că nu a avut loc acest fapt.

minim de consum, reieșind din opinia inspectorului de integritate, inspectorul de

integritate greșit a constatat că ei nu au avut bani de consum, această opinie este doar

o presupunere, iar minimul de consum fiind unul general calculat și care nu confirmă

faptul că urmează a fi consumat în mod obligatoriu și exclusiv.

21.02.2022 și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 15200 lei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

acțiunea formulată de Svetlana Zatic și Valentin Zatic.

S-a anulat Actul de constatare nr.62/14 din 21 februarie 2022, emis de

Autoritatea Națională de Integritate în privința Svetlanei Zatic (f.d.147, 148-159).

admis parțial pretenția formulată de Svetlana Zatic și Valentin Zatic cu privire la

încasarea cheltuielilor de judecată.

S-a încasat din contul Autorității Naționale de Integritate în beneficiul Svetlanei

Zatic și lui Valentin Zatic cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suma de 5000

(cinci mii) lei. În rest pretenția s-a respins (f.d.160, 161-163).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:

Națională de Integritate a depus recurs nemotivat împotriva hotărârii din 13 iunie

2022 a Curții de Apel Chișinău, ulterior, la 11 octombrie 2022, prin intermediul

poștei electronice, a depus recurs motivat împotriva hotărârii din 13 iunie 2022 a

Curții de Apel Chișinău și a hotărârii suplimentare din 13 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii suplimentare din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu

pronunțarea unei decizii noi, prin care să fie respinsă acțiunea.

examinarea cauzei nu au fost constatate, elucidate și dovedite circumstanțele care au

importantă la soluționarea cauzei, de asemenea au fost încălcate normele de drept

material. În special, recurenta consideră că instanța de fond la stabilirea termenului

depășit a procedurii administrative de efectuare a controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, a interpretat și aplicat eronat normele

legale care prevăd termenul de desfășurare a unei proceduri administrative prevăzute

atât de Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, cât și de Codul

administrativ.

prevederilor art. 60 alin. (1) și (4) din Codul administrativ al RM nr. 116/2018,

poziție pe care o consideră drept una greșită și irelevantă, deoarece, potrivit normei

nominalizate, există și o excepție, termenul general în care o procedură

4

administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Din

motive justificate legale termenul general poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. Alin.

(5) al aceluiași articol prevede prelungirea termenului procedurii administrative până

la 90 de zile.

privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132/2016 și privind declararea

averii și a intereselor personale nr. 133 din 17/2016, Legea integrității nr. 82 din

25.05.2017, sunt legi organice, iar, potrivit prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea cu

privire la actele normative nr. 100 din 22.12.2017, în cazul în care între două acte

normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme, se aplică prevederile

ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția situațiilor prevăzute la

art. 5 alin. (3) și (4).

speciale sunt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau

subiecți strict determinați. În caz de divergență între o normă generală și o normă

specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială.

Totodată, potrivit prevederilor art. 27 din Codul administrativ al RM nr. 116/2018

în cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu impun un anumit termen,

autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze într-un

termen rezonabil.

finalizare a procedurii administrative conform Codului administrativ, deoarece

autoritatea la emiterea actelor de constatare se ghidează de prevederile normelor

speciale, care nu prevăd expres un termen de efectuare a controlului.

controlului și constatând că actul de constatare a fost întocmit cu încălcarea

termenului prevăzut de art. 37, a aplicat prevederile noilor modificări ale Legii

nr.132/2016 operate prin Legea pentru modificarea unor acte normative nr. 130 din

07.10.2021, în vigoare din 29.10.2021 (Monitorul Oficial 264 265/29.10.2021)),

care la momentul emiterii actului nu erau în vigoare.

familia Zatic a înregistrat diferențe între venituri, avere și cheltuieli după cum

urmează: 74 279,89 lei (27.03.2019 – alimentare cont bancar), 260,68 lei

(31.03.2019 – cheltuieli minim de existență), 90 893,79 lei (30.05.2019 – achitarea

parțială a costului automobilului Toyota) și 636,15 lei (31.05.2019 – cheltuieli

minim de existență), prin urmare se constată o diferență substanțială în mărime de

166 070,51 lei.

Valentin, reprezentați de avocatul Stratan Corina, au solicitat respingerea recursului

și menținerea hotărârii instanței de fond.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

unor acte normative, prevede următoarele:

„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023”.

5

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei

legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

prevede următoarele:

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

data declarării recursului):

„recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel”.

stipulează că: ”

„instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți”.

nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023)

„ Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la

proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.(1) lit.b) și d). Completul

poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la

recursul considerat admisibil.

„în urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele

decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie;

Instanța de recurs specifică că în speță se aplică normele speciale de până la

intrarea în vigoare a Legii nr. 130/2021 aplicabilă perioadei de verificare:

01.08.2016 – 08.10.2019, pentru care s-a constatat averea nejustificată

de Integritate (în redacția de până la intrarea în vigoare a Legii nr. 130/2021 pentru

modificarea unor acte normative):

„controlul averii și a intereselor personale constă în verificarea declarațiilor de avere și

interese personale, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și modificărilor

patrimoniale intervenite pe durata exercitării mandatelor, a funcțiilor publice și de demnitate

publică”.

6

„(1) Controlul declarațiilor de avere și interese personale constă în verificarea depunerii în

termen a declarațiilor de către subiecții declarării, precum și verificarea respectării cerințelor de

formă a declarațiilor de avere și interese personale.

(2) Controlul declarațiilor de avere și interese personale este inițiat după expirarea

termenului de depunere a declarațiilor de avere și interese personale.

(6) Dacă în urma controlului declarațiilor de avere și interese personale se constată că

subiectul declarării nu a depus sau a depus tardiv declarația de avere și interese personale,

inspectorul de integritate îi aplică acestuia o sancțiune contravențională conform Codului

contravențional al Republicii Moldova. Depunerea declarației de avere și interese personale după

expirarea termenului de depunere, în intervalul de timp cuprins între termenul de depunere și data

inițierii controlului, se califică ca depunere tardivă a declarației.

(7) În cazul nedepunerii declarației de avere și interese personale, inspectorul de integritate

transmite organizației publice în care activează subiectul declarării sau transmite pe numele

subiectului declarării, în cazul în care acesta exercită o funcție de demnitate publică, un demers

pentru depunerea declarației de avere și interese personale în termen de 30 de zile.

(8) Nedepunerea declarației de avere și interese personale în termen de 30 de zile de la

recepționarea demersului inspectorului de integritate sau refuzul de a o depune constituie temei de

încetare a mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu. Inspectorul de integritate notifică

imediat despre aceasta conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea

în funcție a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii de încetare a mandatului, a

raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului vizat de demers. Conducătorul organizației

publice sau al autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării este obligat să

informeze Autoritatea cu privire la măsurile întreprinse în termen de o lună de la data recepționării

notificării inspectorului de integritate”.

„(1) Autoritatea efectuează controlul averii și al intereselor personale din oficiu ori la

sesizarea unor persoane fizice sau juridice, în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale

metodologiei de efectuare a controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Sesizarea făcută de persoane fizice sau juridice cu rea-credință atrage după sine răspunderea

juridică a celui care a făcut sesizarea.

(3) Dacă se constată lipsa unor date din declarația de avere și interese personale, precum și

în cazul nedepunerii sau al depunerii tardive a declarației, inspectorul de integritate inițiază

controlul averii și al intereselor personale”.

„(1) Sesizările depuse de persoanele fizice sau persoanele juridice de drept public sau de

drept privat, precum și cele din oficiu se înregistrează imediat și se repartizează aleatoriu prin

sistemul electronic de distribuire a sesizărilor”.

„(1) În termen de 15 zile de la data repartizării sesizărilor, inspectorul de integritate

efectuează verificarea prealabilă a acestora. În cadrul verificării prealabile, inspectorul de

integritate verifică respectarea condițiilor de formă și conținut ale sesizărilor și existența bănuielii

rezonabile privind încălcarea regimului juridic de declarare a averii și a intereselor personale.

Verificarea prealabilă include validarea datelor din declarațiile de avere și interese personale prin

intermediul sistemului informațional e-Integritate. Verificarea prealabilă se finalizează cu emiterea

unui proces-verbal de inițiere a controlului sau de refuz al inițierii controlului”.

„(1) În procesul de control al averii și al intereselor personale, inspectorul de integritate

7

verifică datele și informațiile privind averea existentă a persoanei supuse controlului, precum și

modificările patrimoniale intervenite pe durata exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau de

demnitate publică. Controlul poate fi efectuat pe durata exercitării mandatelor, a funcțiilor publice

sau de demnitate publică și în decursul a 3 ani după încetarea acesteia.

(2) Dacă persoana supusă controlului este căsătorită ori se află în concubinaj sau dacă are

persoane la întreținere și/sau copii minori, verificarea se va extinde și asupra averii membrilor de

familie sau concubinului/concubinei acesteia.

(3) În procesul de control al averii și intereselor personale, inspectorul de integritate are

dreptul să solicite oricăror persoane fizice sau persoane juridice de drept public ori privat, inclusiv

instituțiilor financiare, documentele și informațiile necesare pentru realizarea controlului.

(4) La solicitarea inspectorului de integritate, subiecții menționați la alin.(3) sînt obligați să

prezinte Autorității, în termen de 15 zile de la recepționarea solicitării, pe suport de hîrtie sau în

format electronic, datele, informațiile, înscrisurile și documentele justificative solicitate.

(5) Inspectorul de integritate poate solicita informațiile necesare pentru desfășurarea

activității sale și de la organizațiile și asociațiile internaționale în conformitate cu tratatele

internaționale la care Republica Moldova este parte.

(6) În cazul în care se constată că persoana supusă controlului deține și alte bunuri decît cele

înscrise în declarația de avere și interese personale ori se constată diferențe substanțiale între

veniturile declarate și averea deținută, inspectorul de integritate îi solicită informații și dovezi

privind justificarea acestei diferențe și are obligația de a o invita pentru a prezenta un punct de

vedere. Invitarea se face prin scrisoare recomandată și cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc

ce confirmă informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul de vedere urmează a fi prezentat în

termen de 15 zile de la recepționarea invitației.

(7) Pentru clarificarea tuturor neconcordanțelor dintre valoarea declarată și valoarea reală a

bunurilor menționate în declarație, inspectorul de integritate poate dispune efectuarea unei

expertize, potrivit legii. Această expertiză se efectuează din contul Autorității.

(8) Persoana supusă controlului are dreptul să efectueze expertize pe cont propriu”.

„(1) Dacă după exprimarea verbală sau în scris a punctului de vedere al persoanei supuse

controlului se constată că între averea dobîndită în timpul exercitării mandatelor, a funcțiilor

publice sau de demnitate publică și veniturile obținute în aceeași perioadă este o diferență

substanțială și deținerea averii are caracter nejustificat sau dacă persoana supusă controlului nu se

prezintă, în termen de 15 zile de la confirmarea recepționării invitației, să-și prezinte punctul de

vedere, inspectorul de integritate întocmește un act de constatare, cauza fiind transmisă în instanța

de judecată competentă spre examinare în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate.

(4) Dacă nu constată una dintre situațiile prevăzute la alin.(1) sau (2), inspectorul de

integritate va înceta procedura de control prin emiterea unui act de constatare”.

„(1) Persoana care a fost supusă controlului poate contesta actul de constatare în termen de

15 zile de la primirea acestuia, în instanța de contencios administrativ.

(2) Dacă actul de constatare nu a fost contestat în termenul prevăzut la alin.(1), actul de

constatare rămîne definitiv, iar inspectorul de integritate îl expediază, în termen de 15 zile,

organelor competente în vederea executării actului de constatare și luării altor măsuri legale care

se impun”.

intereselor personale (în redacția Legii în vigoare la momentul declarării) aplicabile

speței:

Articolul 2. Noțiuni

„În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni se definesc astfel:

avere – totalitatea bunurilor subiectului declarării, deținute în proprietate cu drept de

8

uzufruct, de uz, de abitație, de superficie sau aflate în posesia subiectului declarării ori a membrilor

familiei ori a concubinului/concubinei lui în baza unor contracte de mandat, de comision, de

administrare fiduciară, a unor contracte translative de posesie și de folosință, precum și totalitatea

drepturilor și obligațiilor patrimoniale dobîndite de subiectul declarării în țară sau în străinătate;

diferență substanțială – diferența ce depășește 20 de salarii medii lunare pe economie dintre

averea dobîndită și veniturile obținute de către subiectul declarării împreună cu membrii familiei,

concubinul/concubina pe parcursul exercitării mandatelor sau a funcțiilor publice ori de demnitate

publică în aceeași perioadă;

membru de familie – soțul/soția, copilul minor, inclusiv cel adoptiv sau persoana aflată la

întreținere a subiectului declarări”i.

„(1) Subiecți ai declarării averii și a intereselor personale sînt:

a) persoanele care dețin funcțiile de demnitate publică prevăzute în anexa la Legea nr.199

din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică;

b) membrii Consiliului de observatori al instituției publice naționale a audiovizualului

Compania "Teleradio-Moldova"; consilierii consiliilor sătești (comunale), orășenești

(municipale), raionale; deputații Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia;

e) conducătorii organizațiilor publice și adjuncții acestora”.

„ Subiecții prevăzuți la art. 3 alin. (1) declară:

b) bunurile mobile și imobile, inclusiv cele nefinalizate, deținute în proprietate cu drept de

uzufruct, de uz, de abitație, de superficie de către subiectul declarării, inclusiv în calitate de

beneficiar efectiv, de membrii familiei lui și de concubinul/concubina lui ori aflate în posesia

acestora în baza unor contracte de mandat, de comision, de administrare fiduciară, a unor contracte

translative de posesie și de folosință;

d) activele financiare ale subiectului declarării, adică numerarul în monedă națională sau în

valută străină care depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie și care nu face obiectul unor

depuneri în instituțiile financiare. Conturile bancare, unitățile de fond în fondurile de investiții,

formele echivalente de economisire și investire, plasamentele, obligațiunile, cecurile, cambiile,

certificatele de împrumut, alte documente care incorporează drepturi patrimoniale personale ale

subiectului declarării, ale membrilor de familie sau ale concubinului/concubinei lui, investițiile

directe în monedă națională sau în valută străină făcute de el sau de membrii familiei lui,

concubinul/concubina lui, precum și alte active financiare, dacă valoarea însumată a tuturor

acestora depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie.”

„(1) Declarația de avere și interese personale (denumită în continuare declarație) reprezintă

un act personal și irevocabil al subiectului declarării, depus, pe proprie răspundere, sub formă de

document electronic sau, după caz, în formă scrisă pe suport de hîrtie.

(2) Subiecții declarării sînt obligați, în condițiile prezentei legi, să își declare averea și

interesele personale în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr.1 la prezenta lege.

(4) Responsabilitatea pentru depunerea în termen a declarației, precum și pentru veridicitatea

și deplinătatea informațiilor o poartă persoana care o depune.

(6) Membrii de familie, concubinul/concubina subiectului declarării sînt obligați să-i ofere

acestuia informațiile privind averea și veniturile lor, cu excepția cazului în care identitatea și

calitatea acestora constituie secret de stat, în condițiile Legii nr.245/2008 cu privire la secretul de

stat, sau prezentarea acestor informații este restricționată prin lege”.

„(1) Declarația se depune anual, pînă în data de 31 martie, indicîndu-se veniturile obținute

de către subiectul declarării împreună cu membrii de familie, concubinul/concubina lui în anul

9

fiscal precedent, de asemenea bunurile deținute și interesele personale prevăzute la art.4 alin.(1)

lit.b)–m) la data depunerii declarației.

(2) În cazul angajării, al validării mandatului ori al numirii în funcție, după caz, declarația se

depune în termen de 30 de zile de la data angajării, validării mandatului ori numirii în funcție,

indicîndu-se veniturile obținute de către subiectul declarării împreună cu membrii de familie,

concubinul/concubina lui în anul fiscal precedent, de asemenea bunurile deținute și interesele

personale prevăzute la art.4 alin.(1) lit.b)–m) la data depunerii declarației.

(4) După încetarea mandatului sau a raporturilor de muncă ori de serviciu, subiectul

declarării este obligat să depună declarația în termen de 30 de zile de la data încetării mandatului,

a raporturilor de muncă sau de serviciu. În declarație se vor indica veniturile obținute de către

subiectul declarării împreună cu membrii de familie, concubinul/concubina lui în anul fiscal

curent, de asemenea bunurile deținute și interesele personale prevăzute la art.4 alin.(1) lit.b)–m) la

data depunerii acesteia.

(5) Subiectul declarării care, în conformitate cu legislația în vigoare, are raporturile de muncă

sau de serviciu suspendate depun declarația în termen de 30 de zile după reîncadrarea în funcție,

indicînd în declarație veniturile obținute împreună cu membrii de familie, concubinul/concubina

lui pe parcursul întregii perioade nedeclarate, de asemenea bunurile deținute și interesele personale

menționate la art.4 alin.(1) lit.b)–m) la data depunerii declarației”.

„(1) Controlul averii și al intereselor personale ale subiecților declarării se efectuează de

către Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate”.

„(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere disciplinară, contravențională,

civilă sau penală, după caz.

(5) Persoana a cărei avere a fost declarată, în totalitate sau în parte, ca fiind nejustificată,

printr-o hotărîre judecătorească definitivă, va fi destituită sau revocată, după caz, din funcția pe

care o deține.

(6) Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin.(3) și (5)

este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu

excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția

publică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său. Dacă

persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani

de la încetarea mandatului.

(7) În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție publică sau de demnitate publică la data

constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani se aplică

potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv actul de constatare sau, respectiv, a rămas

definitivă și irevocabilă hotărîrea judecătorească prin care se confirmă existența unui conflict de

interese sau a unei stări de incompatibilitate.

(8) Autoritatea Națională de Integritate ține Registrul de stat al persoanelor care au interdicție

de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, care este publicat pe pagina web oficială a

Autorității”.

veniturilor și al proprietății persoanelor cu funcții de demnitate publică,

judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcție de

conducere, nr. 1264-XV din 19.07.2002 (în vigoare din 05.09.2002, abrogată la

01.08.2016), aplicabilă perioadei: 08.10.2012 – 30.07.2016 pentru care autoritatea a

reținut nedeclararea celor două loturi de teren:

Articolul 3 din Legea nr. 1264/2002, în redacția enunțată:

10

„(1) Subiecți ai declarării veniturilor și a proprietății sînt:

d) persoanele cu funcții de conducere și de control în instituțiile din cadrul sistemului de

învățămînt de stat și sistemului de sănătate publică”.

„(1) Persoanele menționate la art.3 declară:

a) veniturile obținute împreună cu membrii familiei pe parcursul perioadei de declarare;

b) bunurile mobile și imobile de toate tipurile, deținute în proprietate, cu drept de uzufruct,

de uz, de abitație, de superficie ori aflate în posesia declarantului sau a membrilor familiei lui în

baza contractelor de mandat, de comision, de administrare fiduciară, precum și a contractelor

translative de posesie și de folosință (locațiune, arendă, leasing, comodat) la data depunerii

declarației cu privire la venituri și proprietate”.

„Subiecții declarării, menționați la art.3, sînt obligați, în condițiile prezentei legi, să își

declare veniturile și proprietatea”.

„(1) Declarația cu privire la venituri și proprietate (denumită în continuare declarație)

reprezintă un act personal și irevocabil, care se face în scris, pe propria răspundere a declarantului,

și care poate fi rectificată doar în condițiile art.10 alin.(2).

(2) Declarația se face pe un formular corespunzător modelului prevăzut în anexa nr.1”.

art. 510 alin. 2 a Codului civil în redacția de după modernizare:

„În cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobîndește la data înscrierii în registrul

bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege”.

ASPECTE DE PROCEDURĂ

depus de ANI împotriva hotărârii din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

numit pentru examinare în complet de 5 judecători (f.d. 188)

2023 cu privire la Curtea Supremă de Justiție (introdus prin LP224 din 31.07.24, MO3161-

363/16.08.24 art.569; în vigoare 16.08.24), prezenta cauză va fi examinată în ordine de

recurs în complet de 3 judecători, de completul de judecători din care face parte

judecătorul raportor, format prin dispoziția Președintelui interimar al CSJ nr. 234

din 29 decembrie 2023 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru

anul 2024”, modificată prin dispozițiile Președintelui interimar al Curții Supreme

de Justiție nr. 3 din 04 ianuarie 2024, nr. 19 din 16 februarie 2024, nr. 51 din 07

martie 2024 și nr. 52 din 11 martie 2024, nr. 90 din 14 mai 2024, nr. 112 din 13 iunie

2024, nr. 119 din 28 iunie 2024.

Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată public la 13 iunie 2022, recursul nemotivat fiind depus la 17 iunie 2022.

Conform extrasului din poșta electronică a Curții de Apel Chișinău, hotărârea

motivată a fost notificată participanților la proces la 12 septembrie 2022 (f.d.168).

11

Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs motivat la 11 octombrie 2022. În

asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul

termenului legal.

precum și anumite circumstanțe invocate în cererea de chemare în judecată,

Completul de judecată, în temeiul art. 247 din Codul administrativ, a considerat

necesară citarea participanților la proces în ședință publică la Curtea Supremă de

Justiție.

POZIȚIA PĂRȚILOR ÎN ȘEDINȚA DE JUDECATĂ

părților, reprezentanții recurentei Autoritatea Națională de Integritate, Dan

Sîmboteanu (în temeiul procurii nr. 07/5 din 2 ianuarie 2025) și Cristian Iosip (în

temeiul procurii nr. 04/40 din 18 martie 2025), au solicitat admiterea recursului,

casarea hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei noi decizii prin care acțiunea

să fie respinsă.

reprezentanții ANI au susținut că nu a existat niciun înscris care să ateste existența

acestui împrumut, acesta nefiind declarat în declarația de avere și interese personale

și nefiind justificată proveniența sumei prin acte confirmative. Potrivit acestora, în

cadrul procedurii desfășurate la ANI, reclamanta a indicat existența unui împrumut

în valoare de 3.300 USD, însă pe parcursul procedurii de control nu a prezentat nicio

recipisă sau alt document care să probeze contractarea acestuia.

contractării împrumutului. O recipisă a fost prezentată ulterior, în cadrul procesului

de judecată, însă nu este clar de ce acest document nu a fost depus în timpul

procedurii administrative desfășurate de ANI. Chiar și în ipoteza în care ar fi fost

prezentată în cadrul controlului, recipisa ar fi trebuit însoțită de dovezi privind

capacitatea financiară a persoanei care a acordat împrumutul. Reprezentanții ANI au

menționat că Valentin Zatic nu a fost invitat în cadrul procedurii administrative, iar

Svetlana Zatic nu a solicitat să fie audiată sau să ofere explicații în legătură cu acest

împrumut. Totodată, s-a arătat că inspectorul de integritate care a efectuat controlul

a transmis o solicitare către Svetlana Zatic, oferindu-i posibilitatea de a-și exprima

punctul de vedere referitor la aspectele în cauză. În aceste condiții, reprezentanții

ANI au susținut că Svetlana Zatic nu a fost lezată în dreptul de a se prezenta

împreună cu soțul său și de a formula declarații privind împrumutul invocat, întrucât

i-a fost oferită posibilitatea de a se exprima cu privire la acest aspect. În punctul de

vedere depus în cadrul procedurii de control, Svetlana Zatic a făcut referire la

existența împrumutului, însă nu a anexat nicio recipisă sau alt document justificativ.

De asemenea, s-a invocat că obligația de a declara această sumă în calitate de venit

este prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și

intereselor personale, precum și de Regulamentul privind modul de completare a

declarației de avere și interese personale. În punctul de vedere depus în cadrul

12

procedurii de control, Svetlana Zatic a confirmat existența împrumutului, însă fără a

anexa niciun document probator care să ateste contractarea acestuia. Reprezentanții

ANI au subliniat că, în conformitate cu art. 4 alin. (1) din Legea nr. 133/2016 privind

declararea averii și intereselor personale, precum și cu prevederile Regulamentului

privind modul de completare a declarației de avere și interese personale, sumele

obținute cu titlu de împrumut constituie venituri și trebuie declarate în mod

corespunzător.

anexat niciun document care să ateste în mod direct proveniența acesteia, însă au

susținut că existența transferului este confirmată prin ansamblul tranzacțiilor bancare

și al alimentărilor efectuate în contul personal al subiectului, fără a putea fi

identificată cu exactitate sursa concretă a fondurilor. Totodată, s-a menționat că plata

sumei de 218.642,43 lei a fost realizată prin alimentarea contului bancar, provenind

din rulajul bancar, iar din analiza acestuia a rezultat o diferență nejustificată în

cuantum de 74.279,89 lei.

fost efectuată în numerar, fără a fi reflectată în rulajul bancar, suma respectivă

derivând din contractul de vânzare-cumpărare („for sale”) încheiat la 30 martie 2019,

în urma căruia s-a constatat o diferență de 90.000 lei.

cheltuieli reale și nu doar o sumă înscrisă formal în contractul de vânzare-cumpărare,

reprezentanții ANI au indicat că în cadrul controlului a fost identificat respectivul

contract, însă acesta nu conține nicio referire la vreo tranzacție bancară asociată. S-

a precizat că astfel de sume sunt considerate operațiuni desfășurate în numerar și

sunt incluse la categoria cheltuieli. Totodată, s-a recunoscut că nu există o explicație

privind modul concret în care a avut loc tranzacția dintre partea contractului din

Republica Moldova și partea contractului din SUA, odată ce tranzacția s-a realizat

SUA, în numerar. A specificat că, suma de 6.800 dolari (cu titlu de cheltuieli) a fost

adăugată la suma de 12 600 dolari (prețul bunului) și nu exclusă din suma de 12 600

dolari.

Corina, în temeiul mandatului seria MA nr. 1749194 din 18 martie 2022, a arătat că

la data de 27 martie 2019, Valentin Zatic a depus în contul său bancar suma de

218.642,43 lei (echivalentul a 12.600 dolari SUA), în scopul achitării unui automobil

de model xxxxx, procurat la licitație în Statele Unite ale Americii. În aceeași zi,

Valentin Zatic a transferat întreaga sumă către vânzătorul din SUA, aspect confirmat

prin extrasele bancare anexate la dosar.

integritate ca fiind un surplus, reprezentantul intimaților a susținut că Valentin Zatic

a contractat, la data de 26 martie 2019, un împrumut în valoare de 3.300 dolari SUA

de la Leonora Tociu. În legătură cu neprezentarea recipisei în cadrul procedurii de

control desfășurate de ANI, s-a arătat că, odată ce Svetlana Zatic era subiect al

declarării, iar împrumutul o privea și pe ea în mod direct, implicit și Valentin Zatic

avea această calitate, ceea ce atrăgea obligația ANI de a-l invita pentru a da

declarații.

13

Svetlana Zatic nu deține cunoștințe juridice necesare pentru a înțelege importanța

acestui document. Ulterior, însă, recipisa a fost depusă în cadrul procesului de

judecată. Reprezentantul a mai susținut că suma împrumutată nu trebuia declarată în

secțiunea „venituri” din declarația de avere, ci în secțiunea „datorii”, în măsura în

care depășea plafonul minim prevăzut de legislație.

constatare, se pretinde că ar fi fost achitată la data de 30 mai 2019 pentru procurarea

automobilului xxxxx, reprezentantul intimaților a susținut că această concluzie este

eronată, întrucât nu există nicio probă care să demonstreze efectuarea unui astfel de

transfer. La dosarul cauzei nu a fost depus niciun document care să ateste încasarea

sau transferul acestei sume, motiv pentru care se consideră că ar putea fi vorba

despre o eroare din partea ANI.

2019, suma aferentă achiziției a fost transferată anterior, la data de 27 martie 2019,

în urma participării la licitație. Nu există niciun alt transfer care să dovedească

achitarea sumei de 90.893,79 lei la data de 30 mai 2019.

integral la 27 martie 2019 și că la data de 30 mai 2019 nu a efectuat nicio plată. În

plus, a subliniat că documentul intitulat ”contract for sale” din 30 mai 2019 nu

reprezintă un act juridic care să probeze efectuarea vreunei plăți la acea dată.

recipisă în cadrul controlului desfășurat de ANI, însă, din necunoaștere, nu a depus

efectiv documentul, întrucât nu i s-a solicitat în mod expres acest lucru.

MOTIVAREA INSTANȚEI

Justiție reține următoarele circumstanțe esențiale:

Autorității Naționale de Integritate a înaintat președintelui instituției o sesizare din

oficiu, în care se invoca faptul că Zatic Svetlana ar fi comis încălcări ale

prevederilor Legii nr. 132/2016 privind Autoritatea Națională de Integritate (dosar

administrativ f.d. 2-3).

132 din 17 iunie 2016, sesizarea din oficiu nr. 04-15/534 din 25 septembrie 2019 a

fost repartizată aleatoriu inspectorului de integritate prin intermediul sistemului

electronic de distribuire a sesizărilor (dosar administrativ f.d. 1).

31 din Legea nr. 132/2016 privind Autoritatea Națională de Integritate, a fost inițiat

controlul averii și al intereselor personale în privința doamnei Svetlana Zatic,

vicepreședinte al raionului Anenii Noi, fost consilier în Consiliul raional Anenii

Noi. Inițierea controlului a fost consemnată în procesul-verbal nr. 318/14 din

aceeași dată (f.d. 24-25, dosar administrativ).

procedura de control, precum și a înscrisurilor administrate în cauză, la data de 21

14

februarie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a emis Actul de constatare nr.

62/14, prin care a reținut că doamna Svetlana Zatic, în perioada exercitării funcțiilor

de vicepreședinte al raionului Anenii Noi, consilier în Consiliul raional Anenii Noi

și director al Grădiniței de copii nr. 3 din Anenii Noi, a încălcat regimul juridic al

declarării averii și intereselor personale. Încălcarea a constat în neindicarea în

declarațiile de avere a datelor privind deținerea în proprietate a unor terenuri: un

teren pentru construcții cu numărul cadastral xxxxx, situat în xxxxx, dobândit în

anul 2006.

substanțiale în cuantum de 166.070,51 lei între averea dobândită, veniturile

obținute și cheltuielile efectuate, în perioada evaluată, de către Svetlana Zatic și

soțul acesteia, Valentin Zatic. Autoritatea a constatat caracterul nejustificat al

mijloacelor bănești în sumă totală de 166.070,51 lei, utilizate de familia Zatic

pentru următoarele operațiuni:

- alimentarea parțială a contului IBAN xxxx deschis în BC

„EuroCreditBank” SA (74.279, 89 lei);

- achitarea parțială a costului automobilului Toyota Rav4 (90 893, 79 lei);

- acoperirea parțială a cheltuielilor minime de existență (896,83 lei).

cu concluziile reținute în cuprinsul acestuia, Zatic Svetlana și Zatic Valentin au

formulat prezenta acțiune, solicitând anularea actului emis de Autoritatea Națională

de Integritate.

prin hotărârea din 13 iunie 2022, a admis acțiunea depusă de reclamanți și a dispus

anularea Actului de constatare nr. 62/14 din 21 februarie 2022, emis de Autoritatea

Națională de Integritate.

din 21 februarie 2022, emis de Autoritatea Națională de Integritate, reținând că,

deși procedura administrativă a fost inițiată la data de 8 octombrie 2019, actul de

constatare a fost emis cu depășirea termenului legal prevăzut de art. 37 din Legea

nr. 132/2016 privind Autoritatea Națională de Integritate — atât în forma aflată în

vigoare la momentul inițierii procedurii, cât și în forma modificată prin Legea nr.

130 din 7 octombrie 2021 — precum și cu încălcarea dispozițiilor art. 60 din Codul

administrativ.

procesului-verbal de inițiere a controlului (08.10.2019) și emiterea actului de

constatare (21.02.2022), inspectorul de integritate nu a întreprins acțiuni complexe

de investigare. Pe parcursul celor 2 ani, 4 luni și 13 zile, durata totală a procedurii

administrative, activitatea inspectorului s-a limitat la solicitarea unor informații și

acte de la autorități precum Consiliul raional Anenii Noi, Primăria Anenii Noi,

Comisia Electorală Centrală, instituțiile bancare din Republica Moldova și Agenția

Servicii Publice, precum și la informarea subiectului declarării cu privire la

inițierea controlului și invitarea acestuia.

procesului-verbal de inițiere a controlului, inspectorul de integritate nu a întreprins

acțiuni investigative complexe în perioada 08 octombrie 2019 – 21 februarie 2022.

15

Pe durata totală a procedurii administrative, de 2 ani, 4 luni și 13 zile, activitatea

inspectorului s-a limitat la solicitarea unor acte de la Consiliul raional Anenii Noi,

Primăria Anenii Noi, Comisia Electorală Centrală, instituțiile bancare din

Republica Moldova, Agenția Servicii Publice, precum și la informarea subiectului

declarării cu privire la inițierea controlului și invitarea acestuia. În consecință,

instanța a apreciat că durata controlului este excesivă și nejustificată în raport cu

volumul redus al acțiunilor efectiv desfășurate.

desfășurată de pârât a fost efectuată cu încălcarea termenelor legale stabilite atât de

Legea nr. 132/2016 privind Autoritatea Națională de Integritate, cât și de Codul

administrativ. Această încălcare constituie un viciu procesual grav, întrucât legea

prevede în mod expres și imperativ obligativitatea respectării termenelor de către

autoritatea care conduce procedura. În speță, aceste termene nu au fost respectate,

iar omisiunile în cauză nu pot fi imputate reclamanților.

potrivit căreia nerespectarea termenului de desfășurare a procedurii administrative

ar constitui, prin ea însăși, un temei suficient pentru anularea actului de constatare

emis de Autoritatea Națională de Integritate. Instanța de recurs reiterează că

finalitatea controlului de integritate constă în verificarea veridicității și

conformității declarațiilor de avere și interese personale cu situația patrimonială

reală a subiectului declarării, iar orice vicii de procedură, inclusiv cele legate de

durata desfășurării controlului, nu pot afecta valabilitatea actului administrativ

decât în măsura în care acestea produc o vătămare concretă și semnificativă

drepturilor procesuale ale persoanei vizate.

administrative nu a fost însoțită de nicio probă din care să rezulte că reclamanta ar

fi fost lipsită de posibilitatea de a-și exercita drepturile procesuale — de a consulta

dosarul, de a fi audiată, de a formula puncte de vedere ori de a contesta actele

încheiate în cursul procedurii. Dimpotrivă, aceasta a fost informată despre inițierea

controlului, a fost invitată la procedura de audiere și a avut posibilitatea de a

prezenta explicații și documente relevante, inclusiv în instanță.

dacă depășește termenele prevăzute de lege, nu atrage automat nulitatea actului de

constatare în lipsa unei vătămări efective și demonstrabile. În aceste condiții,

circumstanța invocată de prima instanță – respectiv depășirea duratei maxime

prevăzute de art. 37 din Legea nr. 132/2016 și art. 60 din Codul administrativ – nu

este decisivă pentru stabilirea legalității și temeiniciei actului administrativ emis.

detaliată a motivelor instanței de fond cu privire la acest aspect procedural,

direcționând analiza către conținutul și fundamentarea actului de constatare pe

fondul raporturilor juridice deduse judecății.

acțiunea este întemeiată și urmează a fi admisă, însă din alte considerente decât

cele reținute de instanța de fond. În consecință, se impune anularea parțială a

Actului de constatare nr. 62/14 din 21 februarie 2022 emis de Autoritatea Națională

de Integritate.

16

2016, doamna Svetlana Zatic a avut calitatea de subiect al declarării averii și

intereselor personale, în temeiul art. 3 alin. (1) lit. a), b) și e) din Legea nr. 133/2016

privind declararea averii și intereselor personale, ca urmare a exercitării unei funcții

de demnitate publică, a mandatului de consilier în cadrul unui consiliu raional și a

funcției de conducere într-o instituție publică.

averii și intereselor personale în privința doamnei Svetlana Zatic pentru întreaga

perioadă de exercitare a funcțiilor publice, respectiv de la data numirii și până la

data inițierii controlului, adică în intervalul 8 octombrie 2012 – 8 octombrie 2019.

În temeiul art. 32 alin. (2) din Legea nr. 132/2016 privind Autoritatea Națională de

Integritate, în redacția aplicabilă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 130/2021

pentru modificarea unor acte normative, verificările s-au extins și asupra veniturilor

și proprietății deținute de către soțul acesteia, Valentin Zatic.

familia Zatic, inspectorul de integritate a concluzionat că, pentru perioada 1

octombrie 2012 – 30 iulie 2016, nu a existat o diferență vădită între veniturile

obținute și proprietatea dobândită de aceștia.

perioada 01 august 2016 – 08 octombrie 2019, în baza calculelor efectuate și a

actelor acumulate la sesizare, inspectorul de integritate a constatat existența unor

diferențe între veniturile obținute, averea deținută și cheltuielile efectuate, după

cum urmează:

74.279,28 lei – alimentarea contului bancar la data de 27.03.2019;

•

260,68 lei – cheltuieli minime de existență la data de 31.03.2019;

•

90.896,79 lei – achitarea parțială a costului automobilului de model xxxxx

•

la data de 30.05.2019;

636,15 lei – cheltuieli minime de existență la data de 31.05.2019.

•

166.070,50 lei.

Națională de Integritate a invitat-o pe doamna Svetlana Zatic să justifice

proveniența mijloacelor bănești în valoare de 12.363,75 dolari SUA (echivalentul

a 218.642,43 lei), utilizate pentru alimentarea contului bancar IBAN xxxx, deschis

de către soțul său, Valentin Zatic, la BC „EuroCreditBank” SA.

control, urmează că, suma de aproximativ 90.000 lei era deținută în numerar la

domiciliu; suma de 20 000 lei a obținut-o din vînzarea automobilului de marca

Skoda; suma aproximativă de 30 000 lei au acumulat-o cu soțul din salariu și

indemnizații de invaliditate primite în lunile ianuarie–februarie; la fel, a contractat

un împrumut în valoare de 3.300 dolari SUA de la Leonora Topciu.

cheltuielilor familiei Zatic, s-a constatat un surplus în valoare de 100.329,43 lei,

inspectorul de integritate a acceptat justificarea oferită de subiectul declarării,

reținând că suma de 90.000 lei a fost deținută în numerar de către familie.

17

privind declararea averii și intereselor personale, doamna Svetlana Zatic nu avea

obligația de a declara această sumă, întrucât aceasta nu depășea plafonul de 15

salarii medii pe economie, prevăzut de legislația aplicabilă.

fi contractat de la Leonora Topciu, inspectorul de integritate a apreciat această

explicație în mod critic, având în vedere că nu au fost prezentate documente

justificative corespunzătoare, iar suma respectivă nu a fost reflectată în

compartimentul „Venituri” din declarația de avere și interese personale aferentă

anului 2018.

efectuarea unui calcul detaliat privind totalitatea veniturilor obținute și cheltuielilor

suportate de familia Zatic pe parcursul anului 2019. În urma acestor calcule, au fost

reținute următoarele operațiuni:

74.279,89 lei – alimentarea contului bancar la data de 27.03.2019;

•

260,68 lei – cheltuieli minime de existență la data de 31.03.2019;

•

90.893,76 lei – achitarea parțială a costului automobilului xxxx la data de

•

30.05.2019;

636,15 lei – cheltuieli minime de existență la data de 31.05.2019.

•

nejustificate între venituri, avere și cheltuieli, în cuantum total de 166.070,52 lei.

Națională de Integritate a reținut că doamna Svetlana Zatic, în perioada exercitării

funcțiilor de vicepreședinte al raionului Anenii Noi, consilier în Consiliul raional

Anenii Noi și director al Grădiniței de copii nr. 3 din Anenii Noi, a încălcat regimul

juridic al declarării averii și intereselor personale, prin omisiunea de a declara

dreptul de proprietate asupra următoarelor bunuri imobile:

teren pentru construcții cu numărul cadastral xxxxx situat în xxxxx,

•

dobândit în anul 2007;

teren pentru construcții cu numărul cadastral xxxxx, situat în xxxxx,

•

dobândit în anul 2006.

cuantum de 166.070,51 lei între averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile

efectuate în aceeași perioadă de către Svetlana Zatic și soțul său, Valentin Zatic.

cu normele de drept incidente cauzei și cu probele administrate la dosar, instanța

de recurs constată că actul contestat este parțial ilegal, întrucât nu a fost dovedită

diferența substanțială de 166 070,51 lei dintre averea dobîndită, veniturile și

cheltuielile Svetlanei Zatic și a familiei acesteia, respectiv, nu s-a adeverit

caracterul nejustificat al mijloacelor bănesti în sumă de 166 070,51 lei. Se constată

doar faptul că Svetlana Zatic a încălcat regimul juridic al declarării averii și

intereselor personale prin neindicarea datelor cu privire la deținerea în proprietate

a celor două terenuri (cu numărul cadastral xxxxx situat în xxxxx, dobândit în anul

2007 și cu numărul cadastral xxxxx, situat în xxxxx, dobândit în anul 2006).

18

integritate a reținut existența caracterului nejustificat al mijloacelor bănești în sumă

totală de 166.070,51 lei, pretins utilizați de familia Zatic pentru:

alimentarea parțială a contului bancar IBAN xxxxx, deschis la BC

•

„EuroCreditBank” SA – 74.279,89 lei;

achitarea parțială a costului automobilului Toyota RAV4 – 90.893,79 lei;

•

acoperirea parțială a cheltuielilor minime de existență – 896,83 lei.

•

a surselor de venit și a probelor prezentate, astfel încât nu pot fundamenta reținerea

unei încălcări a regimului juridic al declarării averii.

a alimentat contul său bancar cu suma de 218.642,43 lei (echivalentul a 12.600

USD), în scopul achitării automobilului de model xxxxx, procurat la licitație din

Statele Unite ale Americii. Această împrejurare a fost invocată și detaliată în

contestația formulată împotriva Actului de constatare, în care s-a explicat natura și

destinația transferului bancar efectuat.

de 218.642,43 lei (echivalentul a 12.600 USD) către vânzătorul din Statele Unite

ale Americii, în vederea achitării automobilului de model xxxx. Această

împrejurare este confirmată prin extrasul de cont bancar care reflectă operațiunile

efectuate de domnul Valentin Zatic în aceeași zi, precum și prin ordinul de plată

emis de BC „EuroCreditBank” SA și informațiile aferente transferului bancar.

Buer Wires – și numărul contului bancar destinat transferului: xxxxx. Aceste date

se regăsesc în extrasul de cont bancar anexat la dosarul administrativ obținut de la

BC „EuroCreditBank” SA, prin care se confirmă atât alimentarea contului cu suma

de 12.600 USD (echivalentul a 218.642,43 lei), cât și efectuarea transferului bancar

în aceeași zi și în aceeași sumă către contul din SUA. Plata a fost efectuată în scopul

procurării automobilului cu codul VIN: xxxxxx, aferent stocului cu numărul xxxxx,

aspecte dovedite prin documentele anexate la cererea de chemare în judecată.

contractul de vânzare („for sale”) din 30 mai 2019, aferent achiziției automobilului

de model xxxxx. Cu toate acestea, Autoritatea Națională de Integritate a reținut, în

mod eronat, că plata pentru acest automobil ar fi fost efectuată la data de 30 mai

2019, deși din probele administrate rezultă că transferul bancar a avut loc anterior,

la data de 27 martie 2019.

integritate, din suma totală de 218.642,43 lei alimentată de Valentin Zatic în contul

bancar la data de 27 martie 2019, doar suma de 144.362 lei ar fi avut o justificare

rezonabilă în baza documentelor și informațiilor acumulate în cadrul procedurii.

Diferența de 74.279,89 lei a fost calificată de inspector ca mijloace bănești cu

caracter nejustificat, întrucât, conform analizei efectuate, până la data alimentării

contului, soții Svetlana și Valentin Zatic nu ar fi dispus de fonduri suficiente pentru

a acoperi întreaga sumă transferată.

integral la 27 martie 2019 și că la data de 30 mai 2019 nu a efectuat nicio plată. În

19

plus, a subliniat că documentul intitulat „contract for sale” din 30 mai 2019 nu

reprezintă un act juridic care să probeze efectuarea vreunei plăți la acea dată. S-a

explicat că, deși contractul de vânzare-cumpărare este datat cu 30 mai 2019, suma

aferentă achiziției a fost transferată anterior, la data de 27 martie 2019, în urma

participării la licitație. Nu există niciun alt transfer care să dovedească achitarea

sumei de 90.893,79 lei la data de 30 mai 2019.

după cum reflectă conținutul tabelului înserat în Actul de constatare, care vizează

veniturile, cheltuielile familiei Zatic, la fel și diferența acestora, se prefigurează

situația că averea pretins nejustificată de 166 070, 51 lei s-a reținut de către

inspectorul de integritate pentru anul 2019. Astfel, verificând situația veniturilor și

a cheltuielilor pentru respectivul an 2019 (01.01.2019 – 08.10.2019), urmează că

veniturile anului 2019 au constituit 237 716,42 lei, iar cheltuielile – de 384 085, 67

lei, respectiv, se constată o diferență de ”-146 369,31 lei”.

efectuarea diferenței, pentru perioada anului 2019 (01.01.2019 – 08.10.2019), se

compun din: 37 609,96 lei (BNS), 4420 lei (MICB095), 218 642, 43 lei (ECB), 123

247, 28 lei (procurare Toyota) și 166 lei (impozit).

lei (echivalentul a 12.600 USD) cu care s-a suplinit contul la BC „EuroCreditBank”

SA și care a fost transferată la 27 martie 2019 vânzătorului din Statele Unite ale

Americii, în vederea achitării automobilului de model xxxxx, cât și suma de 123

247, 28 lei (echivalentul a 6800 USD), la fel, după cum indică inspectorul pentru

procurarea automobilului de model xxxxx.

a fost achitat de două ori: odată - 12.600 USD și a doua oară - 6800 USD.

Integritate nu și-au justificat poziția că asemenea cheltuieli de 6800 USD cu

adevărat s-au realizat, că asemenea cheltuieli au fost realmente suportate de către

Valentin Zatic și au precizat că suma de 123 247, 28 lei (echivalentul a 6800 USD)

nu s-a inclus în suma de 218 642, 43 lei (echivalentul a 12.600 USD), dar s-a

adăugat la aceasta. Respectiv, s-a concluzionat că pentru automobilul de model

xxxxx familia Zatic a suportat cheltuieli de 341 594,56 lei (echivalentul a 19 400

USD).

și probe justificative în susținerea poziției sale în ce privește suma de 123 247, 28

lei - reținută de aceasta cu titlu de cheltuieli destinate procurării automobilului de

model xxxxx, nu a clarificat chestiunea suportării în realitate a respectivei sume de

către familia Zatic, în condițiile în care în cadrul ședinței instanței de recurs și din

materialele cauzei se confirmă că pentru procurarea automobilului de model xxxxx

s-au achitat 12.600 USD și nu 19 400 USD (12.600 USD + 6800 USD), instanța de

recurs consideră că autoritatea în mod neîntemeiat a reținut suma de 123 247, 28

lei la capitolul cheltuieli pentru anul 2019 (01.01.2019 – 08.10.2019). Deci, această

sumă necesită a fi exclusă din calculul cheltuielilor pentru această perioadă și

respectiv, se compune suma de 260 838,39 lei (384 085,67 lei – 123 247,28 lei).

20

referire inspectorul de integritate pentru a susține că la data de 30 mai 2019 s-ar fi

efectuat o plată suplimentară în sumă de 6.800 USD pentru achiziționarea

automobilului xxxxx, nu poate fi considerat un document de plată. Acest contract

reprezintă un acord de vânzare-cumpărare, prin care vânzătorul se obligă să vândă,

iar cumpărătorul se obligă să achiziționeze bunul în anumite condiții, dar nu are

valoarea probatorie a unei chitanțe sau a unei facturi.

achitarea efectivă a prețului și acceptarea acestuia de către vânzător, nu poate servi

drept dovadă a efectuării unei plăți. Așadar, contractul „for sale” nu face dovada

că plata sumei de 6.800 USD ar fi fost efectuată la data de 30 mai 2019, ci doar că

obiectul tranzacției a fost automobilul menționat, pentru care, potrivit actelor din

dosar, plata a fost deja realizată în data de 27 martie 2019.

respectiv extrasul de cont bancar și ordinul de plată emis de BC „EuroCreditBank”

SA, care atestă faptul că la data de 27.03.2019 domnul Valentin Zatic a alimentat

contul bancar cu suma de 218.642,43 lei (echivalentul a 12.600 USD) în scopul

achitării integrale a prețului automobilului și a taxelor de transport.

plăți efectuate la data de 30 mai 2019 este eronată, nefiind susținută de niciun

mijloc de probă valabil, și contrazisă în mod direct de documentele bancare depuse

la dosar.

indicat-o în Actul de constatare nr. 62/14 din 21 februarie 2022 ca fiind achitată în

temeiul contractului „for sale” pentru automobilul xxxxx, nu este susținută de

probe concludente. În lipsa unui document justificativ care să ateste efectuarea unei

plăți suplimentare în această sumă, nu poate fi reținută existența unei diferențe

nejustificate de 90.893,79 lei. Din înscrisurile aflate la dosar rezultă că automobilul

a fost achitat integral la data de 27 martie 2019, prin transferul bancar al sumei de

218.642,43 lei, iar nicio altă dovadă de plată ulterioară nu a fost prezentată.

unor dubii legate de modalitatea de calcul a veniturilor familiei Zatic, precum și

calificarea diferenței de aproximativ 166.000 lei ca având caracter de proprietate

ilicită, este neîntemeiată. Această apreciere eronată afectează legalitatea și

temeinicia Actului de constatare nr. 62/14, care, în lipsa unui fundament probator

și juridic suficient, urmează a fi anulat în această parte.

anul 2019 – de 237 716,42 lei și cheltuielile stabilite de instanța de recurs – de 260

838,39 lei, se identifică o diferență dintre acestea de 23 121,97 lei.

Integritate reținute conform actului de constatare nr. 62/14 din 21.02.2022 precum

că familia Zatic ar fi acumulat avere nejustificată de 166 070, 51 lei, odată ce suma

de 23 121,97 lei ce constituie diferență dintre avere și cheltuieli a familiei Zatic nu

depășește cele 20 de salarii medii lunare pe economie.

pentru anul 2018 indică asupra unui supraplus de 100 329,43 lei. La rîndul său,

21

însăși autoritatea în actul de constatare admite existența unor economii anterioare

în posesia familiei Zatic, iar ținînd cont de prevederile art. 4 alin. (1) lit. d) din

Legea nr. 133/2016, potrivit cărora obligația de declarare intervine doar în cazul în

care suma deținută în numerar depășește pragul legal de 15 salarii medii pe

economie, iar în lipsa unei asemenea depășiri, nedeclararea unor sume aflate în

numerar nu constituie, în sine, o încălcare a regimului juridic al declarării averii.

a Actului de constatare nr. 62/14 din 21 februarie 2022 întocmit de Autoritatea

Națională de Integritate în privința Svetlanei Zatic – în latura pct. 2 și 3, și anume

în ce privește:

- constatarea existenței unei diferențe substanțiale de 166 070, 51 lei între

averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile suportate în aceeași perioadă de

către Svetlana Zatic și soțul său, Valentin Zatic;

- constatarea prezenței caracterului nejustificat al mijloacelor bănești în sumă

de totală de 166.070, 51 lei utilizați de familia Zatic pentru alimentarea parțială a

contului IBAN xxxxx deschis la BC „EuroCreditBank” SA (74.279, 89 lei), pentru

achitarea parțială a costului automobilului xxxxx (90 893, 79 lei) și pentru

acoperirea parțială a cheltuielilor minime de existență (896,83 lei).

pct. 1 prin care s-a constatat că Svetlana Zatic, în perioada exercitării funcțiilor de

vicepreședinte al raionului Anenii Noi, consilier în Consiliul raional Anenii Noi și

director al Grădiniței de copii nr. 3 din Anenii Noi, a încălcat regimul juridic al

declarării averii și intereselor personale, prin omisiunea de a declara dreptul de

proprietate asupra următoarelor bunuri imobile:

• teren pentru construcții cu numărul cadastral xxxxx situat în xxxxx,

dobândit în anul 2007;

• teren pentru construcții cu numărul cadastral xxxxx, situat în xxxxx,

dobândit în anul 2006.

servicii publice, Departamentul cadastru, în proprietatea Svetlanei Zatic se află,

începînd cu anul 2006, terenul pentru construcții cu numărul cadastral xxxxx situat

în xxxxx, și, începînd cu anul 2007, terenul pentru construcții cu numărul cadastral

xxxxx, situat în orașul xxxxx.

de vicepreședinte al r-lui Anenii Noi, a depus declarația de avere și interese

personale în temeiul angajării/validării mandatului, la data de 29.03.2019 și

conform conținutului acesteia nu se atestă că dînsa ar fi declarat terenurile cu nr.

cadastrale: xxxxx și xxxxx. Însăși reclamanta recunoaște în acțiunea sa, dar și în

referința la recursului ANI, că nu a declarat cele două terenuri, indicînd că terenul

cu numărul cadastral xxxxx nu-i aparține familiei ei, ci fratelui ei, iar terenul cu

numărul cadastral xxxxx nu trebuia să-l declarare odată ce a declarat construcția

aflată pe aceste teren, cu numărul cadastral xxxxx.

făcute de inspectorul de integritate asupra faptului că, declarațiile de avere și

interese a Svetlanei Zatic nu indică cele două terenuri deținute în proprietate,

respectiv cu adevărat dînsa și-a declarat în mod necorespunzător averea.

22

numărul cadastral 1001207.038 i-ar aparține fratelui ei; or, datele cadastrului

bunurilor imobile indică contrariul și anume că, terenul respectiv este înregistrat în

drept de proprietate după Zatic Svetlana în baza contractului de vînzare-cumpărare

nr. 3674 din 15.06.2007, iar dreptul de proprietate pentru bunurile imobile se

consideră obținut din momentul înregistrării acestuia.

Svetlana Zatic a declarat construcția de pe teren, nu o absolvă de obligația de a

declara și terenul de sub construcție, care îi aparține cu drept de proprietate în baza

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxxx din 07.098.2006.

Svetlanei Zatic admisă în privința regimului juridic al declarării averii și intereselor

personale, care contrar prevederilor art. 4 alin. 1 lit. b) din Legea 133/2016 în vigoare

de pînă la intrarea în vigoare a Legii nr. 130/2021, nu a declarat terenul pentru construcții

cu numărul cadastral xxxxx, situat în satul xxxxxx, și terenul pentru construcții cu

numărul cadastral xxxxx, situat în orașul xxxxx, deci, Actul de constatare în această

parte este unul legal și întemeiat.

la intrarea în vigoare a Legii nr. 130/2021, odată ce în ședința instanței de recurs, dar și

din materialele cauzei, nu s-au adeverit concluziile inspectorului de integritate în

ceea ce privește averea nejustificată a Svetlanei Zatic, aceasta este exceptată de la

aplicarea sancțiunilor și restricțiilor prevăzute la art. 23 alin. 5 – 8 din Legea nr.

133/2016. Prin urmare, Actul de constare urmează a fi anulat în partea ce ține de

pct-le 4, 5, 6 și 7 și anume privind:

- transmiterea către instanța de judecată competentă a Actului de constatare,

în vederea aplicării măsurilor de asigurare necesare și dispunerii încasării în folosul

statului a valorii averii nejustificate sau a confiscării acesteia.

- sesizarea, în termen de cel mult 5 zile din momentul în care actul de

constatare rămîne definitiv, autoritatea responsabilă de numirea în funcție a

subiectului declarării în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau

de serviciu ale acestuia.

- decăderea Svetlanei Zatic din dreptul de a exercita funcții publice și funcții

de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani, de la

data destituirii din funcție, de la data rămînerii definitive a actului de constatare ori

din data rămînerii definitive și irevocabile a hotărîrii judecătorești prin care se

confirmă existența averii nejustificate.

- înscrierea Svetlanei Zatic în Registrul de stat al persoanelor care au

interdicție de a ocupa funcții publice sau de demnitate publică de la data destituirii

din funcție, de la data rămînerii definitive a actului de constatare ori din data

rămînerii definitive și irevocabile a hotărîrii judecătorești prin care se confirmă

existența averii nejustificate.

Zatic despre obligativitate depunerii declarațiilor de avere și interese personale

rectificate, nu se va anula, odată ce omisiunea Svetlanei Zatic de a indica în

declarația de avere și interese a terenurilor cu nr. cadastrale xxxxx și xxxxx, s-a

confirmat.

23

Justiție va admite recursul, va casa integral hotărârea Curții de Apel Chișinău din

13 iunie 2022 și va pronunță o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii

formulate de Svetlana Zatic, cu anularea Actului de constatare nr. 62/14 din 21

februarie 2022 emis de Autoritatea Națională de Integritate – în latura pct-lor 2, 3,

4, 5, 6 și 7 din Act.

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Casează integral hotărârea din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Svetlana Zatic și Valentin Zatic împotriva Autorității Naționale de Integritate cu

privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și emite o decizie

nouă, prin care:

Anulează parțial Actul de constatare nr. 62/14 din 21 februarie 2022 emis de

Autoritatea Națională de Integritate - în latura pct-lor 2, 3, 4, 5, 6 și 7 din Act.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

24