2ra-555/23 — incasarea prejudiciului material si moral cauzat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiciului material si moral cauzat
- Temei legal
- Persoana care a inaintat recursul nu este in drept sa-l declare. Art. 433 lit.c CPC in vigoare pana la 01 septembrie 2023
2ra-555/23 — incasarea prejudiciului material si moral cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat în numele lui Piotr
Gojan,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Piotr Gojan împotriva lui Anatolie Medvețchii privind încasarea
prejudiciului material și moral cauzat,
împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 2ra-555/23
NR. PIGD 2-20123903-01-2ra-13042023)
Persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare. Art. 433 lit.c) din
Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023).
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Briceni (A. Procopișina)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)
30 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat în
numele lui Piotr Gojan.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Diana Stănilă, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 06 octombrie 2020, Piotr Gojan, reprezentat de avocatul Serghei
Culicov a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Anatolie
Medvețchii privind încasarea prejudiciului material, moral cauzat și a
cheltuielilor judiciare suportate.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că la
01 august 2020 Anatolie Medvețchii prelucrându-și terenul, care se află în
vecinătate cu trenul ce-i aparține cu drept de proprietate, situat în extravilanul
satului Xxxxxxxxx, cu substanțe toxice (erbicid) a prelucrat și o parte din
culturile care creșteau pe terenul său. În urma acestei prelucrări au fost
nimicite un șir de specii de puieți și anume: trandafiri (specia Black) – 132
buc., castan – 285 buc., castan comestibil – 366 buc., cireș sălbatic (material
portaltoi) – 1630 buc, cauzându-i astfel un prejudiciu pe care îl estimează la
suma de 21909 de lei. Or, potrivit valorii de piață a puieților, prejudiciul total
se estimează după cum urmează: trandafiri (specia Black) – 10 lei/bucată,
însumând 1.320 de lei; castan – 17 lei/bucată, în total 4.845 de lei; castan
comestibil – 35 lei/bucată, adică 12.810 lei; cireș sălbatic – 1,80 lei/bucată,
în sumă de 2.934 de lei.
Subsecvent, reclamantul a menționat că la 24 august 2020, a transmis
pârâtului o pretenție în vederea recuperării benevole a prejudiciului cauzat.
Cu toate acestea, pârâtul a ignorat solicitarea, iar mai mult decât atât, a avut
o atitudine jignitoare față de ginerele său, adresându-i injurii și replici de
genul „ce bani mai vrea”.
De altfel, reclamantul a susținut că i-a fost cauzat un prejudiciu moral,
pe care îl estimează la suma de 5000 de lei, întrucât au fost distruse soiuri de
plante valoroase și rar întâlnite pe teritoriul Republicii Moldova, iar, ca
urmare, a fost lipsit de rezultatul unui an întreg de muncă agricolă, suferind
un dezechilibru emoțional și o frustrare justificată.
Totodată, a precizat că pentru a-și apăra interesele în instanța de
judecată, a solicitat ajutorul unui avocat și a achitat taxa de stat în mărime de
600 de lei, cheltuieli ce urmează a fi încasate de la pârât.
În final, având în vedere cele enunțate, întemeindu-și cererea de
chemare în judecată pe dispozițiile art. 1998, 2013, 2025, 2036, 2037 din
1
Codul civil, Piotr Gojan, reprezentat de avocatul Serghei Culicov a solicitat
încasarea din contul lui Anatolie Medvețchii în beneficiul său a prejudiciului
material cauzat în sumă de 21909 lei, moral în cuantum de 5000 de lei și a
cheltuielilor de judecată suportate.
Prin hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul
Briceni, s-a respins ca neîntmeeiată cererea de chemare în judecată depusă
de Piotr Gojan împotriva lui Anatolie Medvețchii privind încasarea
prejudiciului material și moral cauzat (f.d. 54, 60-64).
La 19 noiembrie 2021, Piotr Gojan, reprezentat de avocatul Serghei
Culicov a declarat apel nemotivat, iar la 03 martie 2022 a depus cerere de
apel motivată împotriva hotărârii din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei
Edineț, sediul Briceni, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii
de admitere a cererii sale de chemare în judecată (f.d.58, 72-75).
Prin decizia din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a admis
apelul declarat de Piotr Gojan, reprezentat de avocatul Serghei Culicov.
S-a casat integral hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei
Edineț, sediul Briceni și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care s-a admis
cererea de chemare în judecată depusă de Piotr Gojan împotriva lui Anatolie
Medvețchii privind încasarea prejudiciului material.
S-a încasat de la Anatolie Filip Medvețchii în beneficiul lui Piotr Fiodor
Gojan, prejudiciul material în sumă totală de 414,00 lei, cu respingerea în
rest a pretențiilor.
S-a încasat de la Anatolie Filip Medvețchii în beneficiul lui Piotr Fiodor
Gojan, cheltuielile de judecată în mărime totală de 1262,00 lei.
Pretențiile lui Piotr Gojan către Anatolie Medvețchii privind încasarea
prejudiciului moral s-au respins integral (f.d.102-106).
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bălți a reținut că hotărârea din
21 octombrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, este afectată de o
apreciere eronată a materialului probator și de o interpretare greșită a
normelor de drept material incidente.
Or, din actele dosarului rezultă cu certitudine că Piotr Gojan este
proprietarul terenului agricol cu numărul cadastral xxxxxxxxx, situat în
extravilanul satului Xxxxxxxxx, raionul Briceni, fapt confirmat prin
certificatul eliberat de Serviciul Cadastru Teritorial Briceni la
07 septembrie 2022. Pe acest teren, în luna august 2020, se aflau plantați
puieți de trandafir, castan obișnuit, castan comestibil și antipcă, care au fost
parțial compromiși în urma utilizării erbicidelor de către Anatolie
Medvețchii pe terenul său vecin.
Astfel, fapta prejudiciabilă este dovedită prin plângerea depusă de
Piotr Gojan la IP Briceni la 04 august 2020, prin procesul-verbal de cercetare
la fața locului din aceeași zi, care descrie efectele stropirii, precum și prin
două acte de constatare întocmite de Comisia funciară și agricolă a
Consiliului sătesc Xxxxxxxxx (din 13 august 2020 și 03 noiembrie 2020).
2
De asemenea, chiar pârâtul a recunoscut într-o declarație adresată poliției că
a stropit cu erbicide terenul său și că, din cauza vântului, o parte din substanță
ar fi putut afecta și terenul vecin.
În baza acestor probe, Curtea de Apel Bălți a invederat incidența
dispozițiilor art. 1998 și art. 2013 din Codul civil, reținând că pârâtul, prin
utilizarea unei substanțe cu potențial periculos în condiții de vânt, a acționat
cu imprudență și trebuie să răspundă pentru prejudiciul cauzat.
De altfel, contrar susținerilor primei instanțe, care a considerat că
prejudiciul ar fi fost suferit de ginerele reclamantului, instanța de apel a
subliniat că doar proprietarul terenului – Gojan Piotr, are calitate procesuală
activă și dreptul legal de a pretinde despăgubiri, în temeiul art. 463 alin. (2)
din Codul civil.
Referitor la întinderea prejudiciului, instanța de apel a constatat că în
lipsa unor dovezi privind compromiterea integrală a plantației, trebuie avut
în vedere caracterul multianual al culturilor și capacitatea lor de regenerare.
Pe cale de consecință, instanța ierarhic inferioară a dat eficiență actului de
constatare din 03 noiembrie 2020 și a stabilit prejudiciul real la suma de 414
lei.
De altfel, instanța de apel a respins cererea de acordare a unui
prejudiciu moral în sumă de 5000 de lei, în lipsa unor elemente obiective
care să ateste suferințe de natură psihică sau lezarea unor drepturi personale
nepatrimoniale, conform art. 19 și 2036 ale Codului civil.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, Curtea de Apel Bălți a
acordat reclamantului o despăgubire proporțională cu partea admisă a
acțiunii, respectiv 262 de lei (taxa de stat) și 1000 de lei (onorariul avocațial),
în conformitate cu art. 94 și 96 din Codul de procedură civilă.
Pentru aceste motive, Curtea de Apel Bălți a casat în întregime
hotărârea primei instanțe și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care a admis
parțial acțiunea formulată de Piotr Gojan, obligând pârâtul la plata
despăgubirilor materiale și a unei părți din cheltuielile de judecată.
La 01 martie 2023, Piotr Gojan a declarat recurs împotriva deciziei
din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea integrală a
hotărârii din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, parțială
a deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți și pronunțarea unei
noi hotărâri prin care cererea sa de chemare în judecată să fie admisă în
întregime, cu obligarea intimatului la plata integrală a prejudiciului material
de 21909 lei și a prejudiciului moral în cuantum de 5000 de lei.
În motivarea recursului, recurentul a indicat că instanța de apel a
evaluat greșit prejudiciul material cauzat, limitându-se la suma de 414 lei,
bazându-se exclusiv pe al doilea act de constatare întocmit la
03 noiembrie 2020. Or, prejudiciul real, reprezentat de distrugerea a 132
trandafiri, 285 castani, 366 castani comestibili și 1630 cireși sălbatici, este
3
estimat la 21.909 lei, conform primului act de constatare din 13 august 2020,
confirmat de încheierea Poliției Briceni din 12 august 2020 și valorificat prin
prețurile de piață ale puieților.
Astfel, în opinia sa, instanța de apel a dat o importanță nejustificată
doar celui de-al doilea act, ignorând fără o motivare clară celelalte probe,
ceea ce contravine dispozițiilor legale ce impun o evaluare completă și
motivată a probelor, și anume art. 130 și 239 din Codul de procedură civilă.
Mai mult, Piotr Gojan a susținut că i s-a încălcat dreptul la un proces
echitabil, întrucât instanța ierarhic inferioară nu a explicat în mod adecvat
respingerea cererii de despăgubiri morale și nu a răspuns concret tuturor
argumentelor esențiale din cerere, încălcând astfel art. 6 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului.
De asemenea, a menționat că instanța de apel a trecut cu vederea
declarațiile pârâtului Anatolie Medvețchii, care a recunoscut că erbicidele
aplicate au afectat și terenul învecinat, recunoscând verbal distrugerea unui
rând de plante pe o lungime de 166 metri, fapt consemnat de poliție. Această
recunoaștere trebuia să fie luată în considerare pentru acordarea integrală a
despăgubirilor.
În final, în argumentarea recursului, Piotr Gojan a invocat încălcarea
mai multor prevederi legale, și anume: instanța de apel nu a stabilit toate
circumstanțele relevante și a interpretat eronat probele (art. 386 alin. (1)
lit. a), c), d) din Codul de procedură civilă), nu a justificat preferința acordată
anumitor probe (art. 130 alin. (4) din Codul de procedură civilă), a ignorat
fapte recunoscute de partea adversă și nesupuse dezmințirii (art. 123
alin. (4)-(5) din Codul de procedură civilă), și nu și-a exercitat rolul activ de
a completa probatoriul pentru a stabili adevărul (art. 9 și 119 din Codul de
procedură civilă).
Așadar, concluzionând, Piotr Gojan a conchis că instanța de apel nu a
făcut o analiză completă și detaliată a situației, subestimând grav impactul
erbicidelor asupra culturilor multianuale și ignorând valoarea reală a
prejudiciului material cauzat.
La 10 mai 2023, în adresa lui Anatolie Medvețchii a fost expediat
copia recursului declarat de Piotr Gojan, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce
se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului.
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
intimatul nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
4
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei
Curții Supreme de Justiție), enunță că:
„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.”
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Piotr Gojan, a fost depus până la data intrării în
vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor
în vigoare la data depunerii acestuia.
Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului
recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:
Art. 55 din Codul de procedură civilă:
„Se consideră participanți la proces: părțile, intervenienții, procurorul, petiționarii,
persoanele care, în conformitate cu art.7 alin.(2), art.73 și 74, sînt împuternicite să
adreseze în instanță cereri în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime
ale unor alte persoane sau care intervin în proces pentru a depune concluzii în
apărarea drepturilor unor alte persoane, precum și persoanele interesate în cauzele
privind aplicarea măsurilor de protecție în cazurile de violență în familie și în
cauzele cu procedură specială.”
Art. 59 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Parte în proces (reclamant sau pîrît) poate fi orice persoană fizică sau juridică
prezumată, la momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material
litigios.”
Art.75 alin.(1) și (11) din Codul de procedură civilă:
„(1) În proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat
sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să
decadă din dreptul de a avea avocat.
(11) Persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție,
părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sînt licențiați în drept și sînt
împuterniciți printr-o procură autentificată notarial.”
Art.430 lit.a) din Codul de procedură civilă:
„Sînt în drept să declare recurs:
a) părțile și alți participanți la proces.”
Art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare.”
Art. 440 alin.(1)-(2) din Codul de procedură civilă:
5
„(1) În cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată
irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform
prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
(11) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a
Curții Supreme de Justiție la data emiterii și se transmite tuturor participanților la
proces și reprezentanților acestora.
(2) Asupra admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces
sau a reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care
se face o mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție invederând
coroborarea dispozițiilor art. 55, 59 alin. (1), art. 75 alin. (1) și (11) și art. 430
lit.a) din Codul de procedură civilă, evocă faptul că dreptul procedural de a
ataca hotărârea judecătorească este unul special, de care beneficiază doar
părțile în dosarul civil și reprezentanții acestora, care au fost împuterniciți în
mod legal cu acest drept.
Prezentul proces civil a fost intentat la 06 octombrie 2020, la cererea
de chemare în judecată depusă de Piotr Gojan, reprezentat de avocatul
Serghei Culicov în baza mandatului Seria MA nr. 1432047 din
24 septembrie 2020 (f.d.22).
Pe parcursul derulării procesului intentat, în cadrul Curții de Apel
Bălți, Petru Gojan a beneficiat de serviciile avocatului Snejana Teleba,
împuternicită prin mandatul Seria MA nr. 1074579 din 24 mai 2022 (f.d.90).
Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 18 octombrie 2022.
Potrivit actelor dosarului, recursul împotriva acestei decizii a fost formulat
și semnat personal de către Piotr Gojan și transmis prin intermediul
serviciului poștal la 01 martie 2023.
Cu toate acestea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
observă o inadvertență esențială între data semnării și transmiterii recursului
și capacitatea procesuală a recurentului, întrucât, potrivit confirmării poștale,
copia deciziei din 18 octombrie 2022, expediată către Piotr Gojan de către
Curtea de Apel Bălți, a fost returnată cu mențiunea aplicată de serviciul
poștal: „decedat” (f.d. 110), ceea ce a determinat instanța de recurs să
efectueze verificări suplimentare privind statutul juridic al semnatarului
recursului.
Astfel, în scopul confirmării situației de fapt, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție a consultat platforma electronică a Agenției
Servicii Publice și, prin introducerea codului personal (IDNP)
nr. 2006007020605, aferent lui Piotr Gojan, a constatat că această persoană
a decedat la 26 noiembrie 2022. (extrasul se anexează).
În temeiul acestor constatări, rezultă că recursul depus la
01 martie 2023 nu a fost formulat de către titularul dreptului procesual, ci de
6
o altă persoană care nu avea calitatea necesară pentru a acționa în numele lui
Piotr Gojan. Prin urmare, cererea respectivă nu poate fi recunoscută ca act
procesual valid.
Mai mult, în lipsa unei cereri de continuare a procesului de către
succesorii procesuali sau de către moștenitorii legali ai lui Piotr Gojan, în
condițiile prevăzute de art. 75 alin. (11) din Codul de procedură civilă, nu
poate fi considerată îndeplinită condiția existenței unei persoane în drept să
declare calea de atac, astfel cum cere expres art. 433 lit. c) din Codul de
procedură civilă.
Față de cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție constată că recursul formulat împotriva deciziei din
18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți este inadmisibil, întrucât a fost
declarat de o persoană care nu mai avea capacitate procesuală, fiind decedată
anterior introducerii recursului, ceea ce contravine dispozițiilor imperative
ale art. 430 lit. a) și art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă.
Altfel spus, recursul împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții
de Apel Bălți a fost semnat și depus la 01 martie 2023 de către o persoană
care nu era în drept să-l declare.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție apreciază recursul declarat în numele lui Piotr Gojan, ca fiind
inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 270, 431 alin. (1), (2),
art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursului, art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat în numele lui Piotr Gojan
împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Diana Stănilă
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
7