2ra-555/23 — Încasarea prejudiciului material și moral cauzat

La 06 octombrie 2020, Piotr Gojan, reprezentat de avocatul Serghei Culicov a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Anatolie Medvețchii privind încasarea prejudiciului material, moral cauzat și a cheltuielilor judiciare suportate.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că la 01 august 2020 Anatolie Medvețchii prelucrându-și terenul, care se află în vecinătate cu trenul ce-i aparține cu drept de proprietate, situat în extravilanul satului Xxxxxxxxx, cu substanțe toxice (erbicid) a prelucrat și o parte din culturile care creșteau pe terenul său. În urma acestei prelucrări au fost nimicite un șir de specii de puieți și anume: trandafiri (specia Black) – 132 buc., castan – 285 buc., castan comestibil – 366 buc., cireș sălbatic (material portaltoi) – 1630 buc, cauzându-i astfel un prejudiciu pe care îl estimează la suma de 21909 de lei. Or, potrivit valorii de piață a puieților, prejudiciul total se estimează după cum urmează: trandafiri (specia Black) – 10 lei/bucată, însumând 1.320 de lei; castan – 17 lei/bucată, în total 4.845 de lei; castan comestibil – 35 lei/bucată, adică 12.810 lei; cireș sălbatic – 1,80 lei/bucată, în sumă de 2.934 de lei.

Subsecvent, reclamantul a menționat că la 24 august 2020, a transmis pârâtului o pretenție în vederea recuperării benevole a prejudiciului cauzat. Cu toate acestea, pârâtul a ignorat solicitarea, iar mai mult decât atât, a avut o atitudine jignitoare față de ginerele său, adresându-i injurii și replici de genul „ce bani mai vrea”.

De altfel, reclamantul a susținut că i-a fost cauzat un prejudiciu moral, pe care îl estimează la suma de 5000 de lei, întrucât au fost distruse soiuri de plante valoroase și rar întâlnite pe teritoriul Republicii Moldova, iar, ca urmare, a fost lipsit de rezultatul unui an întreg de muncă agricolă, suferind un dezechilibru emoțional și o frustrare justificată.

Totodată, a precizat că pentru a-și apăra interesele în instanța de judecată, a solicitat ajutorul unui avocat și a achitat taxa de stat în mărime de 600 de lei, cheltuieli ce urmează a fi încasate de la pârât.

În final, având în vedere cele enunțate, întemeindu-și cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 1998, 2013, 2025, 2036, 2037 din 1 Codul civil, Piotr Gojan, reprezentat de avocatul Serghei Culicov a solicitat încasarea din contul lui Anatolie Medvețchii în beneficiul său a prejudiciului material cauzat în sumă de 21909 lei, moral în cuantum de 5000 de lei și a cheltuielilor de judecată suportate.

Prin hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, s-a respins ca neîntmeeiată cererea de chemare în judecată depusă de Piotr Gojan împotriva lui Anatolie Medvețchii privind încasarea prejudiciului material și moral cauzat (f.d. 54, 60-64).

La 19 noiembrie 2021, Piotr Gojan, reprezentat de avocatul Serghei Culicov a declarat apel nemotivat, iar la 03 martie 2022 a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii de admitere a cererii sale de chemare în judecată (f.d.58, 72-75).

Prin decizia din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat de Piotr Gojan, reprezentat de avocatul Serghei Culicov. S-a casat integral hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Piotr Gojan împotriva lui Anatolie Medvețchii privind încasarea prejudiciului material. S-a încasat de la Anatolie Filip Medvețchii în beneficiul lui Piotr Fiodor Gojan, prejudiciul material în sumă totală de 414,00 lei, cu respingerea în rest a pretențiilor. S-a încasat de la Anatolie Filip Medvețchii în beneficiul lui Piotr Fiodor Gojan, cheltuielile de judecată în mărime totală de 1262,00 lei. Pretențiile lui Piotr Gojan către Anatolie Medvețchii privind încasarea prejudiciului moral s-au respins integral (f.d.102-106).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bălți a reținut că hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, este afectată de o apreciere eronată a materialului probator și de o interpretare greșită a normelor de drept material incidente.

Or, din actele dosarului rezultă cu certitudine că Piotr Gojan este proprietarul terenului agricol cu numărul cadastral xxxxxxxxx, situat în extravilanul satului Xxxxxxxxx, raionul Briceni, fapt confirmat prin certificatul eliberat de Serviciul Cadastru Teritorial Briceni la 07 septembrie 2022. Pe acest teren, în luna august 2020, se aflau plantați puieți de trandafir, castan obișnuit, castan comestibil și antipcă, care au fost parțial compromiși în urma utilizării erbicidelor de către Anatolie Medvețchii pe terenul său vecin.

Astfel, fapta prejudiciabilă este dovedită prin plângerea depusă de Piotr Gojan la IP Briceni la 04 august 2020, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din aceeași zi, care descrie efectele stropirii, precum și prin două acte de constatare întocmite de Comisia funciară și agricolă a Consiliului sătesc Xxxxxxxxx (din 13 august 2020 și 03 noiembrie 2020). 2 De asemenea, chiar pârâtul a recunoscut într-o declarație adresată poliției că a stropit cu erbicide terenul său și că, din cauza vântului, o parte din substanță ar fi putut afecta și terenul vecin.

În baza acestor probe, Curtea de Apel Bălți a invederat incidența dispozițiilor art. 1998 și art. 2013 din Codul civil, reținând că pârâtul, prin utilizarea unei substanțe cu potențial periculos în condiții de vânt, a acționat cu imprudență și trebuie să răspundă pentru prejudiciul cauzat.

De altfel, contrar susținerilor primei instanțe, care a considerat că prejudiciul ar fi fost suferit de ginerele reclamantului, instanța de apel a subliniat că doar proprietarul terenului – Gojan Piotr, are calitate procesuală activă și dreptul legal de a pretinde despăgubiri, în temeiul art. 463 alin. (2) din Codul civil.

Referitor la întinderea prejudiciului, instanța de apel a constatat că în lipsa unor dovezi privind compromiterea integrală a plantației, trebuie avut în vedere caracterul multianual al culturilor și capacitatea lor de regenerare. Pe cale de consecință, instanța ierarhic inferioară a dat eficiență actului de constatare din 03 noiembrie 2020 și a stabilit prejudiciul real la suma de 414 lei.

De altfel, instanța de apel a respins cererea de acordare a unui prejudiciu moral în sumă de 5000 de lei, în lipsa unor elemente obiective care să ateste suferințe de natură psihică sau lezarea unor drepturi personale nepatrimoniale, conform art. 19 și 2036 ale Codului civil.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, Curtea de Apel Bălți a acordat reclamantului o despăgubire proporțională cu partea admisă a acțiunii, respectiv 262 de lei (taxa de stat) și 1000 de lei (onorariul avocațial), în conformitate cu art. 94 și 96 din Codul de procedură civilă.

Pentru aceste motive, Curtea de Apel Bălți a casat în întregime hotărârea primei instanțe și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care a admis parțial acțiunea formulată de Piotr Gojan, obligând pârâtul la plata despăgubirilor materiale și a unei părți din cheltuielile de judecată.

La 01 martie 2023, Piotr Gojan a declarat recurs împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea integrală a hotărârii din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, parțială a deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți și pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea sa de chemare în judecată să fie admisă în întregime, cu obligarea intimatului la plata integrală a prejudiciului material de 21909 lei și a prejudiciului moral în cuantum de 5000 de lei.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că instanța de apel a evaluat greșit prejudiciul material cauzat, limitându-se la suma de 414 lei, bazându-se exclusiv pe al doilea act de constatare întocmit la 03 noiembrie 2020. Or, prejudiciul real, reprezentat de distrugerea a 132 trandafiri, 285 castani, 366 castani comestibili și 1630 cireși sălbatici, este 3 estimat la 21.909 lei, conform primului act de constatare din 13 august 2020, confirmat de încheierea Poliției Briceni din 12 august 2020 și valorificat prin prețurile de piață ale puieților.

Astfel, în opinia sa, instanța de apel a dat o importanță nejustificată doar celui de-al doilea act, ignorând fără o motivare clară celelalte probe, ceea ce contravine dispozițiilor legale ce impun o evaluare completă și motivată a probelor, și anume art. 130 și 239 din Codul de procedură civilă.

Mai mult, Piotr Gojan a susținut că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, întrucât instanța ierarhic inferioară nu a explicat în mod adecvat respingerea cererii de despăgubiri morale și nu a răspuns concret tuturor argumentelor esențiale din cerere, încălcând astfel art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

De asemenea, a menționat că instanța de apel a trecut cu vederea declarațiile pârâtului Anatolie Medvețchii, care a recunoscut că erbicidele aplicate au afectat și terenul învecinat, recunoscând verbal distrugerea unui rând de plante pe o lungime de 166 metri, fapt consemnat de poliție. Această recunoaștere trebuia să fie luată în considerare pentru acordarea integrală a despăgubirilor.

În final, în argumentarea recursului, Piotr Gojan a invocat încălcarea mai multor prevederi legale, și anume: instanța de apel nu a stabilit toate circumstanțele relevante și a interpretat eronat probele (art. 386 alin. (1) lit. a), c), d) din Codul de procedură civilă), nu a justificat preferința acordată anumitor probe (art. 130 alin. (4) din Codul de procedură civilă), a ignorat fapte recunoscute de partea adversă și nesupuse dezmințirii (art. 123 alin. (4)-(5) din Codul de procedură civilă), și nu și-a exercitat rolul activ de a completa probatoriul pentru a stabili adevărul (art. 9 și 119 din Codul de procedură civilă).

Așadar, concluzionând, Piotr Gojan a conchis că instanța de apel nu a făcut o analiză completă și detaliată a situației, subestimând grav impactul erbicidelor asupra culturilor multianuale și ignorând valoarea reală a prejudiciului material cauzat.

La 10 mai 2023, în adresa lui Anatolie Medvețchii a fost expediat copia recursului declarat de Piotr Gojan, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, intimatul nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), enunță că: „(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de Piotr Gojan, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii acestuia. Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:

Art. 55 din Codul de procedură civilă: „Se consideră participanți la proces: părțile, intervenienții, procurorul, petiționarii, persoanele care, în conformitate cu art.7 alin.(2), art.73 și 74, sînt împuternicite să adreseze în instanță cereri în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale unor alte persoane sau care intervin în proces pentru a depune concluzii în apărarea drepturilor unor alte persoane, precum și persoanele interesate în cauzele privind aplicarea măsurilor de protecție în cazurile de violență în familie și în cauzele cu procedură specială.”

Art. 59 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „ (1) Parte în proces (reclamant sau pîrît) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios.”

Art.75 alin.(1) și (11) din Codul de procedură civilă: „(1) În proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. (11) Persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție, părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sînt licențiați în drept și sînt împuterniciți printr-o procură autentificată notarial.”

Art.430 lit.a) din Codul de procedură civilă: „Sînt în drept să declare recurs: a) părțile și alți participanți la proces.”

Art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare.”

Art. 440 alin.(1)-(2) din Codul de procedură civilă: 5 „(1) În cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. (11) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a Curții Supreme de Justiție la data emiterii și se transmite tuturor participanților la proces și reprezentanților acestora. (2) Asupra admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face o mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.”

Prezentul proces civil a fost intentat la 06 octombrie 2020, la cererea de chemare în judecată depusă de Piotr Gojan, reprezentat de avocatul Serghei Culicov în baza mandatului Seria MA nr. 1432047 din 24 septembrie 2020 (f.d.22).

Pe parcursul derulării procesului intentat, în cadrul Curții de Apel Bălți, Petru Gojan a beneficiat de serviciile avocatului Snejana Teleba, împuternicită prin mandatul Seria MA nr. 1074579 din 24 mai 2022 (f.d.90).

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 18 octombrie 2022. Potrivit actelor dosarului, recursul împotriva acestei decizii a fost formulat și semnat personal de către Piotr Gojan și transmis prin intermediul serviciului poștal la 01 martie 2023.

Cu toate acestea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă o inadvertență esențială între data semnării și transmiterii recursului și capacitatea procesuală a recurentului, întrucât, potrivit confirmării poștale, copia deciziei din 18 octombrie 2022, expediată către Piotr Gojan de către Curtea de Apel Bălți, a fost returnată cu mențiunea aplicată de serviciul poștal: „decedat” (f.d. 110), ceea ce a determinat instanța de recurs să efectueze verificări suplimentare privind statutul juridic al semnatarului recursului.

Astfel, în scopul confirmării situației de fapt, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a consultat platforma electronică a Agenției Servicii Publice și, prin introducerea codului personal (IDNP) nr. 2006007020605, aferent lui Piotr Gojan, a constatat că această persoană a decedat la 26 noiembrie 2022. (extrasul se anexează).

În temeiul acestor constatări, rezultă că recursul depus la 01 martie 2023 nu a fost formulat de către titularul dreptului procesual, ci de 6 o altă persoană care nu avea calitatea necesară pentru a acționa în numele lui Piotr Gojan. Prin urmare, cererea respectivă nu poate fi recunoscută ca act procesual valid.

Mai mult, în lipsa unei cereri de continuare a procesului de către succesorii procesuali sau de către moștenitorii legali ai lui Piotr Gojan, în condițiile prevăzute de art. 75 alin. (11) din Codul de procedură civilă, nu poate fi considerată îndeplinită condiția existenței unei persoane în drept să declare calea de atac, astfel cum cere expres art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă.

Față de cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul formulat împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți este inadmisibil, întrucât a fost declarat de o persoană care nu mai avea capacitate procesuală, fiind decedată anterior introducerii recursului, ceea ce contravine dispozițiilor imperative ale art. 430 lit. a) și art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă.

Altfel spus, recursul împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost semnat și depus la 01 martie 2023 de către o persoană care nu era în drept să-l declare.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază recursul declarat în numele lui Piotr Gojan, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 270, 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat în numele lui Piotr Gojan împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 7