2ra-671/23 — recunoasterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, incasarea penalitatii s.a.

2ra-671/23 — recunoasterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, incasarea penalitatii s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Murzac Maria,

reprezentată de avocata Mariana Cocoș,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Murzac Maria împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Mobigrup

Anturaj”, intervenient accesoriu Agenția pentru Protecția Consumatorului

și Supravegherea Pieței cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate

asupra bunurilor imobile, încasarea penalității pentru întârzierea eliberării

actului de predare-primire a bunurilor imobile, încasarea sumei datorate

în baza devizului de lucrări și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 26 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a respins apelul declarat de Murzac Maria, reprezentată de

avocata Mariana Cocoș și s-a menținut hotărârea din 30 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

(Dosarul nr. 2ra-671/23

NR. PIGD 2-19118397-01-2ra-27042923)

Recursul declarat până la 01 septembrie 2023.

Recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă (în redacția legii până la modificările operate prin Legea

nr.246 din 31.07.2023 (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție, în vigoare 01 septembrie 2023). Dezacordul recurentei cu

decizia contestată nu constituie temei de casare a acesteia.

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: A. Ojoga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, M. Guzun, M. Anton)

23 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de

Murzac Maria, reprezentată de avocata Mariana Cocoș,

Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:

Stela Procopciuc, Președinte

Oxana Parfeni,

Gheorghe Stratulat Judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT:

judecată împotriva SRL „Mobigrup Anturaj”, intervenient accesoriu

Agenția pentru Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieței cu

privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile,

încasarea penalității pentru întârzierea eliberării actului de predare-primire

a bunurilor imobile, încasarea sumei datorate în baza devizului de lucrări

și compensarea cheltuielilor de judecată.

februarie 2017, în calitate de investitor, și SRL „Mobigrup Anturaj”, în

calitate de executor, în persoana administratorului Ciobanu Nicolae, au

fost încheiate contractele nr.***** și nr.***** cu privire la investirea

capitalului în construcția spațiului locativ situat în *****, str. *****,

autentificate notarial la notarul D.M. și înregistrate la Agenția Servicii

Publice cu nr.***** și nr.*****.

construcția blocului locativ, iar investitorul achită prețul stabilit în

contract. Investitorul obține dreptul de proprietate asupra apartamentului

după achitarea integrală a prețului contractului și darea în exploatare a

blocului de locuit. Executorul și-a asumat obligația să construiască din

contul investițiilor beneficiarului și să predea în proprietatea investitorului

bunul imobil amplasat în blocul locativ din str. *****.

executorul s-a obligat să finalizeze construcția blocului locativ din care va

face parte obiectul prezentului contract, până la data de 31 mai 2018.

termenul de recepție finală a blocului locativ pentru o perioadă de 3 luni,

în cazul când încălcarea termenului prevăzut de pct.2.2.6 a avut loc din

cauza unor circumstanțe ce nu depind de voința părților. În cazul când

construirea blocului locativ sau transmiterea imobilului beneficiarilor nu

1

poate executa în termenul stabilit, executorul este obligat să-i informeze

pe beneficiarii despre acest fapt.

îndeplinit obligațiunile contractuale negociate și acceptate de părți, or,

blocul locativ nu a fost dat în exploatare până la data de 31 mai 2018. Mai

mult ca atât, în calitate de investitor, nu a fost informată despre finalizarea

construcției și darea în exploatare a acesteia, executorul manifestându-se

prin inacțiune în acest sens.

construirea blocului locativ sau transmiterea imobilului beneficiarului nu

poate fi executată în termenul stabilit, executorul este obligat să-l

informeze pe beneficiar despre acest fapt și va achita pentru fiecare zi

depășită o penalitate în mărime de 0.1% din suma achitată.

de a construi și de a transmite în proprietatea sa apartamentele ce formează

obiectul contractelor, iar investitorului să achite în termen suma indicată

în contract.

sumă de 2459,60 de lei se achită la darea în exploatare a bunului imobil.

anume, a achitat tranșele investiționale conform contractelor semnate și

acceptate de părți, pe când executorul a trecut sub tăcere darea în

exploatare a bunului imobil contractat, ținând cont că la 05 februarie 2019,

investitorul a expediat în adresa executorului cerere prin care a solicitat să

fie informată în privința suprafeței totale a bunului imobil conform

măsurărilor efectuate de Agenția Servicii Publice, conform pct.2.2.4 a

contractelor de investiție, să fie informată despre faptul dacă a fost sau nu

dat în exploatare bunul imobil situat în *****, str. *****, și dacă da, la ce

dată, în cazul întârzierii dării în exploatare a imobilului contractat, să fie

recalculat prețul bunului imobil, ținând cont de prevederile pct.2.2.7 a

contractelor.

să se țină cont de devizul lucrărilor suplimentare din 06 iulie 2018, prin

care a renunțat la o parte din lucrări în sumă de minus 25 339 lei.

actul de predare-primire nr.***** a ap.*****, situate în *****, este gata

și poate fi ridicat, totodată, solicitând achitarea sumei restante, fără a ține

cont de solicitările investitorului.

2

obligația contractuală prin recalcularea prețului, luând în considerare

întârzierea dării în exploatare din 31 mai 2018.

preda în proprietatea beneficiarului apartamentele nr.***** amplasate pe

str. ******, reclamanta a solicitat intervenția Agenției de Protecție a

Consumatorului în vederea recalculării prețului, ținând cont de întârzierea

executantului în ce privește darea în exploatare a imobilului.

timp îndelungat (403 zile până la 08 iulie 2019), iar investitorul nu și-a

primit până în prezent actele pentru imobilul pentru care a achitat conform

contractelor nominalizate, a solicitat obligarea executantului de a

recalcula prețul obiectelor imobiliare și cu obligarea acestuia de a elibera

actul final în vederea înregistrării dreptului de proprietate și de a încasa

din contul executantului în beneficiul său a penalității contractuale

conform pct. 2.2.7 din contractele nr.***** cu privire la investirea

capitalului în construcția spațiului locativ situat în *****, str. *****,

autentificate notarial la biroul notarului D.M., fapt rămas fără executare și

fără răspuns la cererea prealabilă.

poartă răspundere pentru calitatea construcției și respectarea cerințelor

normelor și regulilor în construcții ale Republicii Moldova. În cazul în

care construirea blocului locativ sau transmiterea imobilului

beneficiarului nu poate fi executată în termenul stabilit, executorul este

obligat să-i informeze pe beneficiar despre acest fapt și va achita pentru

fiecare zi depășită o penalitate în mărime de 0,1% din suma achitată.

investiționale pentru cele două contracte de investiții în mărime de

22136,4 Euro și respectiv 22047,3 Euro, în total 44183,7 Euro. Suma

restantă constituind la moment 2459,6 Euro și respectiv 2449,7 Euro, în

total 4909,3 Euro.

o întârziere de 403 zile până la moment – 08 iulie 2019, penalitatea

calculată în mărime de 0,1%, pentru fiecare zi de întârziere din suma

achitată de 44 183, 7 Euro, ceea ce constituie 17 806 Euro.

4909,3 Euro = 12896,73 Euro) cu titlu de penalitate și respectiv suma de

25 339 lei datorate în baza devizului de lucrări suplimentare din 06 iulie

2018, prin care reclamanta a renunțat la o parte din lucrări.

3

acțiunii, recunoașterea dreptului de proprietate al său asupra bunurilor

imobile situate în blocul locativ din str. *****; încasarea din contul SRL

„Mobigrup Anturaj” în beneficiul său penalitatea pentru întârzierea

eliberării actului final de predare-primire a ap.***** din str.*****;

încasarea din contul SRL „Mobigrup Anturaj” în beneficiul său sumei de

25 339 lei datorate în baza devizului de lucrări din 06.07.2018, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Maria a solicitat, în special, în partea pretenției de încasarea din contul

pârâtei în beneficiul său a penalității de întârziere, suma de 12 896,73 Euro

(17 806 Euro penalitatea totală – 4909,3 lei tranșele investiționale =

12896,73 Euro), în rest, pretențiile din acțiunea inițială, au fost menținute

fără modificări.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:

Chișinău, sediul Centru a fost respinsă integral acțiunea depusă de Murzac

Maria ca neîntemeiată. S-a încasat din contul Mariei Murzac în bugetul de

stat suma de 63,75 lei cheltuieli suportate de instanță în legătură cu

examinarea cauzei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:

avocata Mariana Cocoș, a declarat apel inițial (nemotivat), iar la 20 mai

2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii din 30

noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei

hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:

s-a respins apelul declarat de Murzac Maria, reprezentată de avocata

Mariana Cocoș și s-a menținut hotărârea din 30 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

trimitere la prevederile 946 alin.(1) din Codul civil potrivit cărora, prin

4

contractul de antrepriză o parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe

riscul său o anumită lucrare celeilalte părți (client), iar aceasta se obligă să

recepționeze lucrarea și să plătească prețul convenit, precum și la

dispozițiile art.406 alin.(4) din Legea cadastrului bunurilor imobile

potrivit cărora, după recepția construcției, dreptul de proprietate asupra

apartamentului care face obiectul contractelor menționate la alin.(1) se

înscrie în registrul bunurilor imobile în temeiul acestor contracte și al

actului de predare-primire, semnat între părți.

enunțate rezultă că dreptul de proprietate asupra bunului imobil viitor

trece la investitor după darea în exploatare a blocului locativ, semnarea

actului de predare-primire în proprietate a bunului imobil către investitor,

înregistrarea actului și a contractului la organul cadastral teritorial și

achitarea prețului convenit.

Maria nu și-a executat obligațiile asumate prin contractele de investiții în

construcții din 10 februarie 2017 încheiate cu SRL „Mobigrup Anturaj”,

eschivându-se fără justificare de la semnarea actului de predare-primire a

bunurilor imobile (recepționarea bunurilor) și de la plata integrală a

prețului bunurilor.

au rezumat că pârâtă SRL „Mobigrup Anturaj” a prezentat instanței

judecătorești proiectul actului nr.***** de predare-primire a

apartamentului din 08 decembrie 2018, care urma a fi semnat de

reclamanta în momentul recepționării bunurilor imobile, însă, nu a fost

semnat de către ultima (f.d.152, vol.I).

de Murzac Maria în cadrul dezbaterilor judiciare, precum și se desprinde

în mod cert din corespondența purtată cu SRL „Mobigrup Anturaj”, și

anume: la 04 ianuarie 2018, prin scrisoarea de informare a SRL

„Mobigrup Anturaj”, a comunicat reclamantei că actul de predare-primire

nr.***** a apartamentelor cu nr.***** situate pe adresa: *****, este gata

spre a fi ridicat, totodată fiindu-i comunicat despre necesitatea achitării

sumelor restante (f.d.22, vol.I); la 30 noiembrie 2018, a fost înregistrat

actul de recepție finală nr.***** din 05 septembrie 2018, prin care s-a

consemnat că blocul locativ lit.***** din str. *****, a fost executat și se

propune spre recepționare (f.d.63-67, vol.I); cererea prealabilă a părții

reclamante către întreprinderea pârâtă, cu următoarele solicitări:

informarea în privința suprafeței totale a bunurilor imobile conform

măsurărilor efectuate de Agenția Servicii Publice, despre faptul dacă a fost

5

sau nu dat în exploatare bunul imobil, iar în cazul întârzierii dării în

exploatare a imobilului, să fie recalculat prețul bunului imobil, indicând și

faptul că a renunțat la o parte din lucrări în sumă de minus 25 339 de lei

(f.d.23, vol.I), cerere recepționată de partea pârâtă la 07 februarie 2019

(f.d.24, vol.I); scrisoarea SRL „Mobigrup Anturaj” din 12 martie 2019,

prin care i s-a comunicat reclamantei că executorul lucrărilor este SRL

„*****” și nu SRL „Mobigrup Anturaj”, iar întrebările referitor la

termenii reali de finalizare a lucrărilor de construcție, suprafața totală

finală a bunului imobil, data de dare în exploatare, recalculul în legătură

cu lucrările, la care a renunțat. Totodată, i s-a comunicat despre necesitatea

achitării sumei restante în mărime de 4 910 Euro până la 31 martie 2019

(f.d.26); notificarea de plată din 28 martie 2019, adresată reclamantei,

fiind solicitată achitarea de către Maria Murzac a datoriei în mărime de 4

910 Euro, și penalitatea în mărime de 883,80 de Euro, în termen de 7 zile

calendaristice, de la data recepționării notificării (f.d.27, vol.I).

de partea reclamantă potrivit căruia s-au efectuat lucrări suplimentare în

mărime de 25339 de lei (f.d.28, vol.I), sumă pe care partea reclamantă

pretinde a fi încasată în beneficiul SC „*****” SRL, nu poate fi reținut ca

fiind relevant la caz. Or, din conținutului acestui înscris rezultă că devizul

a fost întocmit în privința apartamentului din str. *****, deși, în speță,

obiectul contractelor de investiții în construcții nr.*****, constituie

construirea apartamentelor nr.***** din str. *****.

concluzia primei instanțe că pretenția reclamantei cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile nr.*****

din *****, este neîntemeiată. Or, de către reclamanta nu au fost respectate

condițiile enunțate la articolul 406 din Legea cadastrului bunurilor imobile

și art.946 din Codul civil.

și-a onorat obligațiile ce derivă din contractele de investiții în construcții,

și anume: a dat în exploatare blocul locativ din *****; a informat clientul

despre necesitatea achitării prețului bunurilor imobile, precum și despre

necesitatea semnării actului de predare-primire, pe când partea reclamantă

din contra, nu a achitat prețul integral al bunurilor imobile nr.***** din

*****; a renunțat în mod unilateral la unele lucrări; a refuzat să semneze

actul de predare-primire a bunului imobil, fapt ce contravine prevederilor

art.957 alin.(1) și (3) din Codul civil, potrivit cărora după executarea

lucrării, clientul este obligat să recepționeze lucrarea în modul, la locul și

în termenul stabilit de legislație sau de contract. Recepționării i se

6

asimilează situația în care clientul nu preia lucrarea în termenul stabilit în

acest scop de antreprenor, și clauzelor contractuale nr.3.2.3, 3.2.4, 3.2.7,

luând în considerare faptul că partea reclamantă a fost notificată în

nenumărate ori despre necesitatea achitării sumei integrale pentru bunurile

imobile și necesitatea semnării actului de predare-primire, însă reclamanta

până în prezent nu s-a conformat cerințelor contractuale.

primei instanțe privind respingerea ca neîntemeiată a cerințelor depuse de

reclamanta Maria Murzac împotriva SRL „Mobigrup Anturaj” cu privire

la recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilelor litigioase și

încasarea sumei de 25 339 lei cu titlu de cost al lucrărilor.

și pretenția cu privire la încasarea penalității, or, aceasta este o obligație

accesorie și poate fi valorificată și încasată doar odată cu pretenția de bază,

care a fost respinsă.

nu poate fi pusă în întârziere în măsura în care s-a confirmat faptul că

partea reclamantă este în întârzierea achitării integrale a apartamentului,

adică a ratelor nr. II conform contractelor de investiții, având în vedere că

din ordinele de plată din 14 februarie 2017 (f.d.20,21), rezultă că partea

Murzac Maria a achitat doar I (prima) rată a prețului bunurilor imobile,

odată cu încheierea și înregistrarea contractelor de investiții în construcții.

apelanta Maria Murzac lipsite de suport legal, din care motiv a fost respins

apelul ultimei și menținută hotărârea primei instanțe.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:

Murzac Maria, reprezentată de avocata Mariana Cocoș, a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea integrală a deciziei

din 26 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 30

noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei

hotărâri noi, prin care acțiunea sa să fie admisă integral sau după caz să

fie remisă cauza spre rejudecare în instanța de apel, dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată.

SOLICITĂRILE RECURENTEI:

7

avocata Mariana Cocoș, a invocat că instanțele de judecată ierarhic

inferioare nu au constatat, prin probe veridice și suficiente,

circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei, concluziile

instanțelor vin în contradicție cu circumstanțele cauzei, au fost încălcate

normele de drept material.

Consumatorului și Supravegherea Pieței care a susținut cererea sa,

constatând încălcările contractuale de către intimată, specificând că SRL

„Mobigrup Anturaj” este în întârziere și s-a manifestat prin inacțiune.

cheltuieli anexat la dosar, unde executantul nu a efectuat lucrările

specificate. Mai mult, în cadrul ședințelor de judecată reprezentanții

părților oponente nu au negat că apartamentele în litigiu au fost conexate,

nefiind instalate 2 cazane de încălzire și radiatoarele de încălzire care nu

au fost montate la obiectele în litigiu.

au fost efectuate. Or, instanțele au motivat soluțiile prin faptul că devizul

este pentru un alt obiect, însă semnătura de pe acesta este a dânsei, iar

intimata nu a probat că în apartamentele în litigiu ar exista câte un cazan

în fiecare, în contextul în care dreptul de proprietate la moment este a

dânșilor.

obligată să prezinte extrasul din registrul bunurilor imobile, cu toate că

imobile nu-i aparțin, dar intimatei care era obligată să-l prezinte.

extrasul cadastral al apartamentelor în litigiu este cu mult mai mică decât

cea contractată de către ea, drept consecință a fost impusă să achite mai

mult pentru o suprafață mai mică, fapt ce rezultă din extrasul cadastral.

nu au constatat faptul că SRL „Mobigrup Anturaj” a întârziat de a da în

exploatare imobilele conform contractelor de investiție, la fel, nu au

constatat că intimata nu a acționat referitor la informarea dânsei despre

întârziere.

solicitat informarea sa despre darea în exploatare a bunului, or, conform

contractului de investiții data de 31 mai... este ziua când trebuia să-i fie

transmise imobilele, termen care a fost depășit semnificativ de intimată.

8

impusă drept consecință să achite o sumă mai mare decât cea stipulată în

contract.

Mariana Cocoș, și-a întemeiat recursul la general pe prevederile art.432

din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare până la

modificările din 01 septembrie 2023.

adresa SRL „Mobigrup Anturaj” și Agenției pentru Protecția

Consumatorului și Supravegherea Pieței copia recursului declarat de

Murzac Maria, reprezentată de avocata Mariana Cocoș, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referințelor timp de o lună de la

data recepționării acesteia, sub sancțiunea decăderii din aceste drept, cu

toate acestea, însă ,intimații nu și-au valorificat acest drept procedural și

nu au prezentat referințele. Prin urmare, cauza va fi examinată în baza

recursului și a materialelor anexate la dosar.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau

a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură

civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

nr.246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție

până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări

procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina

recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi.

declarat la 25 martie 2023, adică până la intrarea în vigoare a

modificărilor operate în Codul de procedură civilă, acesta va fi examinat

în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

9

legii până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție), în vigoare din 01 septembrie 2023) prevede că:

„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să

fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care

a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în

mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul

să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la

proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea

cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța

a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost

pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.”

legii până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție), în vigoare din 01 septembrie 2023) statuează că:

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

(1) În cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la

art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată

irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform

prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

(11) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web

a Curții Supreme de Justiție la data emiterii și se transmite tuturor participanților la

proces și reprezentanților acestora.

(2) Asupra admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la

proces sau a reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre

care se face o mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.”

10

MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS:

recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul

deciziei, în ședință publică, la 26 ianuarie 2023.

intermediul poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia

deciziei motivate a instanței de apel din 26 ianuarie 2023, în adresa

reprezentantului recurentei Murzac Maria, avocatul Mariana Cocoș, fapt

ce rezultă din scrisoarea anexată la dosar (f.d.226, vol.I), fapt confirmat

și de către recurentă în cererea de recurs (f.d.2, vol.II).

poștal, de către Murzac Maria, reprezentată de avocata Mariana Cocoș,

se consideră ca fiind depus în interiorul termenului legal prevăzut la

art.434 CPC.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control

de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel,

normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii

din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate.

că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să

conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția

legii în vigoare la data declarării recursului.

reprezentată de avocata Mariana Cocoș rezultă că drept temei de

11

declarare a recursului s-a invocat la general prevederile art.432 din Codul

de procedură civilă, în redacția legii în vigoare până la 01 septembrie

2023, fără a specifica temeiul declarării recursului prevăzut la această

normă de drept.

încălcarea normelor de drept material și săvârșirea încălcărilor care au

dus la soluționarea greșită a cauzei, aprecierea arbitrară a probelor de

către instanța, erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului în special a dreptului la un proces

echitabil.

dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de Curtea de Apel Chișinău

și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor

de drept material sau procedural, sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, prin urmare nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

menționează că recursul depus de Murzac Maria conține obiecții de fapt

și de drept similare celor expuse în cererea de apel care au fost analizate

de către instanța de apel, fiind apreciate în mod corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art.6§1 al Convenției.

trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu

claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de

lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a

prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu

un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat

din oficiu.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

12

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor.

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste

însușiri de ordin legal fundamental.

Supreme de Justiție atestă că recursul declarat la 25 martie 2023 de către

Murzac Maria, reprezentată de avocata Mariana Cocoș, nu se încadrează

în temeiurile de drept pentru declararea recursului prevăzute la art.432

alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01

septembrie 2023. Or, verificând legalitatea și temeinicia decizia

contestate prin prisma argumentelor recursului, Completul de judecată

nu a stabilit că soluția instanței de apel este contrară legii sau cu

aprecierea arbitrară a probelor. Dimpotrivă, decizia a fost emisă cu

respectarea prevederilor legale, bazată pe o cercetare multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat

conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din

Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită

unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanță nu

este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva

Regatului Unit, p.38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,

care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza

Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations

Services împotriva Franței, p. 45). Procedurile cu privire la

13

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1

CEDO (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Murzac

Maria, reprezentată de avocata Mariana Cocoș, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă, în vigoare la data depunerii recursului (25 martie 2023), și prin

urmare prin prisma art.433 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă,

urmează a fi considerat inadmisibil.

procedură civilă, art.440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI:

Consideră inadmisibil recursul declarat de Murzac Maria,

reprezentată de avocata Mariana Cocoș.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Gheorghe Stratulat

14