2ra-642/23 — asigurarea accesului la retele de distributie a gazelor naturale

La data de 7 iulie 2021, reclamanta – SRL „Găgăuz-Gaz” – a depus la Judecătoria Comrat o cerere de chemare în judecată împotriva pârâtei Iordanova Vasilisa, solicitând obligarea acesteia să permită accesul reprezentanților rețelei de distribuție a gazelor naturale – SRL „Găgăuz-Gaz” – la porțiunea gazoductului intern de casă care traversează apartamentul nr. 10, situat în blocul de locuit din municipiul Comrat, str. Lenin, nr. 207, în vederea efectuării lucrărilor de vizualizare, reparație, intervenție tehnică sau alte lucrări necesare pentru exploatarea și deservirea rețelei, lichidarea urmelor de avarii, precum și restabilirea ori modernizarea instalațiilor de gaze naturale. De asemenea, s-a solicitat încasarea taxei de stat aferente cererii.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că SRL „Găgăuz-Gaz” activează în calitate de operator al sistemului de distribuție a gazelor naturale, în baza licenței nr. AC 000636, valabilă până la data de 20.01.2025, desfășurând activitatea de distribuție a gazelor pe teritoriul UTA Găgăuzia și asigurând accesul la rețelele de distribuție, precum și furnizarea de servicii de distribuție fiabile și de calitate tuturor participanților pe piața gazelor naturale.

La data de 20 aprilie 2021, în jurul orei 10:00, persoane necunoscute au blocat robinetul cu diametrul de 25 mm instalat pe gazoductul intern de casă („coloana”), amplasat în blocul de locuit din municipiul Comrat, str. Lenin, nr. 207. În cursul lucrărilor de restabilire a funcționalității rețelei afectate, personalul operatorului a constatat lipsa etanșeității în porțiunea deconectată a gazoductului intern.

În încercarea de a identifica locul exact al pierderii prin scurgere (neetanșeității) în rețeaua de distribuție internă a gazelor din blocul menționat, angajații SRL „Găgăuz-Gaz” s-au confruntat cu refuzul pârâtei Iordanova Vasilisa, proprietara apartamentului nr. 10, de a permite accesul la segmentul de gazoduct care tranzitează locuința sa. Acest segment face parte din rețeaua internă de distribuție și deservește și alte apartamente din bloc.

În legătură cu necesitatea executării cerințelor prevăzute la punctul 70 din „Cerințele minime privind cerințele tehnice de exploatare a instalațiilor de gaze naturale”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 552 din 12 iulie 2017, și imposibilitatea realizării acestora din cauza lipsei accesului la porțiunea de gazoduct care tranzitează apartamentul nr. 10, operatorul rețelei de distribuție nu a putut asigura alimentarea cu gaze naturale a apartamentelor nr. 2, 3, 6, 7, 11, 14, 15, 18 și 19 din blocul situat în municipiul Comrat, str. Lenin, nr. 207.

Ca urmare a refuzului de a permite accesul, la data de 20 aprilie 2021, ora 11:00, a fost întocmit actul nr. 251 privind refuzul nemotivat al proprietarei apartamentului nr. 10, Iordanova Vasilisa, de a permite accesul personalului operatorului de sistem la dispozitivul de deconectare a utilajului de utilizare a gazelor naturale. Persoana vizată a refuzat să ia cunoștință de conținutul actului și să-l semneze.

În conformitate cu prevederile punctului 87 alin. (3) din Regulamentul privind racordarea la rețelele de gaze naturale și prestarea serviciilor de transport și de distribuție a gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea ANRE nr. 112/2019 din 19 aprilie 2019, la aceeași dată – 20 aprilie 2021 – reprezentantul operatorului rețelei de distribuție s-a adresat Inspectoratului de Poliție Comrat cu o solicitare de a interveni în vederea asigurării accesului la utilajul de gaze. La data de 22 aprilie 2021, a fost recepționat răspunsul autorității, din conținutul căruia rezultă că materialele au fost redirecționate „pentru luarea unei soluții legale”, fără ca solicitarea să fie examinată în fond.

De asemenea, în adresa proprietarei apartamentului nr. 10, Iordanova Vasilisa, au fost expediate în mod repetat notificări prin intermediul oficiului poștal, prin care s-a solicitat acordarea accesului în incinta apartamentului pentru efectuarea lucrărilor de identificare și remediere a pierderilor de etanșeitate la gazoductul intern de casă (scrisorile cu nr. de ieșire 252 din 20.04.2021, 266 din 22.04.2021, 274 din 26.04.2021 și 440 din 25.05.2021). Toate notificările expediate s-au întors la expeditor cu mențiunea „nereclamat”.

La data de 26 aprilie 2021, operatorul rețelei de distribuție a gazelor naturale – SRL „Găgăuz-Gaz” – a efectuat o nouă tentativă de a executa lucrările necesare pentru restabilirea distribuției gazelor naturale în blocul locativ situat în municipiul Comrat, str. Lenin, nr. 207. Cu toate acestea, proprietara apartamentului nr. 10, Iordanova Vasilisa, a refuzat din nou să permită accesul personalului operatorului la gazoductul intern de casă, motiv pentru care, la ora 13:00 din aceeași zi, a fost întocmit actul nr. 273 privind refuzul nemotivat de a acorda acces la dispozitivul de deconectare a utilajului de utilizare a gazelor naturale, în scopul remedierii neetanșeității rețelei. Pârâta a refuzat să ia cunoștință de act și să-l semneze.

Conform dispozițiilor art. 5 alin. (6) din Legea nr. 75/2015 privind locuințele, proprietarul locuinței are obligația de a întreține imobilul cu diligența unui bun proprietar, de a nu admite deteriorarea acestuia, de a respecta drepturile și interesele legitime ale vecinilor și de a asigura respectarea regulilor privind utilizarea locuinței și întreținerea bunurilor aflate în proprietate comună. De asemenea, punctul 12 din Regulile provizorii de exploatare a locuințelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1224/1998, impune proprietarilor și chiriașilor obligația de a întreprinde măsuri imediate pentru înlăturarea defecțiunilor depistate la utilajele ingineriei interne. 1

Or, în speță, pârâta Iordanova Vasilisa, cu încălcarea normelor legale sus- menționate, nu asigură accesul la porțiunea de gazoduct intern de casă care tranzitează apartamentul său, parte componentă a rețelei comune de distribuție a gazelor naturale, fapt ce prejudiciază drepturile celorlalți coproprietari din bloc, care sunt privați de posibilitatea de a beneficia de furnizarea gazelor naturale în condiții sigure și continue.

Gazoductul în cauză constituie bun comun în devălmășie, aparținând tuturor proprietarilor locuințelor din bloc, iar accesul la acesta, în vederea lucrărilor de remediere, întreținere și exploatare, constituie o obligație legală a tuturor coproprietarilor, inclusiv a pârâtei, indiferent de amplasarea sa fizică într- un spațiu privat.

Potrivit art. 76 alin. (1) din Legea nr. 108/2016 privind gazele naturale, servitutea de trecere a terenului sau a altor bunuri imobile include dreptul operatorului de sistem de a avea acces la rețelele de gaze pentru efectuarea lucrărilor de revizie, reparații, intervenții, întreținere, precum și pentru înlăturarea consecințelor avariilor și modernizarea rețelelor. În temeiul art. 74 alin. (21) din aceeași lege, aceste drepturi se constituie prin efectul legii, în considerarea utilității publice, fără a fi necesar consimțământul proprietarului bunului afectat, fără încheierea unor acte juridice și fără alte formalități.

Prin urmare, refuzul pârâtei de a permite accesul operatorului la segmentul rețelei aflat în incinta apartamentului său constituie o încălcare a obligațiilor legale ce decurg din calitatea sa de proprietar al unei locuințe într-un bloc locativ și afectează buna funcționare a unui serviciu de utilitate publică.

În drept, reclamanta își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art. 5, 7, 166 și 167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, art. 5 din Legea nr. 75/2015 privind locuințele, precum și art. 74 și 76 din Legea nr. 108/2016 privind gazele naturale.

Prin încheierea din 30 mai 2022, Curtea de Apel Comrat a constatat că cererea de apel formulată de intimata Iordanova Vasilisa nu întrunește condițiile legale de formă și conținut și nu a fost însoțită de dovada achitării taxei de stat. În consecință, instanța nu i-a dat curs și i-a acordat un termen rezonabil de 10 zile, calculat de la data primirii copiei încheierii, pentru prezentarea apelului suplimentar și achitarea taxei de stat în sumă de 112,50 lei.

La data de 10 iunie 2022, Curtea de Apel Comrat a recepționat apelul suplimentar și chitanța de achitare a taxei de stat.

Având în vedere particularitățile și circumstanțele speței, instanța de apel a constatat că potrivit art. 76 alin. (1) și (2) din Legea nr. 108/2016 privind gazele naturale, operatorii de sistem beneficiază de dreptul de acces la rețelele de gaze naturale, inclusiv la cele situate în interiorul imobilelor private, pentru efectuarea lucrărilor de revizie, reparații, intervenții tehnice, întreținere, modernizare, reabilitare sau pentru înlăturarea consecințelor avariilor. Acest drept de servitute este instituit prin efectul legii, în temeiul utilității publice, conform art. 74 alin. (21) din aceeași lege, fără a fi necesar consimțământul expres al proprietarului bunului imobil.

În conformitate cu art. 5 alin. (6) din Legea nr. 75/2015 privind locuințele, proprietarul unei locuințe are obligația de a întreține bunul cu diligența unui bun proprietar, de a respecta drepturile și interesele legitime ale celorlalți coproprietari și de a permite întreținerea și repararea bunurilor aflate în proprietate comună din blocul locativ.

Totodată, în baza pct. 12 din Regulile provizorii aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1224/1998, proprietarul este obligat să întreprindă măsuri imediate pentru înlăturarea defecțiunilor depistate la utilajele inginerești din locuință.

Instanța de apel a constatat că, deși Iordanova Vasilisa a permis temporar și limitat accesul câtorva angajați ai operatorului în apartament, aceasta a refuzat categoric efectuarea lucrărilor de remediere, inclusiv tăierea unei porțiuni de țeavă și instalarea plăcii de captare a pierderii de gaze. Acest refuz este confirmat atât prin ordonanța Procuraturii Comrat din 21.07.2021 de refuz în pornirea urmăririi penale, cât și prin înregistrările video vizionate de instanța de fond. De 3 asemenea, declarațiile apelantei din instanță confirmă persistența refuzului acesteia de a permite intervenția tehnică în apartament.

Curtea de Apel Comrat a reținut că lucrările de intervenție la rețelele de gaze naturale, conform pct. 35, 36 și 61 din Hotărârea Guvernului nr. 552/2017, pot fi efectuate doar de o echipă formată din cel puțin trei lucrători, sub conducerea unei persoane responsabile, ceea ce nu a fost posibil în condițiile impuse de Iordanova Vasilisa.

Argumentul invocat de Iordanova Vasilisa, potrivit căruia operatorul nu dispunea de aparatul special TGM-3 pentru depistarea scurgerilor, a fost considerat irelevant de instanță de apel, întrucât segmentul de gazoduct aflat în apartamentul acesteia era deconectat și nu era presurizat, ceea ce făcea imposibilă utilizarea acelui aparat.

Instanța de apel a concluzionat că refuzul Vasilisei Iordanova de a permite accesul necesar intervenției asupra gazoductului comun a condus la imposibilitatea tehnică de a efectua lucrările de remediere, ceea ce a dus la sistarea furnizării gazelor naturale către mai multe apartamente (nr. 2, 3, 6, 7, 11, 14, 15, 18, 19), afectând dreptul acestora de a beneficia de servicii de utilitate publică în condiții sigure și continue.

Curtea de Apel Comrat a subliniat că grevarea cu servitute a bunului imobil implică obligația legală a proprietarului de a permite executarea lucrărilor necesare de către operator, iar împiedicarea acestora constituie o încălcare a obligațiilor legale și a drepturilor coproprietarilor.

De asemenea, instanța de apel a respins afirmația Vasilisei Iordanova potrivit căreia dezacordul său cu hotărârea instanței de fond ar constitui un temei suficient pentru casarea acesteia. Simpla divergență în interpretarea probelor sau a normelor de drept nu justifică reanalizarea fondului cauzei în lipsa unor erori evidente.

În motivarea recursului, recurenta a susținut că instanțele de fond și de apel nu au evaluat corect toate împrejurările și probele prezentate în cauză.

În opinia recurentei, înregistrările video demonstrează că scopul real al vizitei angajaților „Găgăuz-Gaz” SRL nu a fost depistarea și înlăturarea unor defecte, ci tăierea conductei sub pretextul lipsei de încredere în sigiliu. A susținut că operatorii au venit pregătiți pentru lucrări de sudură, ceea ce denotă un scop prestabilit.

Recurenta afirmă că, în timpul examinării cauzei, a fost de acord să acorde din nou acces angajaților pentru verificarea pierderii prin scurgere, solicitând doar amânarea până la data de 12.01.2022 pentru stabilirea unei date și ore convenabile. Cu toate acestea, nimeni nu a revenit pentru a efectua verificările. 4

A invocat faptul că angajații „Găgăuz-Gaz” nu aveau asupra lor aparatul special TGM-3 pentru detectarea scurgerilor, ceea ce, în opinia sa, demonstrează că nu veniseră pentru scopul invocat – identificarea pierderilor.

Recurenta neagă afirmațiile instanței de apel potrivit cărora ar fi refuzat accesul personalului operatorului. A precizat că nu a refuzat accesul, ci doar a interzis tăierea conductelor, întrucât solicitarea inițială a operatorului viza doar controlul scurgerilor.

La 9 iunie 2023, ca urmare a acordării accesului în apartamentul nr.10 angajaților operatorului de rețea de distribuție SRL ”Gagauz-Gaz”, au fost eliminate consecințele accidentului, iar alimentarea cu gaze naturale a blocului de pe strada la adresa: or. Comrat, str. Lenina, 207 a fost restabilită.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): 5 „Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul- verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 13 ianuarie 2023. 6

Din analiza recursului declarat de Iordanova Vasilisa rezultă că recurenta, în esență, a invocat dezacordul cu soluția adoptată de către instanța de apel, însă nu a menționat ce norme de drept material sau procedural au fost încălcate sau aplicate eronat de către instanța de apel.

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023), nu a stabilit încălcarea de către instanța de apel a acestor circumstanțe. Cu atât mai mult cu cât recurentul nu indică în mod concret încălcări de ordin procedural care ar putea influența soluția instanței de apel.

La fel, Completul de judecată menționează că conținutul deciziei, motivarea și soluția adoptată sunt clare, instanța de apel efectuând o analiză detaliată a argumentelor părților, a probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente.

Mai mult, potrivit exigențelor legale și practicii judiciare, o hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată suficient pentru a permite părților să înțeleagă raționamentul instanței. În speță, decizia instanței de apel îndeplinește această cerință, iar recurentul nu a demonstrat în ce mod fraza invocată ar conduce la o lipsă de claritate sau coerență în soluția dispusă.

În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, completul de judecată reține că argumentele invocate de Iordanova Vasilisa, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 7

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Iordanova Vasilisa împotriva deciziei din 5 octombrie 2022 a Curții de Apel Comrat. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 8