3r-95/25 — anularea actului administrativ

În data de 27 decembrie 2022, SC „Buicani Real Estate Holding” SRL s-a adresat în instanță cu cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, solicitând: - Constatarea ilegalității refuzului de eliberare a certificatului de urbanism emis de Primăria mun. Chișinău prin scrisoarea nr. R-CU-01451 din 10.10.2022 - Obligarea Primăriei mun. Chișinău de a elibera certificatul de urbanism pentru proiectare a unui ansamblu rezidențial de tip S+P+12E+PH pe terenul privat, amplasat pe XXXXX.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 2 iulie 2024, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de SC „Buicani Real Estate Holding” SRL împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la anularea actului administrativ de respingere a solicitării și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (f.d. 94).

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond pe 31 iulie 2024 prin intermediul oficiului poștal SC „Buicani Real Estate Holding” SRL reprezentată de avocatul Andrian Sorocean a depus cerere de apel. Prin care și-a expus argumentele cu referire la netemeinicia soluției instanței de fond, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d. 98)

Prin încheierea Curții de Apel Centru din 3 februarie 2025 s-a declarat inadmisibil apelul formulat de avocatul Andrian Sorocean în interesele apelantei SC„Buicani Real Estate Holding” SRL împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 2 iulie 2024, pe motiv că, motivarea apelului nu a fost depusă (117-119).

În data de 5 martie 2025 prin intermediul oficiului poștal SC „Buicani Real Estate Holding” SRL reprezentată de avocatul Andrian Sorocean a depus recurs împotriva încheierii din 3 februarie 2025 a Curții de Apel Centru prin care a solicitat anularea încheierii instanței de apel și trimiterea cauzei Curții de Apel Centru pentru a examina apelul în fond (f.d. 122-124).

În motivarea recursului recurenta a notat că instanța de apel a aplicat greșit prevederile Codului administrativ și i-a încălcat dreptul fundamental de acces la justiție expunând următoarele argumente: 1 - Apelantul nu a fost notificat corespunzător despre necesitatea depunerii unei motivări suplimentare a apelului, contrar dispozițiilor art. 235 Cod administrativ; - Instanța de apel nu i-a acordat termen legal pentru înlăturarea eventualelor deficiențe procesuale aplicând în mod abuziv prevederile art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ; - Decizia instanței de apel nu este motivată corespunzător, iar măsura restituirii apelului a fost disproporționată contravenind principiilor echității procesuale și bunei administrări a justiției stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Art. 63 alin. (1) din Codul administrativ: „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”

Art. 232 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată transmite neîntîrziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel. Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.”

Art. 233 alin. (1)din Codul administrativ: „Cererea de apel trebuie să conțină datele prevăzute la art.211 alin.(1) lit. a)–d) și să indice hotărîrea care se contestă cu apel.”

Art. 236 alin. (2), lit. e) din Codul administrativ: „Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 191 alin. (5), lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.” 2

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243 alin. (1), lit. c) și alin. (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Studiind materialele dosarului, se constată că, prin încheierea din 3 februarie 2025, Curtea de Apel Centru în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ a declarat inadmisibil apelul depus de către SC „Buicani Real Estate Holding” SRL din motiv că apelanta nu a prezentat motivarea apelului.

Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut că hotărârea motivată, a fost remisă la adresa de email a reprezentantului apelantei SC „Buicani Real Estate Holding” SRL, avocatului Andrian Sorocean la data de 3 noiembrie 2024 (f.d.112), fiind recepționată de către destinatar la data de 4 noiembrie 2024, astfel încât termenul legal în interiorul căruia urma să fie prezentată motivarea apelului, a expirat la data de 4 decembrie 2024 inclusiv.

La fel, Curtea de Apel Centru a menționat că deși apelanta a depus în termen cererea de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 2 iulie 2024, ultima a omis să depună în termen apelul motivat, acesta nefiind depus până la emiterea încheierii de inadmisibilitate. 3

Prin urmare, instanța de recurs efectuând controlul judiciar al încheierii din 3 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, prin prisma argumentelor invocate în cererea de recurs apreciază că concluzia instanței de apel este una neîntemeiată.

În acest sens, se atrage atenția că, instanța de apel a interpretat în mod excesiv de formal prevederile art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, calificând cererea de apel ca fiind lipsită de motivare, fără a proceda la o analiză reală a conținutului acesteia.

De asemenea, Completul de judecată reține că instanța de apel nu a examinat dacă în cererea de apel formulată de reprezentantul apelantei erau indicate motivele de fapt și de drept ce susțin apelul, deși din conținutul cererii reiese exprimarea dezacordului față de soluția instanței de fond, solicitarea casării hotărârii primei instanțe, precum și prezentarea unei poziții juridice critice față de respingerea acțiunii. Or, potrivit art. 211 din Codul administrativ, aceste elemente constituie cerințe esențiale pentru admisibilitatea apelului, iar instanța de apel avea obligația de a le analiza în mod concret.

Instanța de recurs subliniază că mențiunea apelantului precum că „își rezervă dreptul de a depune cererea de apel cu argumente suplimentare după întocmirea integrală a hotărârii” nu echivalează cu lipsa totală a motivării apelului, ci exprimă o rezervă procedurală legitimă, justificată de nevoia apelantei de a lua cunoștință de considerentele complete ale hotărârii motivate. Această practică este admisă de jurisprudența instanțelor naționale și este compatibilă cu dreptul la apărare.

În acest context, se atestă că instanța de apel nu a valorificat obligația de a analiza cererea de apel din perspectiva conținutului său concret, ci s-a limitat la constatarea abstractă a lipsei unui act distinct de motivare, fără a examina dacă cele invocate în apel acoperă în mod substanțial criticile față de hotărârea primei instanțe. O asemenea abordare, orientată exclusiv spre forma cererii, în detrimentul fondului și a intenției reale a apelantei, contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia căile de atac trebuie interpretate în mod funcțional și favorabil accesului la justiție.

În concluzie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că încheierea Curții de Apel Centru a fost pronunțată cu încălcarea principiilor fundamentale de echitate procesuală și cu neglijarea obligației instanței de a analiza în mod efectiv conținutul cererii de apel, motiv pentru care aceasta urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei la aceeași instanță de apel.

Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de SC „Buicani Real Estate Holding” SRL, reprezentată de avocatul Andrian Sorocean. 4 Anulează încheierea din 3 februarie 2025 a Curții de Apel Centru emisă în cauza intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SC „Buicani Real Estate Holding” SRL împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la anularea actului administrativ de respingere a solicitării și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și restituie cauza la Curtea de Apel Centru spre rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 5