2ra-813/24 — stabilirea domiciliului copiilor minori
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- stabilirea domiciliului copiilor minori
- Temei legal
- retragerea recursului
2ra-813/24 — stabilirea domiciliului copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E cu privire la admiterea cererii depuse de Aureliya Donesko (Burduh), inclusiv prin intermediul avocatului Octavian Vârlan, de retragere a recursului, cu încetarea procedurii în recurs, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Aureliya Donesko (Burduh) împotriva lui Andrei Burduh, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cimișlia (în prezent Structura teritorială de asistență socială Cimișlia) cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și cererea reconvențională înaintată de Andrei Burduh împotriva Aureliyei Donesko (Burduh), intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cimișlia (în prezent Structura teritorială de asistență socială Cimișlia) cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori, împotriva deciziei din 29 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat, (Dosarul nr. 2ra-813/24 NR. PIGD 2-22060616-01-2ra-15072024) Recursul declarat după 01 septembrie 2023. Disponibilitatea în drepturi.
Retragerea recursului. Judecătoria Cimișlia, sediul Central, jud. M. Ganganu, Curtea de Apel Comrat, jud. Șt. Starciuc, D. Fujenco, G. Colev, 14 iulie 2025 Textul corespunde originalului Examinând în ședință de judecată publică cu prezența reprezentatului recurentei, avocatul Octavian Vârlan, reprezentantului intimatului, avocatul Viorel Procopii, reprezentantului intervenientului accesoriu Structura teritorială de asistență socială Cimișlia (Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cimișlia), Natalia Moraru, cererea depusă de Aureliya Donesko (Burduh), inclusiv prin intermediul avocatului Octavian Vârlan, de retragere a recursului declarat de Aureliya Donesko (Burduh), prin intermediul avocatului Vladislav Berezovschi, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Oxana Parfeni, Ion Munteanu, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 29 aprilie 2022, Aureliya Burduh (Donesko) a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Burduh, solicitând desfacerea căsătoriei încheiate cu Andrei Burduh, stabilirea domiciliului copiilor minori: xxxxx, născută la xxxxx, xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută la xxxxx, cu mama.
În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, la 23 noiembrie 2012 a fost înregistrată căsătoria cu Andrei Burduh, trecută în registrul actelor de stare civilă sub nr. 23 de către Primăria sat. xxxxx, raionul Cimișlia. Iar la xxxxx s-a născut fiica xxxxx, la xxxxx fiul xxxxx și la xxxxx fiica xxxxx.
Totodată, a menționat că s-a căsătorit cu pârâtul, fiind mai mare ca vârstă decât ea. De la începutul căsătoriei nu avea dreptul la cuvânt, la propria părere și nici dreptul la salariul soțului, care nu îi dădea nici un ban, fiind cu buget separat. În ultimii doi-trei ani de căsătorie, pârâtul îi vorbea urât față de socri, față de prieteni. De multe ori, ea lua copiii și plecau la părinți, deoarece nu mai suporta cum era numită și umilită ea și rudele sale.
Reclamanta a precizat că fiind în concediu de maternitate, nu i s-a dat niciodată bani să-și cumpere cele necesare și nici nu știa ce salariu are soțul, deoarece ascundea banii la părinți. La fel, părinții se implicau în viața de cuplu.
Deși de multe ori a luat copiii și a abandonat domiciliul, nu s-a schimbat nimic în relațiile lor. Încercările de a păstra căsătoria au eșuat. Mai mult de trei ani sunt separați și nu dorește un termen de împăcare.
Referitor la stabilirea domiciliului copiilor minori, reclamanta a declarat că ambii au aceleași condiții de trai, aceleași drepturi și obligații 1 asupra copiilor. Va avea grijă ca copiii să comunice cu tatăl lor, să aibă relații normale și să nu fie afectați de relația lor. La fel, a specificat că de specialitate este pedagog și psiholog, o va ajuta la creșterea și educarea copiilor într-un mod corect.
Pârâtul nu a dorit benevol să desfacă căsătoria la ASP, serviciul stare civilă și nici să stabilească domiciliul copiilor minori, de aceea s-a adresat în instanța de judecată cu cererea enunțată.
La 06 iunie 2022, Andrei Burduh, reprezentat de avocatul Andrei Cojocaru, a depus cerere reconvențională împotriva Aureliyei Burduh, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cimișlia, solicitând stabilirea domiciliului copiilor minori: xxxxx, născută la xxxxx și xxxxx, născut la xxxxx cu tata.
În motivarea cererii, reclamantul a invocat că, la 23 noiembrie 2012 a înregistrat căsătoria cu Aureliya Burduh, trecută în Registrul actelor de stare civilă sub nr. 36 de către Primăria xxxxx, raionul Cimișlia. Iar la xxxxx s-a născut fiica xxxxx și la xxxxx fiul xxxxx.
Totodată, a afirmat că a rămas uimit când a fost înștiințat despre faptul inițierii amiabile a procedurii de desfacere a căsătoriei și determinării domiciliului copiilor minori. De la înregistrarea căsătoriei și până la primirea înștiințării despre desfacerea căsătoriei, nu a manifestat niciodată față de soție și copii acțiuni ilegale, permanent crea o atmosferă de armonie și înțelegere reciprocă în familie. În final, a optat pentru desfacerea căsătoriei fără acordarea termenului de împăcare.
Referitor la determinarea domiciliului copiilor minori, a indicat că aceștea sunt atașați mai mult de el. Are toate condițiile de trai necesare pentru creșterea și educarea copiilor, dispune de casă proprie, baie, spații locuibile pentru fiecare membru a familiei. De altfel, copiii minori xxxxx și xxxxx locuiesc cu tatăl și și-au expus dorința să domicilieze cu acesta, nefiind influențați.
De asemenea, a afirmat că este caracterizat pozitiv în societate, deține permis de conducere, nu a fost tras la răspundere contravențională sau penală, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru. La fel, este susținut material și de către părinții săi.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
13. Prin încheierea din 06 mai 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a atras în proces Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cimișlia, în calitate de intervenient accesoriu.
Prin încheierea consemnată în procesul-verbal al ședinței de judecată din 22 iunie 2022, s-a acceptat pe rol cererea reconvențională.
Prin încheierea din 31 octombrie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a dispus efectuarea expertizei psihologico-judiciară a copiilor 2 minori xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută la xxxxx, cu suspendarea procesului. Iar prin încheierea din 26 ianuarie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a reluat procesul civil.
Prin încheierea din 06 februarie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a dispus evaluarea psihologică în vederea determinării gradului de traumatizare a copiilor minori xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută la xxxxx, cu suspendarea procesului. Iar prin încheierea din 27 februarie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a reluat procesul civil.
Prin hotărârea din 08 iunie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Aureliya Burduh. S-a desfăcut căsătoria înregistrată la 23 noiembrie 2012 între Andrei Burduh și Aureliya Burduh de către Primăria satului xxxxx, raionul Cimișlia sub nr. 36. S-a stabilit domiciliul copiilor minori xxxxx, născută la xxxxx, xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută la xxxxx, după desfacerea căsătoriei, cu reclamanta Aureliya Burduh. S-a respins ca neîntemeiată acțiunea reconvențională înaintată de Andrei Burduh împotriva Aureliyei Burduh, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cimișlia cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
18. La 22 iunie 2023, Andrei Burduh, reprezentat de avocatul Andrei Cojocaru, a declarat apel împotriva hotărârii din 08 iunie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii reconvenționale.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
19. Prin decizia din 29 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat s-a admis apelul declarat de Andrei Burduh, reprezentat de avocatul Andrei Cojocaru și s-a casat parțial hotărârea din 08 iunie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și anume în partea stabilirii domiciliului copiilor minori și în partea respingerii acțiunii reconvenționale cu pronunțarea unei noi hotărâri. S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Aureliya Burduh împotriva lui Andrei Burduh cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori. S-a stabilit domiciliul copilului minor xxxxx, născută la xxxxx, după desfacerea căsătoriei, cu mama Aureliya Burduh. S-a respins ca nefondată cerința Aureliyei Burduh privind stabilirea domiciliului copiilor minori xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută la xxxxx, după desfacerea căsătoriei, cu mama Aureliya Burduh.
S-a admis acțiunea reconvențională înaintată de Andrei Burduh împotriva Aureliyei Burduh, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cimișlia cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori. S-a stabilit domiciliul copiilor minori xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută la xxxxx, după 3 desfacerea căsătoriei, cu tatăl Andrei Burduh. În rest, dispozițiile hotărârii instanței de fond s-au menținut.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
20. La 01 iulie 2024, prin intermediul poștei terestre (Vol.II, f.d.74), Aureliya Donesko (Burduh), reprezentată de avocatul Vladislav Berezovschi, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 29 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei decizii de menținere a hotărârii primei instanțe.
În susținerea recursului, recurenta a invocat prin prisma art. 432 alin. (1) lit. a),e), d) din Codul de procedură civilă interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; Curtea de Apel Comrat a pronunțat o decizie arbitrară care se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces.
În dezacord cu decizia adoptată, cu referire la prevederile art. 240 din Codul de procedură civilă, art. 9 alin.(1) din Convenția internațională din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, recurenta a menționat că în cadrul cercetării judecătorești, instanța de fond corect a stabilit că separarea părților a derulat într-un mijloc absolut involuntar. În acest sens, în timp ce a reușit preluarea copilului mai mic de la grădiniță, pârâtul a preluat în acea zi cei doi copii aflați în etapă de școlarizare/preșcolarizare. Situația tensionată a părților a fost generată de conflictul celor doi, raportat la lupta pentru domiciliul copiilor minori. În speță se reține o lipsă totală de implicare a autorității tutelare în vederea excluderii conflictului, activitatea autorității constituind catalizator. La caz, nici una din invocările pretinse cu caracter violent în această familie raportat la minori, nu au fost monitorizate, investigate și sesizate de către autoritatea tutelară ca organ primar menit să apere interesele copiilor minori. Litigiul s-a aflat în examinare o durată esențială de timp de la separarea părților, a fraților născuți în aceeași căsătorie. De asemenea audiați în cadrul ședinței de judecată, cei doi minori, xxxxx și xxxxx au relatat instanței versiunea de a rămâne cu traiul la tatăl lor după o durată absolut extinsă de timp de la separarea părților, iar argumentele aduse în acest sens, fiind cu o vocație absolut adultă, care generează criteriul specific alienării parentale. Argumentele aduse de minori s-au axat pe aspecte generale, derulate de-a lungul timpului acumulate în percepție de la tatăl și bunica pe linie paternă a acestora. Copiilor le-a fost îngrădit accesul în colaborare cu mama, din perspectiva implicării organelor competente în restabilirea contactului matern cu cei doi minori, care au preluat apărarea în raport cu mama lor. Rapoartele psihologice realizate la nivelul instituției de învățământ, dar și caracteristicile minorilor, identifică destabilizare emoțională. Mai mult, poziția autorității tutelare urmează a fi apreciată critic 4 de instanță, în măsura în care pe de o parte, aceasta caracterizează mama din punct de vedere negativ, ca fiind agresivă și violentă în raport cu copii săi, iar de altă parte, admite și consimte aflarea în grija acesteia a copilului minor xxxxx, în raport cu care și prin acțiunea reconvențională, Andrei Burduh nu înregistrează pretenții referitor la stabilirea domiciliului cu tatăl. Partea invocă aceleași argumente ca și autoritatea tutelară întru stabilirea domiciliului celorlalți doi minori xxxxx și xxxxx. În cadrul cercetării judecătorești, nici una din părțile interesate nu au probat caracterul violent al mamei în raport cu copiii minori, acest aspect nu a constituit subiect de dezbateri în cadrul comisiilor multidisciplinare ale autorităților tutelare, temei pentru care instanța nu le poate reține ca fiind justificate. Cumulul argumentelor aduse de minori în cadrul ședinței de audiere generală a derulat cu o tensiune critică, chiar dacă a fost în prezența specialiștilor și în lipsa părinților minorilor. Instanța a constatat că, specificul acestor situații vin a fi explicate prin criteriile caracteristice procesului de alienare parentală, care este un proces și rezultat a manipulării psihologice a unui copil prin care acesta arată teamă nejustificată, lipsă de respect sau ostilitate față de un părinte sau un alt membru al familiei. Fenomenul subminează principiile de bază ale Declarației Universale a drepturilor omului și Convenției Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului. Cel mai frecvent, cauza principală este un părinte care dorește să excludă un alt părinte din viața copilului lor, dar și alți membri ai familiei sau prieteni. Instanța a raportat alegațiile minorilor la aceste procese, inclusiv din perspectiva fenomenului ce include o „înstrăinare realistă” - pentru a distinge în acest sens interesul superior al minorilor, raportat la dreptul acestora de a avea o familie pașnică, o dezvoltare liniștită și ambiantă în prezența ambilor părinți. Fiecare din argumentele aduse de cei doi minori în audierile judiciare derulate în limita și înțelesul copiilor, s-a axat exclusiv pe expunerea unor poziții care au fost raportate fie la aspectele comunicate de un adult, fie la elemente despre care minorii nu aveau cum să deslușească și să perceapă la o vârstă atât de fragedă. Mai mult, un minor a fost extrem de reținut în opțiuni de expunere, manifestând caracter pasiv, timid și foarte retras în raport cu subiectul față de care a fost chestionat. Menținerea situației actuale în raport cu copiii minori xxxxx și xxxxx vine a fi absolut periculoasă. Sau chiar și în raportul de intervenție psihologică din 20 iulie 2022, deși se reține o lipsă totală de interes a minorilor fată de interacțiunea cu mama lor, concluzia acestui raport identifică recomandarea referitoare la intervenția psihologică pentru a depăși problemele apărute - specialistul de domeniu, identificând totuși în acest sens o problemă în raport cu aspectul psihologic al minorilor. Astfel, ținându-se cont de interesul superior a copiilor minori, vârsta copilului, calitățile morale ale părinților, relațiile existente între fiecare părinte și copil, în scopul evitării divergențelor pe viitor privind domiciliul copiilor minori, dar și întru evitarea complicațiilor emoționale ce ar genera buna dezvoltare psihologică a copiilor, întru a exclude separarea acestora, 5 instanța de judecată a considerat cererea privind stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama ca fiind întemeiată.
De asemenea, a considerat că este părtinitoare cu poziția intimatului alegația instanței de apel precum că atașamentul copiilor față de tată este mai mare, or, instanța de apel nu a audiat poziția copiilor în această privință, iar concluzia a fost făcută abstract, fără a lua în considerare argumentele mamei și fără a combate concluziile instanței de fond. Astfel, la adoptarea deciziei contestate, instanța de apel nu a luat în considerare prevederile art. 63 din Codul familiei. Totodată judecarea cauzei în ordine de apel a avut loc în lipsa reprezentantului autorității tutelare, fără a fi prezentat un aviz în acest sens și pentru instanța de apel, fiind pus la baza deciziei doar avizul din 14 iulie 2022, care este unul depășit. De asemenea, instanța de apel a ignorat și prevederile art. 63 alin.(1), (2), art. 54 din Codul familiei, or, instanța de apel urma să stabilească posibilitatea audierii opiniei copiilor asupra problemelor care le ating interesele, reieșind din vârsta și gradul lor de maturitate. Acest drept al minorului este consfințit și pe plan internațional, prin prisma prevederilor art. 12 din Convenția ONU privind drepturile copilului adoptată la 20 noiembrie 1989, la New York, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993.
Recurenta a afirmat că soluția instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care s- a ajuns, având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante în speță, În concluzie și în sensul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care își întemeiază hotărârile, iar, având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze noțiunile ce implică o apreciere a faptelor supuse examinării. Instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).
La 16 iulie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului și intervenientului accesoriu copiile recursului declarat, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului (Vol.II, f.d.77-78). 6
Intimatul și intervenientul accesoriu nu au făcut uz de dreptul procedural și nu au depus referințe la cererea de recurs.
La 08 iulie 2025, prin intermediul poștei electronice (Vol.II, f.d. 111), Aureliya Donesko (Burduh), iar la 09 iulie 2025, prin intermediul avocatului Octavian Vârlan, a depus cerere de retragere a recursului, solicitând admiterea acesteia, cu încetarea procedurii în recurs, motivând prin dorința copiilor, care locuiesc în apropiere și contactează ca frații. Totodată, a indicat despre faptul că efectele retragerii recursului și încetării procedurii de recurs îi sunt cunoscute.
În ședința de judecată din 14 iulie 2025, reprezentantul recurentei Aureliya Donesko (Burduh), avocatul Octavian Vârlan, a susținut cererea de retragere a recursului, a solicitat admiterea acesteia cu încetarea procedurii în recurs, motivând că recurenta a considerat că este în interesul superior al copiilor, întrucât copiii comunică între ei. Reprezentantul intimatului Andrei Burduh, avocatul Viorel Procopii, nu a obiectat la admiterea cererii de retragere a recursului, motivând că este dreptul recurentei. Reprezentantul intervenientului accesoriu Structura teritorială de asistență socială Cimișlia (Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cimișlia), Natalia Moraru, a susținut cererea de retragere a recursului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
29. Art. 27 din Codul de procedură civilă: „(1) Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rînd a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare. (2) Instanța nu admite dispunerea de un drept sau folosirea modalității de apărare dacă aceste acte contravin legii ori încalcă drepturile sau interesele legitime ale persoanei.”
Art. 56 din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt în drept să ia cunoștință de materialele dosarului, să facă extrase și copii de pe ele, să solicite recuzări, să prezinte probe și să participe la cercetarea lor, să pună întrebări altor participanți la proces, martorilor, experților și specialiștilor, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanței explicații orale și scrise, să expună argumente și considerente asupra problemelor care apar în dezbaterile judiciare, să înainteze obiecții împotriva demersurilor, argumentelor și considerentelor celorlalți participanți, să atace actele judiciare și să-și exercite toate drepturile procedurale acordate de legislația procedurală civilă. (2) Participanții la proces se bucură de drepturi procesuale egale și au obligații procesuale egale, cu unele excepții stabilite de lege în dependență de poziția pe care o ocupă în proces.”
Art. 443 din Codul de procedură civilă: „(1) Pînă la pronunțarea deciziei, recurentul are dreptul să își retragă recursul printr-o cerere scrisă. Cererea de retragere a recursului se depune în instanța care a fost învestită cu judecarea recursului. 7 (2) În cazul retragerii recursului, instanța competentă dispune, printr-o încheiere irevocabilă, încetarea procedurii în recurs.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
32. Studiind materialele cauzei civile, cererea de retragere a recursului, audiind poziția participanților la proces prezenți, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite cererea și a înceta procedura în recurs, din motivele ce succed.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, la 01 iulie 2024, prin intermediul poștei terestre (Vol.II, f.d.61), Aureliya Donesko (Burduh), reprezentată de avocatul Vladislav Berezovschi, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 29 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat (Vol.II, f.d.61-68).
Prin decizia din 29 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat s-a admis apelul declarat de Andrei Burduh, reprezentat de avocatul Andrei Cojocaru și s-a casat parțial hotărârea din 08 iunie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și anume în partea stabilirii domiciliului copiilor minori și în partea respingerii acțiunii reconvenționale cu pronunțarea unei noi hotărâri. S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Aureliya Burduh împotriva lui Andrei Burduh cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori. S-a stabilit domiciliul copilului minor xxxxx, născută la xxxxx, după desfacerea căsătoriei, cu mama Aureliya Burduh. S-a respins ca nefondată cerința Aureliyei Burduh privind stabilirea domiciliului copiilor minori xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută la xxxxx, după desfacerea căsătoriei, cu mama Aureliya Burduh. S-a admis acțiunea reconvențională înaintată de Andrei Burduh împotriva Aureliyei Burduh, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cimișlia cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori. S-a stabilit domiciliul copiilor minori xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută la xxxxx, după desfacerea căsătoriei, cu tatăl Andrei Burduh. În rest, dispozițiile hotărârii instanței de fond s-au menținut (Vol.II, f.d.50-56).
Prin hotărârea enunțată a primei instanțe, s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Aureliya Burduh. S-a desfăcut căsătoria înregistrată la 23 noiembrie 2012 între Andrei Burduh și Aureliya Burduh de către Primăria satului xxxxx, raionul Cimișlia sub nr.
S-a stabilit domiciliul copiilor minori xxxxx, născută la xxxxx, xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută la xxxxx, după desfacerea căsătoriei, cu reclamanta Aureliya Burduh. S-a respins ca neîntemeiată acțiunea reconvențională înaintată de Andrei Burduh împotriva Aureliyei Burduh, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cimișlia cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori (Vol.I, f.d.158-159, 167- 173). 36. Ulterior declarării recursului, la 08 iulie 2025, prin intermediul poștei electronice, Aureliya Donesko (Burduh), iar la 09 iulie 2025, 8 inclusiv prin intermediul avocatului Octavian Vârlan, a depus cerere de retragere a recursului, cu încetarea procedurii în recurs, motivând că aceasta este dorința copiilor, care locuiesc în apropiere și contactează ca frații. Totodată, a indicat despre faptul că efectele retragerii recursului și încetării procedurii de recurs îi sunt cunoscute (Vol.II, f.d.111-115).
Circumstanțele conturate denotă că recurenta Aureliya Donesko (Burduh) a făcut uz de dreptul său procedural, și-a retras cererea de recurs depusă la 01 iulie 2024, prin intermediul poștei terestre (Vol.II, f.d.61), în numele căreia a acționat avocatul Vladislav Berezovschi, împotriva deciziei din 29 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat. Cererea de retragere a recursului a fost formulată până la pronunțarea actului judecătoresc pe marginea acestui recurs.
De altfel, normele procedurale citate îi garantează recurentei disponibilitatea în drepturile și mijloacele procedurale, inclusiv cel de a retrage și/sau renunța la cererile depuse, drept valorificat la caz de recurentă.
Din considerentele redate, având în vedere faptul că retragerea cererii de recurs este un drept al participanților la proces, în special al recurentei, precum și a indicat că îi sunt cunoscute efectele retragerii recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite cererea depusă de Aureliya Donesko (Burduh), inclusiv prin intermediul avocatului Octavian Vârlan, de retragere a recursului cu încetarea procedurii în recurs.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 269-270 și art. 443 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite cererea depusă de Aureliya Donesko (Burduh), inclusiv prin intermediul avocatului Octavian Vârlan, cu privire la retragerea recursului și încetarea procedurii în recurs. Încetează procedura în recurs, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Aureliya Donesko (Burduh) împotriva lui Andrei Burduh, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cimișlia (în prezent Structura teritorială de asistență socială Cimișlia) cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și cererea reconvențională înaintată de Andrei Burduh împotriva Aureliyei Donesko (Burduh), intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cimișlia (în prezent Structura teritorială de asistență socială Cimișlia) cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori, la recursul declarat de Aureliya Donesko (Burduh), reprezentată de avocatul Vladislav Berezovschi, împotriva deciziei din 29 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat. Încheierea este irevocabilă. 9 Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Ion Munteanu 10
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.