2ra-813/24 — stabilirea domiciliului copiilor minori
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- stabilirea domiciliului copiilor minori
- Temei legal
- retragerea recursului
2ra-813/24 — stabilirea domiciliului copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la admiterea cererii depuse de Aureliya Donesko (Burduh),
inclusiv prin intermediul avocatului Octavian Vârlan, de retragere a
recursului, cu încetarea procedurii în recurs,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Aureliya Donesko (Burduh) împotriva lui Andrei Burduh, intervenient
accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cimișlia (în
prezent Structura teritorială de asistență socială Cimișlia) cu privire la
desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și cererea
reconvențională înaintată de Andrei Burduh împotriva Aureliyei Donesko
(Burduh), intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a
Familiei Cimișlia (în prezent Structura teritorială de asistență socială
Cimișlia) cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori,
împotriva deciziei din 29 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat,
(Dosarul nr. 2ra-813/24
NR. PIGD 2-22060616-01-2ra-15072024)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023.
Disponibilitatea în drepturi. Retragerea recursului.
Judecătoria Cimișlia, sediul Central, jud. M. Ganganu,
Curtea de Apel Comrat, jud. Șt. Starciuc, D. Fujenco, G. Colev,
14 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință de judecată publică cu prezența
reprezentatului recurentei, avocatul Octavian Vârlan, reprezentantului
intimatului, avocatul Viorel Procopii, reprezentantului intervenientului
accesoriu Structura teritorială de asistență socială Cimișlia (Direcția
Asistență Socială și Protecție a Familiei Cimișlia), Natalia Moraru,
cererea depusă de Aureliya Donesko (Burduh), inclusiv prin
intermediul avocatului Octavian Vârlan, de retragere a recursului
declarat de Aureliya Donesko (Burduh), prin intermediul avocatului
Vladislav Berezovschi,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 aprilie 2022, Aureliya Burduh (Donesko) a depus cerere de
chemare în judecată împotriva lui Andrei Burduh, solicitând desfacerea
căsătoriei încheiate cu Andrei Burduh, stabilirea domiciliului copiilor
minori: xxxxx, născută la xxxxx, xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută
la xxxxx, cu mama.
În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, la 23 noiembrie 2012 a
fost înregistrată căsătoria cu Andrei Burduh, trecută în registrul actelor de
stare civilă sub nr. 23 de către Primăria sat. xxxxx, raionul Cimișlia. Iar la
xxxxx s-a născut fiica xxxxx, la xxxxx fiul xxxxx și la xxxxx fiica xxxxx.
Totodată, a menționat că s-a căsătorit cu pârâtul, fiind mai mare ca
vârstă decât ea. De la începutul căsătoriei nu avea dreptul la cuvânt, la
propria părere și nici dreptul la salariul soțului, care nu îi dădea nici un ban,
fiind cu buget separat. În ultimii doi-trei ani de căsătorie, pârâtul îi vorbea
urât față de socri, față de prieteni. De multe ori, ea lua copiii și plecau la
părinți, deoarece nu mai suporta cum era numită și umilită ea și rudele sale.
Reclamanta a precizat că fiind în concediu de maternitate, nu i s-a dat
niciodată bani să-și cumpere cele necesare și nici nu știa ce salariu are soțul,
deoarece ascundea banii la părinți. La fel, părinții se implicau în viața de
cuplu.
Deși de multe ori a luat copiii și a abandonat domiciliul, nu s-a schimbat
nimic în relațiile lor. Încercările de a păstra căsătoria au eșuat. Mai mult de
trei ani sunt separați și nu dorește un termen de împăcare.
Referitor la stabilirea domiciliului copiilor minori, reclamanta a
declarat că ambii au aceleași condiții de trai, aceleași drepturi și obligații
1
asupra copiilor. Va avea grijă ca copiii să comunice cu tatăl lor, să aibă relații
normale și să nu fie afectați de relația lor. La fel, a specificat că de specialitate
este pedagog și psiholog, o va ajuta la creșterea și educarea copiilor într-un
mod corect.
Pârâtul nu a dorit benevol să desfacă căsătoria la ASP, serviciul stare
civilă și nici să stabilească domiciliul copiilor minori, de aceea s-a adresat în
instanța de judecată cu cererea enunțată.
La 06 iunie 2022, Andrei Burduh, reprezentat de avocatul Andrei
Cojocaru, a depus cerere reconvențională împotriva Aureliyei Burduh,
intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei
Cimișlia, solicitând stabilirea domiciliului copiilor minori: xxxxx, născută la
xxxxx și xxxxx, născut la xxxxx cu tata.
În motivarea cererii, reclamantul a invocat că, la 23 noiembrie 2012 a
înregistrat căsătoria cu Aureliya Burduh, trecută în Registrul actelor de stare
civilă sub nr. 36 de către Primăria xxxxx, raionul Cimișlia. Iar la xxxxx s-a
născut fiica xxxxx și la xxxxx fiul xxxxx.
Totodată, a afirmat că a rămas uimit când a fost înștiințat despre
faptul inițierii amiabile a procedurii de desfacere a căsătoriei și determinării
domiciliului copiilor minori. De la înregistrarea căsătoriei și până la primirea
înștiințării despre desfacerea căsătoriei, nu a manifestat niciodată față de
soție și copii acțiuni ilegale, permanent crea o atmosferă de armonie și
înțelegere reciprocă în familie. În final, a optat pentru desfacerea căsătoriei
fără acordarea termenului de împăcare.
Referitor la determinarea domiciliului copiilor minori, a indicat că
aceștea sunt atașați mai mult de el. Are toate condițiile de trai necesare pentru
creșterea și educarea copiilor, dispune de casă proprie, baie, spații locuibile
pentru fiecare membru a familiei. De altfel, copiii minori xxxxx și xxxxx
locuiesc cu tatăl și și-au expus dorința să domicilieze cu acesta, nefiind
influențați.
De asemenea, a afirmat că este caracterizat pozitiv în societate, deține
permis de conducere, nu a fost tras la răspundere contravențională sau
penală, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru. La fel, este
susținut material și de către părinții săi.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea din 06 mai 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central, s-a atras în proces Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei
Cimișlia, în calitate de intervenient accesoriu.
Prin încheierea consemnată în procesul-verbal al ședinței de judecată
din 22 iunie 2022, s-a acceptat pe rol cererea reconvențională.
Prin încheierea din 31 octombrie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central, s-a dispus efectuarea expertizei psihologico-judiciară a copiilor
2
minori xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută la xxxxx, cu suspendarea
procesului. Iar prin încheierea din 26 ianuarie 2023 a Judecătoriei Cimișlia,
sediul Central, s-a reluat procesul civil.
Prin încheierea din 06 februarie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central, s-a dispus evaluarea psihologică în vederea determinării gradului de
traumatizare a copiilor minori xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută la
xxxxx, cu suspendarea procesului. Iar prin încheierea din 27 februarie 2023
a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a reluat procesul civil.
Prin hotărârea din 08 iunie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central, s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de
Aureliya Burduh. S-a desfăcut căsătoria înregistrată la 23 noiembrie 2012
între Andrei Burduh și Aureliya Burduh de către Primăria satului xxxxx,
raionul Cimișlia sub nr. 36. S-a stabilit domiciliul copiilor minori xxxxx,
născută la xxxxx, xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută la xxxxx, după
desfacerea căsătoriei, cu reclamanta Aureliya Burduh. S-a respins ca
neîntemeiată acțiunea reconvențională înaintată de Andrei Burduh împotriva
Aureliyei Burduh, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și
Protecție a Familiei Cimișlia cu privire la determinarea domiciliului copiilor
minori.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 22 iunie 2023, Andrei Burduh, reprezentat de avocatul Andrei
Cojocaru, a declarat apel împotriva hotărârii din 08 iunie 2023 a Judecătoriei
Cimișlia, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a
hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi decizii de admitere integrală a
acțiunii reconvenționale.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 29 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat s-a admis
apelul declarat de Andrei Burduh, reprezentat de avocatul Andrei Cojocaru
și s-a casat parțial hotărârea din 08 iunie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central și anume în partea stabilirii domiciliului copiilor minori și în partea
respingerii acțiunii reconvenționale cu pronunțarea unei noi hotărâri. S-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Aureliya Burduh
împotriva lui Andrei Burduh cu privire la stabilirea domiciliului copiilor
minori. S-a stabilit domiciliul copilului minor xxxxx, născută la xxxxx, după
desfacerea căsătoriei, cu mama Aureliya Burduh. S-a respins ca nefondată
cerința Aureliyei Burduh privind stabilirea domiciliului copiilor minori
xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută la xxxxx, după desfacerea
căsătoriei, cu mama Aureliya Burduh. S-a admis acțiunea reconvențională
înaintată de Andrei Burduh împotriva Aureliyei Burduh, intervenient
accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cimișlia cu
privire la determinarea domiciliului copiilor minori. S-a stabilit domiciliul
copiilor minori xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută la xxxxx, după
3
desfacerea căsătoriei, cu tatăl Andrei Burduh. În rest, dispozițiile hotărârii
instanței de fond s-au menținut.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 01 iulie 2024, prin intermediul poștei terestre (Vol.II, f.d.74),
Aureliya Donesko (Burduh), reprezentată de avocatul Vladislav
Berezovschi, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 29 februarie
2024 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea acesteia, casarea
integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei decizii de menținere a
hotărârii primei instanțe.
În susținerea recursului, recurenta a invocat prin prisma art. 432 alin.
(1) lit. a),e), d) din Codul de procedură civilă interpretarea legii din hotărârea
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;
Curtea de Apel Comrat a pronunțat o decizie arbitrară care se bazează în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; hotărârea sau
decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces.
În dezacord cu decizia adoptată, cu referire la prevederile art. 240 din
Codul de procedură civilă, art. 9 alin.(1) din Convenția internațională din 20
noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica
Moldova din 25 februarie 1993, recurenta a menționat că în cadrul cercetării
judecătorești, instanța de fond corect a stabilit că separarea părților a derulat
într-un mijloc absolut involuntar. În acest sens, în timp ce a reușit preluarea
copilului mai mic de la grădiniță, pârâtul a preluat în acea zi cei doi copii
aflați în etapă de școlarizare/preșcolarizare. Situația tensionată a părților a
fost generată de conflictul celor doi, raportat la lupta pentru domiciliul
copiilor minori. În speță se reține o lipsă totală de implicare a autorității
tutelare în vederea excluderii conflictului, activitatea autorității constituind
catalizator. La caz, nici una din invocările pretinse cu caracter violent în
această familie raportat la minori, nu au fost monitorizate, investigate și
sesizate de către autoritatea tutelară ca organ primar menit să apere interesele
copiilor minori. Litigiul s-a aflat în examinare o durată esențială de timp de
la separarea părților, a fraților născuți în aceeași căsătorie. De asemenea
audiați în cadrul ședinței de judecată, cei doi minori, xxxxx și xxxxx au
relatat instanței versiunea de a rămâne cu traiul la tatăl lor după o durată
absolut extinsă de timp de la separarea părților, iar argumentele aduse în
acest sens, fiind cu o vocație absolut adultă, care generează criteriul specific
alienării parentale. Argumentele aduse de minori s-au axat pe aspecte
generale, derulate de-a lungul timpului acumulate în percepție de la tatăl și
bunica pe linie paternă a acestora. Copiilor le-a fost îngrădit accesul în
colaborare cu mama, din perspectiva implicării organelor competente în
restabilirea contactului matern cu cei doi minori, care au preluat apărarea în
raport cu mama lor. Rapoartele psihologice realizate la nivelul instituției de
învățământ, dar și caracteristicile minorilor, identifică destabilizare
emoțională. Mai mult, poziția autorității tutelare urmează a fi apreciată critic
4
de instanță, în măsura în care pe de o parte, aceasta caracterizează mama din
punct de vedere negativ, ca fiind agresivă și violentă în raport cu copii săi,
iar de altă parte, admite și consimte aflarea în grija acesteia a copilului minor
xxxxx, în raport cu care și prin acțiunea reconvențională, Andrei Burduh nu
înregistrează pretenții referitor la stabilirea domiciliului cu tatăl. Partea
invocă aceleași argumente ca și autoritatea tutelară întru stabilirea
domiciliului celorlalți doi minori xxxxx și xxxxx. În cadrul cercetării
judecătorești, nici una din părțile interesate nu au probat caracterul violent al
mamei în raport cu copiii minori, acest aspect nu a constituit subiect de
dezbateri în cadrul comisiilor multidisciplinare ale autorităților tutelare,
temei pentru care instanța nu le poate reține ca fiind justificate. Cumulul
argumentelor aduse de minori în cadrul ședinței de audiere generală a derulat
cu o tensiune critică, chiar dacă a fost în prezența specialiștilor și în lipsa
părinților minorilor. Instanța a constatat că, specificul acestor situații vin a fi
explicate prin criteriile caracteristice procesului de alienare parentală, care
este un proces și rezultat a manipulării psihologice a unui copil prin care
acesta arată teamă nejustificată, lipsă de respect sau ostilitate față de un
părinte sau un alt membru al familiei. Fenomenul subminează principiile de
bază ale Declarației Universale a drepturilor omului și Convenției
Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului. Cel mai
frecvent, cauza principală este un părinte care dorește să excludă un alt
părinte din viața copilului lor, dar și alți membri ai familiei sau prieteni.
Instanța a raportat alegațiile minorilor la aceste procese, inclusiv din
perspectiva fenomenului ce include o „înstrăinare realistă” - pentru a distinge
în acest sens interesul superior al minorilor, raportat la dreptul acestora de a
avea o familie pașnică, o dezvoltare liniștită și ambiantă în prezența ambilor
părinți. Fiecare din argumentele aduse de cei doi minori în audierile judiciare
derulate în limita și înțelesul copiilor, s-a axat exclusiv pe expunerea unor
poziții care au fost raportate fie la aspectele comunicate de un adult, fie la
elemente despre care minorii nu aveau cum să deslușească și să perceapă la
o vârstă atât de fragedă. Mai mult, un minor a fost extrem de reținut în opțiuni
de expunere, manifestând caracter pasiv, timid și foarte retras în raport cu
subiectul față de care a fost chestionat. Menținerea situației actuale în raport
cu copiii minori xxxxx și xxxxx vine a fi absolut periculoasă. Sau chiar și în
raportul de intervenție psihologică din 20 iulie 2022, deși se reține o lipsă
totală de interes a minorilor fată de interacțiunea cu mama lor, concluzia
acestui raport identifică recomandarea referitoare la intervenția psihologică
pentru a depăși problemele apărute - specialistul de domeniu, identificând
totuși în acest sens o problemă în raport cu aspectul psihologic al minorilor.
Astfel, ținându-se cont de interesul superior a copiilor minori, vârsta
copilului, calitățile morale ale părinților, relațiile existente între fiecare
părinte și copil, în scopul evitării divergențelor pe viitor privind domiciliul
copiilor minori, dar și întru evitarea complicațiilor emoționale ce ar genera
buna dezvoltare psihologică a copiilor, întru a exclude separarea acestora,
5
instanța de judecată a considerat cererea privind stabilirea domiciliului
copiilor minori cu mama ca fiind întemeiată.
De asemenea, a considerat că este părtinitoare cu poziția intimatului
alegația instanței de apel precum că atașamentul copiilor față de tată este mai
mare, or, instanța de apel nu a audiat poziția copiilor în această privință, iar
concluzia a fost făcută abstract, fără a lua în considerare argumentele mamei
și fără a combate concluziile instanței de fond. Astfel, la adoptarea deciziei
contestate, instanța de apel nu a luat în considerare prevederile art. 63 din
Codul familiei. Totodată judecarea cauzei în ordine de apel a avut loc în lipsa
reprezentantului autorității tutelare, fără a fi prezentat un aviz în acest sens
și pentru instanța de apel, fiind pus la baza deciziei doar avizul din 14 iulie
2022, care este unul depășit. De asemenea, instanța de apel a ignorat și
prevederile art. 63 alin.(1), (2), art. 54 din Codul familiei, or, instanța de apel
urma să stabilească posibilitatea audierii opiniei copiilor asupra problemelor
care le ating interesele, reieșind din vârsta și gradul lor de maturitate. Acest
drept al minorului este consfințit și pe plan internațional, prin prisma
prevederilor art. 12 din Convenția ONU privind drepturile copilului adoptată
la 20 noiembrie 1989, la New York, în vigoare pentru Republica Moldova
din 25 februarie 1993.
Recurenta a afirmat că soluția instanței de apel nu conține o
argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care s-
a ajuns, având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele
importante în speță, În concluzie și în sensul art. 6§1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate
motivele pe care își întemeiază hotărârile, iar, având în vedere caracterul
determinant al concluziilor sale, să precizeze noțiunile ce implică o apreciere
a faptelor supuse examinării. Instanțele judecătorești sunt obligate să-și
motiveze soluțiile și concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările
care sunt pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns
special în hotărâre. În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un
răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda
părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a
fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din
CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).
La 16 iulie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimatului și intervenientului accesoriu copiile recursului declarat, creând
astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de
derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului
(Vol.II, f.d.77-78).
6
Intimatul și intervenientul accesoriu nu au făcut uz de dreptul
procedural și nu au depus referințe la cererea de recurs.
La 08 iulie 2025, prin intermediul poștei electronice (Vol.II, f.d.
111), Aureliya Donesko (Burduh), iar la 09 iulie 2025, prin intermediul
avocatului Octavian Vârlan, a depus cerere de retragere a recursului,
solicitând admiterea acesteia, cu încetarea procedurii în recurs, motivând
prin dorința copiilor, care locuiesc în apropiere și contactează ca frații.
Totodată, a indicat despre faptul că efectele retragerii recursului și încetării
procedurii de recurs îi sunt cunoscute.
În ședința de judecată din 14 iulie 2025, reprezentantul recurentei
Aureliya Donesko (Burduh), avocatul Octavian Vârlan, a susținut cererea
de retragere a recursului, a solicitat admiterea acesteia cu încetarea
procedurii în recurs, motivând că recurenta a considerat că este în interesul
superior al copiilor, întrucât copiii comunică între ei.
Reprezentantul intimatului Andrei Burduh, avocatul Viorel Procopii, nu
a obiectat la admiterea cererii de retragere a recursului, motivând că este
dreptul recurentei.
Reprezentantul intervenientului accesoriu Structura teritorială de
asistență socială Cimișlia (Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei
Cimișlia), Natalia Moraru, a susținut cererea de retragere a recursului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 27 din Codul de procedură civilă:
„(1) Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în
primul rînd a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul
legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege
modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.
(2) Instanța nu admite dispunerea de un drept sau folosirea modalității de apărare dacă
aceste acte contravin legii ori încalcă drepturile sau interesele legitime ale persoanei.”
Art. 56 din Codul de procedură civilă:
„(1) Participanții la proces sînt în drept să ia cunoștință de materialele dosarului, să
facă extrase și copii de pe ele, să solicite recuzări, să prezinte probe și să participe la
cercetarea lor, să pună întrebări altor participanți la proces, martorilor, experților și
specialiștilor, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanței explicații orale și
scrise, să expună argumente și considerente asupra problemelor care apar în
dezbaterile judiciare, să înainteze obiecții împotriva demersurilor, argumentelor și
considerentelor celorlalți participanți, să atace actele judiciare și să-și exercite toate
drepturile procedurale acordate de legislația procedurală civilă.
(2) Participanții la proces se bucură de drepturi procesuale egale și au obligații
procesuale egale, cu unele excepții stabilite de lege în dependență de poziția pe care o
ocupă în proces.”
Art. 443 din Codul de procedură civilă:
„(1) Pînă la pronunțarea deciziei, recurentul are dreptul să își retragă recursul printr-o
cerere scrisă. Cererea de retragere a recursului se depune în instanța care a fost învestită
cu judecarea recursului.
7
(2) În cazul retragerii recursului, instanța competentă dispune, printr-o încheiere
irevocabilă, încetarea procedurii în recurs.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Studiind materialele cauzei civile, cererea de retragere a recursului,
audiind poziția participanților la proces prezenți, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite cererea și a înceta
procedura în recurs, din motivele ce succed.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, la
01 iulie 2024, prin intermediul poștei terestre (Vol.II, f.d.61), Aureliya
Donesko (Burduh), reprezentată de avocatul Vladislav Berezovschi, a depus
cerere de recurs împotriva deciziei din 29 februarie 2024 a Curții de Apel
Comrat (Vol.II, f.d.61-68).
Prin decizia din 29 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat s-a admis
apelul declarat de Andrei Burduh, reprezentat de avocatul Andrei Cojocaru
și s-a casat parțial hotărârea din 08 iunie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central și anume în partea stabilirii domiciliului copiilor minori și în partea
respingerii acțiunii reconvenționale cu pronunțarea unei noi hotărâri. S-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Aureliya Burduh
împotriva lui Andrei Burduh cu privire la stabilirea domiciliului copiilor
minori. S-a stabilit domiciliul copilului minor xxxxx, născută la xxxxx, după
desfacerea căsătoriei, cu mama Aureliya Burduh. S-a respins ca nefondată
cerința Aureliyei Burduh privind stabilirea domiciliului copiilor minori
xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută la xxxxx, după desfacerea
căsătoriei, cu mama Aureliya Burduh. S-a admis acțiunea reconvențională
înaintată de Andrei Burduh împotriva Aureliyei Burduh, intervenient
accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cimișlia cu
privire la determinarea domiciliului copiilor minori. S-a stabilit domiciliul
copiilor minori xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută la xxxxx, după
desfacerea căsătoriei, cu tatăl Andrei Burduh. În rest, dispozițiile hotărârii
instanței de fond s-au menținut (Vol.II, f.d.50-56).
Prin hotărârea enunțată a primei instanțe, s-a admis integral cererea
de chemare în judecată depusă de Aureliya Burduh. S-a desfăcut căsătoria
înregistrată la 23 noiembrie 2012 între Andrei Burduh și Aureliya Burduh de
către Primăria satului xxxxx, raionul Cimișlia sub nr. 36. S-a stabilit
domiciliul copiilor minori xxxxx, născută la xxxxx, xxxxx, născut la xxxxx
și xxxxx, născută la xxxxx, după desfacerea căsătoriei, cu reclamanta
Aureliya Burduh. S-a respins ca neîntemeiată acțiunea reconvențională
înaintată de Andrei Burduh împotriva Aureliyei Burduh, intervenient
accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cimișlia cu
privire la determinarea domiciliului copiilor minori (Vol.I, f.d.158-159, 167-
173).
Ulterior declarării recursului, la 08 iulie 2025, prin intermediul
poștei electronice, Aureliya Donesko (Burduh), iar la 09 iulie 2025,
8
inclusiv prin intermediul avocatului Octavian Vârlan, a depus cerere de
retragere a recursului, cu încetarea procedurii în recurs, motivând că aceasta
este dorința copiilor, care locuiesc în apropiere și contactează ca frații.
Totodată, a indicat despre faptul că efectele retragerii recursului și încetării
procedurii de recurs îi sunt cunoscute (Vol.II, f.d.111-115).
Circumstanțele conturate denotă că recurenta Aureliya Donesko
(Burduh) a făcut uz de dreptul său procedural, și-a retras cererea de recurs
depusă la 01 iulie 2024, prin intermediul poștei terestre (Vol.II, f.d.61), în
numele căreia a acționat avocatul Vladislav Berezovschi, împotriva deciziei
din 29 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat. Cererea de retragere a
recursului a fost formulată până la pronunțarea actului judecătoresc pe
marginea acestui recurs.
De altfel, normele procedurale citate îi garantează recurentei
disponibilitatea în drepturile și mijloacele procedurale, inclusiv cel de a
retrage și/sau renunța la cererile depuse, drept valorificat la caz de recurentă.
Din considerentele redate, având în vedere faptul că retragerea cererii
de recurs este un drept al participanților la proces, în special al recurentei,
precum și a indicat că îi sunt cunoscute efectele retragerii recursului,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
admite cererea depusă de Aureliya Donesko (Burduh), inclusiv prin
intermediul avocatului Octavian Vârlan, de retragere a recursului cu
încetarea procedurii în recurs.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 269-270 și art. 443 din
Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite cererea depusă de Aureliya Donesko (Burduh), inclusiv prin
intermediul avocatului Octavian Vârlan, cu privire la retragerea recursului și
încetarea procedurii în recurs.
Încetează procedura în recurs, în cauza civilă intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Aureliya Donesko (Burduh) împotriva lui
Andrei Burduh, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție
a Familiei Cimișlia (în prezent Structura teritorială de asistență socială
Cimișlia) cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor
minori și cererea reconvențională înaintată de Andrei Burduh împotriva
Aureliyei Donesko (Burduh), intervenient accesoriu Direcția Asistență
Socială și Protecție a Familiei Cimișlia (în prezent Structura teritorială de
asistență socială Cimișlia) cu privire la determinarea domiciliului copiilor
minori, la recursul declarat de Aureliya Donesko (Burduh), reprezentată de
avocatul Vladislav Berezovschi, împotriva deciziei din 29 februarie 2024 a
Curții de Apel Comrat.
Încheierea este irevocabilă.
9
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Munteanu
10