2ra-1440/23 — incasarea despagubirii de asigurare s.a.

2ra-1440/23 — incasarea despagubirii de asigurare s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Compania de

Asigurări „Galas” Societate pe Acțiuni,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe

Acțiuni împotriva Companiei de Asigurări „Galas” Societate pe Acțiuni,

intervenient accesoriu Buruiana Gheorghe cu privire la încasarea

despăgubirii de asigurare în ordine de regres și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 17 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Compania de Asigurări „Galas” Societate pe

Acțiuni și menținută hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru,

(Dosarul nr. 2ra-1440/23

NR.PIGD 2-19108943-01-2ra-15092023)

Recursul inadmisibil este vădit neîntemeiat.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie temei de casare a

acesteia.

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: N. Lupașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Sîrbu, R. Pulbere, D. Dulghieru)

09 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de

Compania de Asigurări „Galas” Societate pe Acțiuni,

Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:

Stela Procopciuc, Președinte

Oxana Parfeni,

Ion Munteanu, Judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT:

depus cerere de chemare în judecată împotriva CA „Galas” SA, intervenient

accesoriu Buruiana Gheorghe cu privire la încasarea despăgubirii de

asigurare în ordine de regres și compensarea cheltuielilor de judecată.

2017, în calitate de asigurator a încheiat cu D.M., în calitate de asigurat,

contractul de asigurare facultativă a mijloacelor de transport auto-casco

nr.*****, prin care a fost asigurat automobilul de model „*****”, anul

producerii *****, număr de înregistrare *****, contra mai multor riscuri,

inclusiv și riscul contra prejudiciilor ca rezultat al accidentelor de circulație.

un accident rutier, unde autovehiculul de model „*****”, cu nr. de

înregistrare *****, condus de Buruiana Gheorghe a tamponat automobilul

de model „*****”, anul producerii *****, număr de înregistrare *****,

condus de D.M.

„*****”, cu nr. de înregistrare *****, condus de Buruiana Gheorghe deținea

poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă, eliberată de CA „Galas”

SA, valabilă la momentul producerii accidentului rutier.

decembrie 2017, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut

Buruiana Gheorghe pentru încălcarea prevederilor pct.45 alin.(1) din

Regulamentul circulației rutiere, fapta fiind calificată în baza art.242 alin.(2)

din Codul contravențional, fiind sancționat cu amendă în mărime de *****

de lei.

sediul Centru a fost declarat nul procesul-verbal cu privire la contravenție

seria nr. ***** din 20 decembrie 2017 întocmit în privința lui Buruiană

Gheorghe pe indicele contravenției prevăzute de art.242 alin.(2) din Codul

contravențional și anulată decizia agentului constatator prin ca re a fost

aplicată sancțiune lui Buruiană Gherghe sub formă de amendă în mărime de

1

***** de lei și ***** punct de penalizare, cu încetarea procesului

contravențional pornit în privința lui Buruiană Gheorghe din lipsa faptei

contravenționale.

sediul Centru a constatat că vinovat de tamponarea autovehiculului de model

„*****”, cu număr de înmatriculare *****, condus de D.M., a fost

recunoscut Buruiana Gheorghe, fapt recunoscut de către ultimul în procesul

dat de judecată.

companiile de asigurări cu care aveau întocmite contracte de asigurare.

pornit dosarul de daune nr.***** din 31 octombrie 2017.

proces-verbal de constatare a pagubelor semnate de părțile implicate și de

reprezentantul CA „Galas” SA.

declarat este caz asigurat și urmează a fi despăgubit.

automobilului avariat de model „*****”, cu număr de înmatriculare *****,

constituie suma de ***** de lei.

dispusă recunoașterea evenimentului produs drept caz asigurat și achitarea

persoanei păgubite despăgubirea de asigurare în sumă de ***** de lei.

unitatea de specialitate SC „*****” SRL pentru asigurat, fapt confirmat prin

ordinul de plată, iar suma de ***** de lei a fost achitată în numerar

asiguratorului.

reclamanta a indicat că, având în vedere că persoana responsabilă de

cauzarea prejudiciului în rezultatul unui delict deține contract de asigurare

obligatorie de răspundere civilă auto la CA „Galas” SA, iar reprezentantul

ultimei a contrasemnat procesul-verbal de constatare a pagubelor, în temeiul

Legii nr.414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, este îndreptățită să

se adreseze asiguratorului RCA cu solicitarea recuperării sumei prejudiciului

în limita răspunderii sale prevăzute la art.40 alin.(7).

reclamanta a menționat că potrivit normei date de drept în cazul în care la

data producerii accidentului rutier, persoana păgubită are încheiat contract

de asigurare benevolă de bunuri (CASCO) pentru bunurile avariate sau

distruse prin accident de autovehicule, aceasta va fi despăgubită în temeiul

2

contractului respectiv. Iar, conform art.22 alin.(12) din Legea nr.414/2006,

în cazul când persoana păgubită se adresează asigurătorului cu care are

încheiat contract de asigurare de bunuri pentru recuperarea prejudiciului,

constatarea avariilor, soluțiile tehnologice adoptate, evaluarea și stabilirea

despăgubirilor vor fi opozabile asigurătorului de răspundere civilă auto al

persoanei vinovate, în limita prevederilor prezentei legi.

de asigurare benevolă persoanei păgubite, respectiv este îndreptățită să se

adreseze cu prezenta acțiune de preluare a riscului asiguratorului împotriva

asigurătorului de răspundere civilă auto privind încasarea sumei achitate,

care nu va depăși limitele prevăzute de art.14 din Legea nr.414/2006.

prezentate CA „Galas” SA, acte suplimentare nu au fost solicitate.

Legea nr.414/2006, reclamanta a notat că după achitarea despăgubirii de

asigurare conform contractului CASCO, persoana păgubită a cedat dreptul

de creanță față de delincvent CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA,

care a subrogat în drepturi pe asiguratul său, D.M., și în limita despăgubirii

achitate, este în drept de a formula pretenții față de responsabilul de

producerea pagubei sau față de asiguratorul RCA la care acesta s-a asigurat

de răspundere civilă.

a înaintat CA „Galas” SA reclamația nr.*****, prin care a solicitat achitarea

despăgubirii de asigurare în mod benevol, însă prin răspunsul din 25 ianuarie

2019 a primit refuz în achitarea despăgubirii de asigurare, fapt ce a generat

înaintarea prezentei acțiuni în ordine de regres.

a solicitat admiterea acțiunii, încasarea în ordine de regres din contul CA

„Galas” SA în beneficiul său a despăgubirii de asigurare în sumă de *****

de lei și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de ***** de lei

pentru asistență juridică și ***** de lei taxa de stat.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:

sediul Centru a fost parțial admisă acțiunea depusă de CA „Donaris Vienna

Insurance Group” SA. S-a încasat din contul CA „Galas” SA în beneficiul

CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA suma de ***** de lei cu titlu de

despăgubire de asigurare, ***** de lei cheltuieli de asistență juridică și

***** de lei taxa de stat achitată la depunerea acțiunii, în total ***** de lei.

3

În rest, acțiunea CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA a fost respinsă

ca neîntemeiată.

constatând că la 20 ianuarie 2017 între CA „Donaris Vienna Insurance

Group” SA, în calitate de asigurător, și D.M., în calitate de asigurat, a fost

încheiat contractul de asigurare facultativă a mijloacelor de transport auto-

Casco nr.*****, prin care a fost asigurat automobilul de model „*****”, anul

producerii *****, număr de înmatriculare *****, contra mai multor riscuri,

inclusiv și de riscul contra prejudiciilor ca rezultat al accidentelor de

circulație. La 22.10.2017, orele 13:20, în mun. Chișinău s-a produs un

accident rutier, în rezultatul căruia autovehiculul de model „*****”, cu

număr de înmatriculare *****, condus de către Buruiana Gheorghe s-a

tamponat cu automobilul de model „*****”, cu număr de înmatriculare

*****, condus de D.M. după care, din inerție, a fost proiectat în spate,

tamponând automobilul „*****”, cu n/î *****, condus de R.M.

autovehiculul de model „*****”, cu număr de înregistrare *****, condus de

Buruiana Gheorghe, deținea poliță de asigurare obligatorie de răspundere

civilă, eliberată de CA „Galas” SA, valabilă la momentul producerii

accidentului rutier.

agentul constatator a întocmit în privința lui Buruiană Gheorghe procesul-

verbal cu privire la contravenție nr.*****, în baza art.242 alin.(2) din Codul

contravențional, cu aplicarea sancțiunii sub formă de amendă în mărime de

***** de lei și ***** puncte de penalizare.

15.01.2018, Buruiană Gheorghe a depus contestație împotriva procesului-

verbal cu privire la contravenție și deciziei Direcției de Poliție mun. Chișinău

a Inspectoratului General al Poliției din 20.12.2017, indicând că își

recunoaște vinovăția pentru tamponarea automobilului de model „*****”,

cu n/î *****, însă nu recunoaște vinovăția sa în partea ce ține de comiterea

accidentului cu autoturismul „*****”, cu n/î *****.

sediul Centru a fost repusă în termen contestația depusă de Buruiană

Gheorghe, fiind admisă contestația și declarată nulitatea procesului-verbal

cu privire la contravenție seria nr. ***** din 20.12.2017 întocmit în privința

lui Buruiană Gheorghe, pe indicele contravenției prevăzute de art.242

alin.(2) din Codul contravențional, cu anularea deciziei agentului

constatator, prin care i-a fost aplicată sancțiunea lui Buruiană Gheorghe, sub

formă de amendă în mărime de ***** de lei și ***** puncte de penalizare.

Iar, prin decizia din 16 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

4

nefondat recursul declarat de victima R.M., cu menținerea hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05.04.2018, în cauza

contravențională intentată în privința lui Buruiană Gheorghe.

Codul civil, art.15 alin.(1), (2), (4), art.16 alin.(1) și art.22 alin.(11) din

Legea nr.414/2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă

pentru pagube produse de autovehicule, instanța de fond a considerat ca fiind

neîntemeiat argumentul CA „Galas” SA precum că încetarea procesului

contravențional în privința lui Buruiană Gheorghe din motivul lipsei faptei

contravenționale este temei de reabilitare care exclude caracterul

contravențional a faptei și respectiv inexistența condițiilor generale de

antrenare a răspunderii delictuale. Or, dovada survenirii riscului asigurat,

poate fi confirmată, în dependență de riscul asigurat (CASCO sau asigurare

obligatorie de răspundere civilă auto), prin actele perfectate de către organele

afacerilor interne, procuratură, serviciul protecției civile și situațiilor

excepționali, unităților de pompieri, prin raporturile de expertiză a organelor

competente, prin actele judecătorești de dispoziție. Lipsa deciziei agentului

constatator a organelor resort nu generează și respingerea în mod arbitrar a

cererii de chemare în judecată.

irevocabilă a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05.04.2018 a fost

admisă contestația și declarat nul procesul-verbal cu privire la contravenție

seria nr. ***** din 20.12.2017 întocmit în privința lui Buruiană Gheorghe.

cauzei contravenționale instanța a reținut că prin declarațiile victimei D.M.,

date la etapa constatării faptei contravenționale, în coroborare cu probele

administrate și cercetate în cazul contravențional, se confirmă pe deplin

legalitatea constatării vinovăției lui Buruiană Gheorghe pentru încălcarea

prevederilor art.242 alin.(2) din Codul contravențional, în accidentarea

(primei tamponări) cu automobilul „*****”, cu n/î *****.

în cauza contravențională, în cadrul ședinței de judecată, a recunoscut

vinovăția pentru tamponarea automobilului de model „*****”, cu n/î *****,

însă nu a recunoscut vinovăția sa în accidentul nr.1 comis între automobilul

condus de el și automobilului de model „*****”, cu n/î *****.

Buruiană Gheorghe în comiterea contravenției prevăzute de art.242 alin.(2)

din Codul contravențional, prin accidentarea (primei tamponări) cu

automobilul „*****”, cu n/î *****, rezultă din suportul probator anexat la

actele cauzei.

5

constatator nu a dovedit în instanța de judecată existența faptei

contravenționale și vinovăția lui Buruiană Gheorghe în cazul tamponării cu

automobilul de model „*****”, cu n/î *****, și ulterioară tamponare

repetată cu automobilul de model „*****”, cu n/î *****, din care

considerente instanța a încetat procesul contravențional în privința lui

Buruiană Gheorghe, din motivul lipsei faptei contravenționale.

procedură civilă a dedus că, având în vedere că s-a constatat vinovăția lui

Buruiană Gheorghe, prin urmare apare obligația CA „Galas” SA de reparare

a prejudiciului în baza Legii speciale nr.414/2006.

contravențional pornit în privința lui Buruiană Gheorghe nu exonerează de

răspundere CA „Galas” SA de la achitarea despăgubirilor de asigurare, or,

vinovăția lui Buruiană Gheorghe pentru tamponarea automobilului de model

„*****”, cu n/î *****, este constatată prin hotărârea judecătorească

irevocabilă.

nr.414/2006, prima instanță a reținut că documentele necesare finalizării

dosarului de daună au fost prezentate la CA „Galas” SA, iar alte documente

suplimentare nu au fost solicitate.

persoana responsabilă de cauzarea prejudiciului deținea contract de asigurare

obligatorie de răspundere civilă auto la CA „Galas” SA, ca rezultat,

asigurătorul care a acoperit prejudiciul conform contractului de asigurare

benevolă, este îndreptățit să se adreseze cu acțiune de preluare a riscului

asiguratul împotriva asigurătorului de răspundere civilă auto privind

încasarea sumei achitate care nu va depăși limitele prevăzute la art.14 din

Legea nr.414/2006.

din 16.02.2018, CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA a recunoscut

evenimentul produs drept caz asigurat și a dispus achitarea despăgubirii de

asigurare în sumă totală de ***** de lei. Suma despăgubirii de asigurare în

mărime de ***** de lei a fost achitată în felul următor: la contul unității de

specialitate SRL „*****”- ***** de lei, iar suma ***** de lei a fost achitată,

în numerar, M.D.

plata despăgubirii de asigurare conform contractului CASCO, păgubitul a

cedat dreptul de creanță față de delicvent către CA „Donaris Vienna

Insurance Group” SA, ultimul a subrogat în drepturi pe asiguratul său D.M.

și în limita despăgubirii achitate este în drept de a formula pretenții față de

6

responsabilul de producerea pagubei, ori către asigurătorul de RCA la care

acesta s-a asigurat de răspunderea civilă.

dezbaterilor judiciare de reprezentantul companiei pârâte cu privire la

incorectitudinea calculării valorii despăgubirilor de asigurare. Or,

compania pârâta nu a prezentat nici o probă relevantă care ar demonstra

incorectitudinea evaluării daunei cauzate autoturismului „*****”, cu n/î

***** și depășirea limitei despăgubirii de asigurare prevăzută de lege,

motiv pentru care instanța a apreciat critic alegațiile companiei încasarea

CA „Galas” SA în sensul enunțat.

fiind întemeiată cerința CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA cu privire

la încasarea din contul CA „Galas” SA în beneficiul sumei de ***** de lei

cu titlu de despăgubire de asigurare.

din Codul de procedură civilă, prima instanță a notat că compania reclamanta

CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA a solicitat compensarea

cheltuielilor de judecată în mărime de ***** de lei, formate din taxă de stat

în mărime de ***** de lei și cheltuielile de asistența juridică în mărime de

***** de lei.

reclamantul a achitat cu titlu taxei de stat suma de ***** de lei, fapt

confirmat prin ordinul de plată nr.***** din 18.06.2019 (f.d.7).

încasa din contul pârâtei CA „Galas” SA în beneficiul reclamantei CA

„Donaris Vienna Insurance Group” SA suma de ***** de lei cu titlu de taxa

de stat achitată la înaintarea acțiunii proporțional pretențiilor admise.

reclamanta a fost reprezentată de avocatul Eșanu Mihail, în baza mandatului

avocațial seria MA nr.1322063 din 23.06.2019 (f.d.2), iar pentru serviciile

de asistență juridică de care a beneficiat a achitat suma de ***** de lei, fapt

confirmat prin ordin de plată nr.***** din 18.06.2019 (f.d.34). Luând în

considerație complexitatea cauzei, volumul de muncă depus de avocat,

prestația efectivă, volumul activităților exercitate de avocatul Eșanu Mihail,

inclusiv participarea în cadrul ședințelor judiciare, instanța de fond a

constatat că onorariul avocatului în sumă de ***** de lei, ca mărime este

nerezonabil în legătură cu suma cheltuielilor, din care motiv a considerat de

a micșora această sumă până la ***** de lei, care este una reală, necesară,

rezonabilă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:

7

„Galas” SA a depus apel (nemotivat) împotriva hotărârii primei instanțe, iar

la 25 noiembrie 2022, întru executarea încheierii din 13 octombrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, în partea în care a fost admisă pretenția CA „Donaris Vienna

Insurance Group” SA privind încasarea sumei de ***** de lei cu titlu de

despăgubire de asigurare, ***** de lei cheltuieli de asistență juridică, *****

de lei taxa de stat, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală a

acțiunii depuse de CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:

respins apelul declarat de CA „Galas” SA și menținută hotărârea din 10

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

bazată pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită

a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-

se de lege.

SA precum că încetarea procesului contravențional în privința Buruiană

Gheorghe din motivul lipsei faptei contravenționale este temei de reabilitare

care exclude caracterul contravențional a faptei și respectiv inexistența

condițiilor generale de antrenare a răspunderii delictuale.

riscului asigurat, poate fi confirmată, în dependență de riscul asigurat

(CASCO sau asigurare obligatorie de răspundere civilă auto), prin actele

perfectate de către organele afacerilor interne, procuratură, serviciul

protecției civile și situațiilor excepționale, unităților de pompieri, prin

raporturile de expertiză a organelor competente, prin actele judecătorești de

dispoziție. Mai mult ca atât, lipsa deciziei agentului constatator a organelor

resort nu generează și respingerea în mod arbitrar a cererii de chemare în

judecată.

temeinicia pretenției reclamantului privind încasarea din contul CA „Galas”

SA în beneficiul CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA sumei de *****

de lei cu titlu de despăgubire de asigurare.

sale a luat în considerare că la examinarea cauzei contravenționale

8

contravenientul Buruiană Gheorghe în ședință de judecată a indicat că

recunoaște vinovăția pentru tamponarea automobilului de model „*****”,

cu n/î *****, însă nu recunoaște vinovăția sa în partea ce ține de comiterea

accidentului cu autoturismul „*****” cu n/î *****.

a statuat că vinovăția lui Buruiană Gheorghe în comiterea contravenției

prevăzute de art.242 alin.(2) din Codul contravențional prin accidentarea

(primei tamponări) cu automobilul „*****”, cu n/î *****, rezultă fără

echivoc din coroborarea mijloacelor de probă cercetate în cadrul ședinței.

s-a constatat că agentul constatator nu a dovedit în instanța de judecată

existența faptei contravenționale și vinovăția lui Buruiană Gheorghe în cazul

tamponării cu automobilul de model „*****”, cu n/î *****, și ulterioară

tamponare repetată cu automobilul de model „*****”, cu n/î *****, din care

considerente instanța a încetat procesul contravențional în privința lui

Buruiană Gheorghe, din motivul lipsei faptei contravenționale.

rezumat că se constată vinovăția lui Buruiană Gheorghe și apare obligația de

reparare a prejudiciului de către CA „Galas” SA potrivit Legii speciale

nr.414/2006.

justificat raționamentul instanței de fond precum că încetarea procesului

contravențional pornit în privința lui Buruiană Gheorghe nu exonerează de

răspundere CA „Galas” SA de la achitarea despăgubirilor de asigurare, or,

vinovăția lui Buruiană Gheorghe pentru tamponarea automobilului de model

„*****”, cu n/î *****, a fost constatată prin hotărârea judecătorească

irevocabilă.

respins argumentul apelantei CA „Galas” SA cu privire la incorectitudinea

calculării valorii despăgubirilor de asigurare, or, cadrul legal relevant (Legea

nr.414 din 22.12.2006) identifică expres că stabilirea despăgubirilor vor fi

opozabile asigurătorului de răspundere civilă auto al persoanei vinovate, în

limita prevederilor prezentei legi, iar în speță suma de ***** de lei a fost

suportată integral de către CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA ca

despăgubire de asigurare, fapt confirmat prin constatările dosarului. Prin

urmare, această sumă este opozabilă în deplină măsură apelantului CA

„Galas” SA.

a prezentat nicio probă relevantă care ar demonstra incorectitudinea evaluării

daunei cauzate și depășirea limitei despăgubirii de asigurare prevăzută de

lege.

9

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei din 17 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 10

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii

acțiunii CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA și încasarea din contul

CA „Galas” SA în beneficiul ultimei a sumei de ***** de lei cu titlu de

despăgubire de asigurare, ***** de lei cu titlu de asistență juridică, *****

de lei taxa de stat, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală a

acțiunii depuse de CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA.

SOLICITĂRILE RECURENTULUI:

prevederile art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, a invocat

că decizia instanței de apel se bazează pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor.

nr.414/2006, potrivit cărora asiguratorul acordă despăgubiri dacă

prejudiciile s-au produs din culpa asiguratorului sau a utilizatorului de

autovehicul.

contractele CASCO, cât și în contractele de asigurare obligatorie de

răspundere civilă auto, constituie survenirea cazului asigurat, vinovăția

persoanei răspunzătoare de cauzarea prejudiciului, legătura cauzală între

accidentul de circulație produs și prejudiciul cauzat.

asiguratorului/utilizatorului în comiterea accidentului rutier, cazul în care

procesul contravențional a fost încetat în temeiul art.441 alin.(1) lit.a),

art.19-31 din Codul contravențional.

procesul contravențional nu poate fi pornit, iar dacă a fost pornit nu poate

fi efectuat și va fi încetat în cazul în care nu există faptul contravenției.

lipsei faptei contravenționale este temei de reabilitare care exclude

caracterul contravențional a faptei.

acuzație în materie penală în sensul art.6 CEDO.

10

pentru a se vedea dacă o acuzație constituie „acuzație în materie penală”

sunt următoarele: clasificarea faptei potrivit dreptului național potrivit

dreptului intern, fapta săvârșită de contravenient atrage răspunderea

contravențională, natura faptei incriminate, dacă se adresează tuturor

cetățenilor și are aplicabilitatea generală, natura și gravitatea sancțiunii

aplicate.

penală, scoaterea persoanei de sub urmărirea penală este actul de reabilitare

și finalizare în privința persoanei a oricăror acțiuni de urmărire penală în

legătură cu fapta anterior imputată.

persoanei sau altă instanță, aceasta s-a pronunțat pe fondul cauzei și încetat

procesul contravențional pe motiv că în acțiunile lui Buruiană Gheorghe

anume accidentul rutier din 22 octombrie 2017, lipsește fapta

contravențională.

procesul contravențional nu este suficientă pentru a constata vinovăția

persoanei într-o faptă contravențională, or, instanța de judecată a examinat

multiaspectual cauza contravențională în privința ultimului, concluzionând

că în acțiunile acestuia lipsește fapta contravențională, adică vinovăția

acestuia, criteriu necesar pentru survenirea răspunderii.

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost exclusă vinovăția lui Gheorghe

Buruiana în comiterea contravenției – accidentul rutier din 22 octombrie

2017, această circumstanță exclude răspundere contravențională și civilă în

baza contractului RCAI.

constituie componenta delictului civil, care la rândul său include:

prejudiciu, faptă ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită, prejudiciu

și vinovăția.

răspunderii delictuale, iar lipsa unei condiții potrivit regulilor generale

exclude răspunderea delictuală cu excepția cazurilor expres prevăzute de

lege, când răspunderea delictuală se poate angaja și în lipsa unor condiții.

produs un prejudiciu.

„Donaris Vienna Insurance Group” SA au încheiat raportul de verificare

tehnică a vehiculului prin care s-a constatat 18 deteriorări la autovehiculul

„*****”, cu n/î *****. În raportul respectiv CA „Galas” SA a înaintat

11

obiecții asupra pretinselor deteriorări care nu au fost probate prin înscrisuri

corespunzătoare.

„Donaris Vienna Insurance Group” SA, reprezentantul CA „Galas” SA, în

temeiul art.21 alin.(5) din Legea nr.414/2006, a înaintat obiecții de pozițiile

7,8, dat fiind faptul că acestea nu au survenit ca urmare a producerii

accidentului rutier, dar în urma uzurii normale a bunului.

de CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA raportul de verificare tehnică

suplimentară a vehiculului, prin care s-a constatat 13 deteriorări la

autovehiculul „*****”, cu n/î *****. Conform actului de evaluare nr.*****

din 16 martie 2018, întocmit la solicitarea CA „Galas” SA s-a stabilit că

valoarea despăgubirii de asigurare constituie ***** lei.

de o parte și suma calculată de cealaltă parte, însă instanța a respins în

nenumărate rânduri demersul său de efectuare a expertizei de către un

expert.

prevederile art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, în redacția

legii în vigoare din 01 septembrie 2023, potrivit cărora, recursul este admis

dacă hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant

pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

în adresa CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA și Buruiana Gheorghe

copia recursului declarat de CA „Galas” SA, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii a referințelor, comunicat intimaților la 05 ianuarie

2024 și 10 ianuarie 2024, fapt ce rezultă din avizele poștale de recepție

anexate la dosar (f.d.10-12, vol.II), cu toate acesta intimații nu și-au

valorificat acest drept procedural și nu au prezentat instanței de recurs

referințele sale.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

statuează că:

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură

civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

12

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor

în vigoare la data depunerii recursului.

optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale,

cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

SA, a fost depus după data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie

2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023) indică că:

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel

depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost

atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant

pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii

sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023)

învederează că:

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este

vădit neîntemeiat.

prevede că:

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la

art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI:

de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel

Chișinău a pronunțat decizia la 17 mai 2023, în ședință publică.

de apel a fost expediată la sediul CA „Galas” SA, la 26 iulie 2023, prin

poșta terestră, fapt ce rezultă din scrisoarea anexată la dosar (f.d.230, vol.I),

însă nu se atestă date când a fost recepționată de către recurentă.

13

a luat cunoștință cu decizia motivată a instanței de apel la 21 iulie 2023,

accesând Portalul Național al Instanțelor Judecătorești.

„Galas” SA, se consideră ca fiind depus în interiorul termenului legal

prevăzut la art.434 CPC.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel,

normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii

din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate.

pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția

legii în vigoare la data declarării recursului.

Codul de procedură civilă stabilește că instanța de recurs verifică legalitatea

hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu

permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât

cele invocate în recurs.

drept temei de declararea a recursului a fost invocat prevederile art.432

alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr.246 din

31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023), potrivit cărora recursul este admis

dacă: e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

prisma argumentelor recursului și normelor de drept precitate supra,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a stabilit că soluția

instanței de apel este contrară legii sau cu aprecierea nerezonabilă a

probelor. Dimpotrivă, decizia contestată a fost emisă cu respectarea

prevederilor legale, bazată pe o cercetare multiaspectuală, completă,

14

nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a

pronunțat corespunzător cu respectarea cadrului legal aplicabil speței

deduse judecății.

apel nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul

exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

procedură civilă, recurenta susține că decizia instanței de apel este arbitrară

și bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

prevederilor lit.e) art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, noțiunea

de „hotărâre arbitrară” ori de „apreciere vădit nerezonabilă a probelor”

urmează a fi stabilită în coraportul dintre mai multe principii.

art.432 alin.(1) lit.e) CPC, Curtea Supremă de Justiție ține cont, inclusiv,

de sensul atribuit acestei noțiuni de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului. Astfel, de exemplu, în cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 5 februarie

2015, §62, Curtea Europeană a notat că o decizie judecătorească este

arbitrară dacă, în esență, nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu

stabilește nicio legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul

procedurii. Curtea Europeană consideră că o asemenea decizie reprezintă o

„denegare a dreptății”. De asemenea, în cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia,

22 iunie 2021, §75, Curtea Europeană a notat că se poate considera că

printr-o decizie judecătorească a fost comisă o „eroare vădită” dacă instanța

a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar

comite-o vreodată și că aceasta este aptă să perturbe caracterul echitabil al

procedurii.

privire la actele normative, la interpretarea actului normativ se ține cont de

nota de fundamentare, care a însoțit proiectul actului normativ respectiv și

de alte documente care permit identificarea voinței autorității publice care

a adoptat, a aprobat sau a emis actul normativ.

menționează următoarele: „…Utilizarea noțiunii de „hotărâre arbitrară”

derivă din practica CtEDO, fiind utilizată pentru a defini situația în care

judecătorii nu aduc nici o motivare pentru deciziile/hotărârile luate, sau

când acestea sunt bazate pe greșeli evidente de fapt sau de drept comise de

judecători. În esență, la categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite

și cele pronunțate cu bună știință contrar legii (în contextul art. 307 Cod

penal). …”. Iar, în nota de subsol la textul menționat în paragraful

15

precedent, nota informativă aduce mai multe exemple din jurisprudența

CtEDO în care hotărârile au fost considerate arbitrare sau bazate pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Nota de subsol menționează

următoarele în ceea ce privește cauzele civile: „Exemple de procedură

civilă: Respingerea fără o motivarea clară a unui recurs într-o cauză civilă

și menținerea unei decizii care era în mod clar contrară circumstanțelor

cauzei, chiar dacă recurentul indica expres asupra acestei contradicții

(Dulaurans v. France, 2000, § 38). Refuzul judecătorilor, fără vreun motiv,

de a anula ordinul de eliberare din funcție, care era bazat pe un raport de

evaluare a performanțelor anulat anterior de aceiași judecători (Tel v.

Turkey, 2017). Anularea de către instanța de recurs a deciziei instanței de

fond (prin care au fost acordate compensații prevăzute de legislația muncii)

fără a explica în vreun fel acest lucru și fără a face referire la lege, care

prevedea aceste compensații (Anđelković v. Serbia, 2013; Lazarević v.

Bosnia and Herzegovina, 2020).

„hotărârea arbitrară” urmează a fi definită prin prisma jurisprudenței

CtEDO. În jurisprudența sa, CtEDO deseori folosește împreună sintagmele

„hotărârea arbitrară” și hotărâre „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor”, fără a face o distincție clară între ele. Nota informativă

menționează totuși că „la categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite

și cele pronunțate cu bună știință contrar legii (în contextul art. 307 Cod

penal)”. Rezultă că în cazul hotărârii arbitrare, carența principală vizează

încălcarea unei norme legale imperative, adică a unei prevederi normative

care nu oferă nicio discreție judecătorului. Lipsa discreției poate rezulta din

claritatea textului prevederii normative, fie din practica uniformă și clară

de aplicare a normei. Această carență nu se poate datora unei simple greșeli,

ci trebuie comisă cu bună știință sau ca urmare a unei erori inexplicabile.

Suntem în prezența unor asemenea situații atunci când instanța de judecată

adoptă o hotărâre ce contravine unei norme imperative invocate

participanții la proces sau de instanța judecătorească ierarhic superioară,

fără a explica convingător de ce nu aplică acea normă.

Constituționale din Hotărârea nr.2 din 16.01.2025 (pct.149-150), potrivit

căreia pentru a elucida înțelesul textelor contestate (inter alia ”hotărâre

arbitrară”), destinatarii pot avea în vedere, inclusiv, sensul atribuit acestei

noțiuni de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, de exemplu, în

cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 5 februarie 2015, §62, Curtea Europeană

a notat că o decizie judecătorească este arbitrară dacă, în esență, nu are nicio

bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio legătură între faptele

litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii. Curtea Europeană

consideră că o asemenea decizie reprezintă o „denegare a dreptății”. De

asemenea, în cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021, §75, Curtea

Europeană a notat că se poate considera că printr-o decizie judecătorească

a fost comisă o „eroare vădită” dacă instanța a comis o eroare de drept sau

16

de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o vreodată și că

aceasta este aptă să perturbe caracterul echitabil al procedurii.

argument care ar justifica constatarea că decizia instanței de apel ar fi emisă

contrar normelor imperative aplicabile speței, precum și nici instanța de

recurs nu a stabilit din textele hotărârilor contestate, raportate la

circumstanțele cauzei.

a probelor” se referă în substanță la aprecierea probatoriului. Pentru

admiterea unui recurs în baza acestei sintagme este necesară întrunirea

cumulativă a următoarelor condiții: a) hotărârea să se bazeze pe o

aprecierea eronată a probelor; b) aprecierea să fie vădit nerezonabilă; c)

hotărârea contestată se bazează în mod determinant pe această apreciere.

la admiterea recursului în temeiul art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de

procedură civilă, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată

fi explicată rațional. De asemenea, această eroare trebuie să fie

determinantă pentru soluția din hotărârea contestată, îi revine recurentului

obligația să convingă instanța de recurs că aceste elemente sunt întrunite.

poate fi atât „arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor”, însă fiecare din cele două sintagme urmează a fi invocate și bine

argumentate separat.

Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul

XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică

modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor

și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de CA „Galas” SA,

este unul vădit neîntemeiat. Or, recursul respectiv conține obiecții de fapt

și de drept similare celor expuse anterior care au fost analizate și apreciate

corespunzător de instanța de apel.

CA „Galas” SA la un proces echitabil garantat de art.6§1 CEDO.

„Galas” SA cu soluția pronunțata de instanța de apel și nu relevă

interpretarea contrară a legii, aplicarea eronată a normelor de drept material

sau a normelor de drept procedural, sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, fapt ce nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

menționează că recursul depus de CA „Galas” SA conține în esență obiecții

17

de fapt și de drept similare expuse anterior în cererea de apel care au fost

analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate pe o cercetare

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor

din dosar în ansamblu și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu

claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia deciziei

contestate și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul

de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului. Or, recursul nu

se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează

aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei

interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de

apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei

asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control

efectuat din oficiu.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1,11p.141,§39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei

09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

18

Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Compania de

Asigurări „Galas” SA, este vădit neîntemeiat și urmează a fi considerat

inadmisibil.

civilă, art.440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI:

Consideră inadmisibil recursul declarat de Compania de Asigurări

„Galas” Societate pe Acțiuni.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Munteanu

19