2ac-216/25 — constatarea nulitatii si ineficientii actelor juridice cu repunerea partilor in pozitie initiala si rectificarea inregistrarilor din Registrul bunurilor imobile

La 29 iulie 2019 lichidatorul S.R.L. „Sansilvia”, Lilian Popa a depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată împotriva lui Corneliu Țurcanu, Lilianei Țurcanu, S.R.L. „Vinăria Zîmbreni”, S.R.L. „Netsistem”, S.R.L. „Carbunari Engineering Park”, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice privind constatarea nulității și ineficienței actelor juridice cu repunerea părților în poziție inițială și rectificarea înregistrărilor din Registrul bunurilor imobile.

Prin hotărârea din 24 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată a lichidatorului S.R.L. „Sansilvia”, Lilian Popa împotriva pârâților Țurcanu Corneliu, Liliana Țurcanu, S.R.L. „Vinăria Zîmbreni”, S.R.L. „Netsistem”, S.R.L. „Carbunari Engineering Park”, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice privind constatarea nulității și îneficienței actelor juridice cu repunerea părților în poziție inițială și rectificarea înregistrărilor din Registrul bunurilor imobil. S-au anulat măsurile de asigurare aplicate prin încheierile din 01 august 2019 și respectiv 05 septembrie 2019 ale Judecătoriei Chișinău, sediul Central în prezenta cauză civilă. S-a încasat de la S.R.L. „Sansilvia” în procedura falimentului în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 50000 de lei.

Lichidatorul S.R.L. „Sansilvia”, Lilian Popa a contestat cu apel hotărârea din 24 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii sale de chemare în judecată.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, prezenta cauză a fost distribuită spre examinare în ordine de recurs, judecătorului-raportor, Victoria Sîrbu din cadrul Curții de Apel Centru, ședința de judecată fiind stabilită pentru 16 iunie 2025, ora 14:00. 1

La 16 iunie 2025, prin intermediul poștei electronice, Corneliu Țurcanu a depus cerere, prin care a solicitat în temeiul art.43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură civilă strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru examinarea cauzei în ordine de apel.

În susținerea cererii înaintate, Corneliu Țurcanu relevând dispozițiile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, a invocat suspiciuni rezonabile privind imparțialitatea completului de judecată desemnat să examineze cauza.

În argumentarea concluziei enunțate, a notat că prezenta cauză are ca obiect apelul declarat de lichidatorul S.R.L. „Sansilvia” împotriva hotărârii din 24 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, prin care au fost respinse cererile privind constatarea nulității unui contract de împrumut, ineficiența actelor juridice și restabilirea situației anterioare. Printre solicitări se regăsea și exproprierea bunurilor imobile (teren și construcție) de pe str. Cărbunari nr. 1, care anterior i-au fost transmise în proprietate.

Subsecvent, a menționat că în cadrul examinării cauzei, a constatat modificarea componenței completului de judecată în mod neclar și lipsit de transparență. Or, la 25 martie 2025, judecătorul Angela Braga a fost suspendată din funcție prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.

Deși suspendarea presupunea desemnarea unui alt judecător prin dispoziția președintelui interimar al Curții de Apel Centru, nu există nicio dispoziție emisă în acest sens, nici vreo modificare reflectată în Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD). Cu toate acestea, în ședința din 05 mai 2025 a participat judecătorul Angela Bostan, a cărei prezență nu are suport juridic documentar, fiind neclar cum a fost desemnată în complet. 9. De altfel, judecătorul Angela Bostan a participat anterior în cauza nr. 2r-878/2020, în care s-a pronunțat o decizie defavorabilă lui, cu referire directă la aceleași bunuri imobile ce constituie obiectul litigiului actual. 10. În acea cauză, s-au comis nereguli grave de procedură, precum aplicarea de semnături în lipsa prezenței reale a judecătorilor în complet (semnătura judecătorului Vitalie Cotorobai a fost aplicată abia în 2024, la 4 ani de la pronunțare). Aceste aspecte sunt investigate în procese penale pendinte, cunoscute de judecătorii implicați. Iar, tolerarea acestor abuzuri de către conducerea interimară a Curții de Apel Centru, prin lipsa emiterii dispozițiilor necesare și a transparenței în desemnarea completului, generează o bănuială rezonabilă privind lipsa de imparțialitate a judecătorilor, în contextul relațiilor colegiale și istoricului litigiilor. 11. În final, Corneliu Țurcanu a subliniat că scopul cererii înaintate nu este doar asigurarea imparțialității formale, ci și garantarea unei soluționări 2 obiective și complete a cauzei; asigurarea desfășurării normale a procesului; evitarea oricăror influențe externe sau vicii de procedură care pot afecta legalitatea hotărârii. 12. În concluzie, a accentuat că toate aceste elemente conturează un risc real privind imparțialitatea instanței, fiind astfel întrunite condițiile prevăzute la art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă pentru admiterea cererii de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de același grad.

Tot la 16 iunie 2025, prin intermediul poștei electronice, S.R.L. „Invaro”, reprezentată de avocatul Dmitri Lunga a depus cerere, prin care a solicitat în temeiul art.43 alin.(2) lit. f) din Codul de procedură civilă strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de judecată egală în grad pentru examinare în ordine de apel, pentru motive ce țin de asigurarea imparțialității și echității procesului.

În motivarea cererii înaintate S.R.L. „Invaro”, reprezentată de avocatul Dmitri Lunga a reclamat neîncrederea în judecătorii Curții de Apel Centru, deoarece actualul Guvern și actuala putere în general dorește să preia controlul asupra companiei, totodată, pune presiune pe Curtea de Apel Centru, pentru a respinge cererea de recurs.

Aceste informații sunt evidente și derivă inclusiv din comportamentul unor funcționari publici și nemijlocit din comportamentul instanței. Însă, atât reclamanta cât și ea mizează pe un proces corect și echitabil.

Subsecvent, invocând dispozițiile art. 6§1 din CEDO, art. 115 alin. (1), art. 116 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, S.R.L. „Invaro”, reprezentată de avocatul Dmitri Lunga, a precizat că examinarea acestei cauzei de către o instanță, independentă, imparțială este scopul prioritar al reclamantului și al său.

Art.43 alin.(2) lit.f) și alin.(4) din Codul de procedură civilă: „(2) Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces; (4) Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că temeiul de strămutare a cauzei reglementat de art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, constituie un mijloc de asigurare a imparțialității judecătorilor la soluționarea unei cauze civile. Circumstanțele cauzei ar putea servi drept temei pentru a fi considerate că poate fi știrbită nepărtinirea judecătorilor, dacă acestea se referă la instanța de judecată ca instituție publică. În ceea ce vizează calitatea participanților la proces, strămutarea cauzei ar putea avea loc dacă participanții la proces au fost sau se află în anumite legături comune cu toți judecătorii.

Raportând temeiul de drept enunțat la circumstanțele faptice ale speței deduse judecății, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că împrejurările invocate de Corneliu Țurcanu și descrise în pct. 6-12 din încheiere, constituie alegații ce nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Centru la examinarea cererii de apel, după cum prevăd dispozițiile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că, prevederile legale citate supra sunt clare în ceea ce vizează cazurile de strămutare a cauzei la o altă instanță de același grad pentru examinare. Însă, la caz, nu au fost identificate circumstanțe prin prisma argumentelor invocate în pct. 6-12 din încheiere, ce ar justifica strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de același grad pentru examinarea apelului declarat de Lichidatorul S.R.L. „Sansilvia”, Lilian Popa împotriva hotărârii din 24 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. 4

Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că conform art.1 alin.(1)-(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, puterea judecătorească este exercitată exclusiv de instanțele de judecată prin intermediul judecătorilor, aceștia fiind unici purtători ai acestei puteri, învestiți constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le exercită în conformitate cu legea, în mod independent, imparțial și inamovibil, supunându-se numai legii.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în fiecare caz concret se cere să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor. Or, simpla invocare că sunt bănuieli de nepărtinire a judecătorilor ce ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, nu poate constitui temei de admitere a cererii de strămutare.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reamintește că existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1, se determină prin aplicarea unui test subiectiv constând în examinarea convingerilor personale ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test obiectiv, al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea sa nr. R(94)12 privind independența, eficiența și rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a stabilit că judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege.

Potrivit Codului de Conduită Judiciară de la Bangalore 2001, adoptat de Grupul Judiciar pentru Întărirea Integrității Justiției, revizuit la Masa Rotundă a Președinților Curților Supreme ținută la Palatul Păcii, Haga, 25-26 noiembrie 2002, prin independența judecătorului se înțelege inclusiv independența individuală și instituțională, care presupune printre altele că judecătorii sunt independenți unii față de ceilalți. Nici o organizare ierarhică a justiției și nici o diferență de grad sau rang nu poate afecta în vreun mod dreptul unui judecător de a pronunța hotărâri în mod liber.

Judecătorul trebuie să își exercite funcția judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor și în concordanță cu spiritul 5 legii, fără influențe externe, sugestii, presiuni, amenințări și fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni și sub ce motiv.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în vederea asigurării dreptului participanților la proces la o instanță de judecată imparțială în materia acțiunilor civile, legiuitorul a prevăzut potrivit art. 52 din Codul de procedură civilă, dreptul participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor specificate la art.50 și 51 din același cod.

În context, cu titlu subsidiar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că prin încheierea din 13 martie 2025 a Curții de Apel Centru, s-au respins ca neîntemeiate cererile formulate de Corneliu Țurcanu și S.R.L. „Ivaro” cu privire la recuzarea judecătorilor Curții de Apel Centru, Victoria Sîrbu și Andrei Cașcaval, de la examinarea cererii de apel depusă de S.R.L. „Sansilvia” în procedura falimentului împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 24 ianuarie 2024, ceea ce decade existența unor bănuieli privind lipsa de nepărtinire a completului de judecată din cadrul Curții de Apel Centru.

În cauza de față, motivele invocate în susținerea cererii de către S.R.L. „Invaro”, reprezentată de avocatul Dmitri Lunga, pct.13-16 din încheiere, nu se întemeiază pe fapte concrete, verificabile sau probe certe care să contureze aparența unei lipse de imparțialitate din partea judecătorilor desemnați. Simpla invocare a unei lipse de încredere subiective, precum și afirmațiile generale privind contextul politic sau presupuse presiuni instituționale, nu pot justifica admisibilitatea cererii.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reamintește că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (ex. Piersack c. Belgia, Morice c. Franța), existența unei temeri rezonabile de lipsă de imparțialitate trebuie evaluată prin prisma unui observator obiectiv și informat, iar cerința de imparțialitate impune nu doar lipsa unei părtiniri reale, ci și inexistența oricărei aparențe justificabile în acest sens.

În speță, părțile nu au făcut dovada existenței vreunui conflict de interese, a unei atitudini părtinitoare sau a unui comportament procedural neregulamentar din partea membrilor completului de judecată. Niciuna dintre afirmațiile invocate nu indică în mod credibil că judecătorii Curții de Apel Centru ar fi, în mod obiectiv, în imposibilitate de a asigura un proces echitabil.

Iar, admiterea unei cereri de strămutare în lipsa unor indicii temeinice ar contraveni scopului excepțional al instituției strămutării și ar putea crea un precedent care să afecteze autoritatea instanțelor legal competente. 6

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că depunerea cererilor de strămutare la 16 iunie 2025 și faptul că cererea de apel a Lichidatorului S.R.L. „Sansilvia”, Lilian Popa împotriva hotărârii din 24 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, urma să fie examinată de Curtea de Apel Centru 16 iunie 2025, reflectă intenția autorilor cererilor de strămutare de a întârzia și tergiversa procesul de judecată în fața Curții de Apel Centru.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge cererile de strămutare a cauzei, depuse de Corneliu Țurcanu și S.R.L. „Invaro”, reprezentată de avocatul Dmitri Lunga, cu remiterea cauzei la Curtea de Apel Centru pentru judecare în ordine de apel.

În conformitate cu art.43 alin.(4) și art.269-270 din Codul de procedură civilă,