2r-211/25 — Încasarea datoriei

La 6 iunie 2024, OCN „Aventus Finance” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Larisei Merlan privind încasarea datoriei cu valoare redusă.

Prin Hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 3 octombrie 2024 cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial. Această hotărâre a fost recepționată de Merlan Larisa la 28 octombrie 2024 (f.d. 24).

Nefiind de acord cu hotărârea emisă, Larisa Merlan, repreentată de avocatul Alexei Croitor, a depus o cerere de apel prin care a solicitat suspendarea executării hotărârii, repunerea în termenul apelului și casarea hotărârii cu remiterii cauzei la rejudecare.

Prin încheierea Curții de Apel Centru din 25 martie 2025, a fost respinsă cererea înaintată de avocatul Alexei Croitor, în interesele Larisei Merlan cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului și a restituit apelul pe motiv că a fost depus în afara termenului legal, iar instanța a refuzat repunerea în termen.

La 14 mai 2025, Larisa Merlan, reprezentată de avocatul Alexei Croitor, a depus o cerere de recurs împotriva încheierii Curții de Apel Centru din 25 martie 2025 prin care a solicitat casarea încheierii Curții de Apel Centru din 25 martie 2025, repunerea în termenul apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 3 octombrie 2024 cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond la etapa primirii în procedură a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului se indică despre faptul că recurenta nu ar fi recepționat dispozitivul hotărârii contestate, motiv pentru care a fost în imposibilitate de a depune o cerere de apel în termen de 30 de zile de la pronunțarea hotărârii.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: 1 „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. (3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.”

Art. 2763 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă. (2) Judecătorul poate dispune citarea participanților la proces dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar sau dacă admite solicitarea uneia dintre părți de a examina cererea în ședință publică. Judecătorul poate să respingă o astfel de solicitare în cazul în care consideră că, ținînd cont de împrejurările cauzei, nu sînt necesare dezbateri publice. Respingerea se dispune printr-o încheiere motivată care poate fi atacată odată cu fondul.”

Art. 2764 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Hotărârea judecătorească adoptată se publică pe pagina web a instanței judecătorești și se comunică participanților la proces, inclusiv prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor.”

Art. 116 alin. (1), (3), (4) din Codul de procedură civilă: „Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”

Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă: 2 „Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.”

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat împotriva încheierii contestate urmează a fi admis din următoarele considerațiuni.

Problema centrală care urmează a fi dezlegată de Curtea Supremă de Justiție vizează momentul la care a făcut cunoștință cu hotărârea atacată și implicațiile asupra termenului de apel, în contextul examinării cauzei în procedura cererilor cu valoare redusă.

În jurisprudența sa, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a statuat că dreptul de a avea acces la o intanță nu este absolut și poate fi supus unor limitări care nu restricționează sau nu reduc accesul peroanei în cauză într-un mod sau într-o asemenea măsură încât însăși esența dreptului să fie afectată. Principiile aplicării examinării restrucțiilor privind accesul la instanțele superioare au fost rezumate de curte în cauza Zubac împotriva Croației ([MC], nr. 40160/12, §§ 78-86, 5 aprilie 2018). Astfel, atunci când se pronunță asupra proporționalității unei astfel de restricții, Curtea acordă o atenție deosebită la trei criterii: (i) previzibilitatea restricției; (ii) chestiunea cine ar trebui să suporte consecințele negative ale erorilor comise în timpul procedurii; și (iii) dacă restricțiile în cauză pot fi considerate „formalism excesiv”.

Părțile trebuie să poată să exercite dreptul de a formula un apel din momentul în care pot lua cunoștință, în mod efectiv, de hotărârile judecătorești. În caz contrar, instanțele ar putea reduce substanțial termenul de formulare a apelului sau chiar ar putea face imposibil orice apel prin întârzierea comunicării hotărârilor. Ca mijloc de comunicare între organul judiciar și părți, comunicarea aduce la cunoștina părților decizia instanței și motivele acesteia, permițându-le astfel să formuleze apel dacă consideră oportun (cauza Vachik Karapetyan și alții c. Armeniei, nr. 15736/16, §88, 15 mai 2025).

În speță, hotărârea primei instanțe a fost pronunțată pe 3 octombrie 2024 (f.d. 22) și a fost publicată în aceeași zi. Aplicând prevederile art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de apel s-a împlinit la 2 noiembrie 2024, zi de sâmbătă. Luând în considerațiune prevederile art. 112 alin. (2) din Codul de procedură civilă, 3 termenul de apel împotriva hotărârii din 3 octombrie 2024 s-a împlinit la 4 noiembrie 2024.

Totodată, Completul de judecată ia act că, din textul încheierii din 11 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost acceptată spre examinare cererea de chemare în judecată în procedura cererilor cu valoare redusă, nu a fost stabilită data ședinței în care urmează a fi pronunțat dispozitivul hotărârii, fiind indicat doar la general faptul că soluționarea cererii de chemare în judecată va avea loc.

Recurenta Larisa Merlan a recepționat dispozitivul hotărârii atacate la 28 octombrie 2024, însă a depus cerere de apel la 27 noiembrie 2024, prin intermediul avocatului său Alexei Croitor, apel care a fost înregistrat la 28 noiembrie 2024. În acest context, Larisa Merlan, reprezentată de avocatul Alexei Croitor, prevalează de faptul că a depus cererea de apel în interiorul termenului de 30 de zile de la data când a luat cunoștință de hotărârea atacată, luând în considerațiune faptul că nu a cunoscut la o dată anterioară despre faptul pronunțării hotărârii.

Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție observă că chiar dacă Larisa Merlan a recepționat hotărârea atacată în interiorul termenul de apel, aceasta a fost plasată, prin acțiuni neimputabile ei, într-o situație dezavantajoasă, având la dispoziție un termen nejustificat de scurt de la recepționării hotărârii — 28 octombrie 2024 — până la data împlinirii termenului de apel — 4 noiembrie 2024.

Astfel, i-au rămas șapte zile calendaristice (a se vedea și decizia nr. 2r-185/25, § 23), dintre care cinci erau lucrătoare, ceea ce oferă condiții efective pentru exercitarea dreptului la apel chiar și în situația în care nu a cunoscut despre data pronunțării hotărârii.

Astfel, Larisei Merlan nu i s-a cerut să formuleze un apel într-un interval nejustificat de scurt, și aceasta nu a fost plasată într-o poziție procedurală defavorabilă.

Din contra, instanța de recurs ia în considerațiune faptul că Larisa Merlan este beneficiara asistenței juridice garantate de stat (f.d. 30). Astfel, la solicitarea sa din 25 noiembrie 2024, în aceeași zi, la 25 noiembrie 2024 a fost emisă decizia de acordare a asistenței juridice calificate garantate de stat de către avocatul Alexei Croitor. Peste două zile, la 27 noiembrie 2024, a fost semnat mandatul avocațial de către Larisa Merlan (f.d. 33), iar avocatul Alexei Croitor în aceeași zi, la 27 noiembrie 2024 a expediat în adresa instanței de apel cererea de apel împotriva hotărârii din 3 octombrie 2024.

Având la dispoziție șase zile calendaristice de la data recepționării dispozitivului hotărârii — 28 octombrie 2024 — până la expirarea termenului legal de apel — 4 noiembrie 2024 — recurenta putea, fără impedimente obiective demonstrate, să realizeze în acel interval toate acțiunile pe care le-a întreprins ulterior, în perioada 25–28 noiembrie 2024. Simpla împrejurare că acțiunile esențiale pentru 4 exercitarea apelului — solicitarea avocatului, semnarea mandatului, redactarea și depunerea cererii — au fost efectuate într-un termen de patru zile, cuprins între 25 și 28 noiembrie 2024, dovedește că recurenta Larisa Merlan s-ar fi putut încadra în termenul legal de a depune apel dacă ar fi întreprins aceleași acțiuni imediat după recepționarea hotărârii. În aceste condiții, recurenta nu a demonstrat în mod convingător de ce aceleași măsuri nu puteau fi realizate în interiorul termenului de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,