2ra-515/24 — incasarea salariului, penalitatii; constatarea suspendarii contractului

2ra-515/24 — incasarea salariului, penalitatii; constatarea suspendarii contractului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Anatolie Haruța,

inclusiv prin intermediul avocatului Natalia Covaliov,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Anatolie Haruța împotriva Societății cu Răspundere Limitată „GALSAM

SERVICE”, în proces de insolvabilitate, cu privire la încasarea salariului

restant, a penalităților de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată

și cererea reconvențională înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată

„GALSAM SERVICE”, în proces de insolvabilitate, împotriva lui Anatolie

Haruța cu privire la constatarea faptului suspendării contractului individual

de muncă,

împotriva deciziei din 06 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-515/24

NR. PIGD 2-22071166-01-2ra-19042024)

Recursul declarat după 01 septembrie 2023.

Recursul este vădit neîntemeiat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței

de apel nu constituie temei de casare a actului judecătoresc contestat.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. C. Valah,

Curtea de Apel Chișinău, jud. M. Anton, I. Țurcan, N. Budăi,

02 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Anatolie Haruța, inclusiv prin intermediul avocatului Natalia Covaliov,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE”, solicitând încasarea salariului

restant în sumă de 323 264 de lei, compensației pentru reținerea salariului în

mărime de 0,3%, pentru fiecare zi de întârziere la achitarea salariului ce va

fi concretizată ulterior.

încheiat cu S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE” contractul individual de muncă

nr. 354, prin care a fost angajat pe termen nedeterminat, în calitate de

responsabil tehnic, cu salariul în mărime de 10 000 de lei lunar. Conform

notei contabile din 08 februarie 2022, restanță la salariul constituie 323 264

de lei.

recepție, pârâtul a primit cererea sa, prin care a solicitat încetarea

contractului individual de muncă în temeiul art. 81 alin. (1), lit. a1) sau art.

81 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, cu achitarea deplină a drepturilor

salariate ce se cuvin și eliberarea documentelor legate de activitatea în

unitate. Iar la 08 aprilie 2022 pârâtul a emis ordinul nr. 1/22 cu privire la

demisionarea sa din funcție în baza cererii depuse, începând cu 07 aprilie

și litera corespunzătoare din lege, nu s-a dispus achitarea restanței salariale,

nu s-a indicat termenul și ordinea de contestare a acestuia.

decembrie 2014 privind practica a examinării litigiilor care apar în cadrul

încheierii, modificării și încetării contractului individual de muncă,

reclamantul a afirmat că angajatorul este obligat sa efectueze achitarea

deplină a drepturilor salariate ce i se cuvin, să-i elibereze carnetul de muncă

și alte documente legate de activitate în unitate. Însă pârâtul nu și-a îndeplinit

obligația privind plata salariului.

plăților salariale și a altor plăți cuvenite, se plătește suplimentar pentru

fiecare zi de întârziere 0,3% din suma neplătită în termen. Compensația se

calculează din mărimea salariului, indemnizației, altor plăți neachitate, și nu

din suma indexată ce se efectuează separat din aceleași sume (salariu).

1

Compensația de întârziere de 0,3% se calculează pentru fiecare sumă

neachitată începând cu termenul de la care suma dată a devenit certă,

exigibilă și scadentă.

insolvabilitate, a formulat cerere reconvențională împotriva lui Anatolie

Haruța, solicitând constatarea faptului suspendării contractului individual de

muncă încheiat cu Anatolie Haruța, pentru în perioada 01 iulie 2018-08

aprilie 2022.

Haruța a fost angajat în calitate de responsabil tehnic. Legislația în vigoare

și contractul individual de muncă enunțat stabilesc clar atribuțiile acestuia.

șantierul de lucru din str. Ginta Latină, nr.8 o perioadă îndelungată. În

intervalul de timp care cuprinde pretențiile lui Anatolie Haruța, începând cu

01 iulie 2018, pe șantier nu s-a construit nimic. Respectiv nu a avut loc

antrenarea lui Anatolie Haruța în exercitarea atribuțiilor de salariat pentru

care solicită a fi remunerat.

specialist atestat în domeniul construcțiilor era pur teoretică și formală,

deoarece în lipsa oricăror acte permisive și oricăror lucrări de construcție, nu

și-a îndeplinit obligațiile stipulate la alin. 2.2 din contractul individual de

muncă și nu era prezent la șantier, fiind ocupat în alte locuri de muncă.

individual de muncă a fost desfăcut. Astfel, Anatolie Haruța a pretins salariul

restant fără temei, mizând că formal nu s-a perfectat încetarea raporturilor de

muncă. De fapt, se constată suspendarea contractului individual de muncă,

or, se constată prestarea muncii de către salariat, pe de o parte și respectiv,

suspendarea plății drepturilor salariale de către angajator până la data

demisionării lui Anatolie Haruța -08 aprilie 2022.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

din 02 mai 2023 s-a acceptat spre examinare cererea reconvențională depusă

de S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE” pentru examinare într-o procedură cu cea

inițială.

Centru, corectată prin încheierea din 18 octombrie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată

depusă de Anatolie Haruța. S-a încasat de la S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE”

în beneficiul lui Anatolie Haruța salariul restant în sumă de 323 264 de lei și

cheltuielile de asistență juridică 3 000 de lei. În rest, s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea în partea penalității de întârziere. S-a încasat de la

S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE” în bugetul de stat taxa de stat în mărime de 9

2

697,92 de lei, de care reclamantul este scutit prin efectul legii. S-a respins ca

fiind neîntemeiată cererea reconvențională înaintată de S.R.L. ,,GALSAM-

SERVICE” împotriva lui Anatolie Haruța privind constatarea faptului

suspendării contractului individual de muncă în perioada 01 iulie 2018 până

la 08 aprilie 2022.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

,,GALSAM-SERVICE”, în proces de insolvabilitate, a depus cerere de apel

împotriva hotărârii din 02 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe în partea

admiterii acțiunii cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi de declarare

ca fiind tardive pretențiile reclamantului Anatolie Haruța în sumă de 87

123,15 lei, formate până la 20 mai 2019, respingerea pretențiilor cu privire

la încasarea salariului restant în sumă de 323 264 de lei, admiterea cererii

reconvenționale.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

admis apelul declarat de S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE”, în proces de

insolvabilitate. S-a casat hotărârea din 02 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, în partea admisă. În această parte s-a emis emite o nouă

hotărâre prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată

depusă de Anatolie Haruța împotriva S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE”, în

proces de insolvabilitate, privind încasarea salariului restant, a penalităților

de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. În rest, hotărârea din

02 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a menținut fără

modificări.

învestită cu judecarea cauzei în fond, prin hotărârea din 02 mai 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a admis parțial acțiunea înaintată de

Haruța Anatolie împotriva S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE” privind încasarea

salariului restant și a penalităților de întârziere. Iar acțiunea reconvențională

înaintată de S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE” împotriva lui Anatolie Haruța

privind constatarea faptului suspendării contractului individual de muncă în

perioada 01 iulie 2018 până la 08 aprilie 2022, a respins-o ca neîntemeiată.

civilă, instanța de apel verifică legalitatea și temeinicia hotărârii primei

instanțe doar în partea contestată.

SERVICE”, în proces de insolvabilitate, în beneficiul lui Anatolie Haruța a

salariului restant în sumă de 323 264 lei, instanța de fond a conchis asupra

temeiniciei pretenției. Instanța a ajuns la această concluzie în baza probelor

din dosar ce confirmă că reclamantul a activat în cadrul S.R.L. ,,GALSAM-

3

SERVICE” cu un salariu de 10 000 de lei, lunar, în baza contractului

individual de muncă nr.354 din 01 decembrie2017 (f.d.10-13). Iar la 07

aprilie 2022, reclamantul a expediat pârâtului cererea privind încetarea

contractului de muncă prin acordul scris al părților conform art. 81 alin. (1),

lit. a1) din Codul muncii sau la inițiativa unei părți conform art. 81 alin. (1),

lit. b) Codul muncii. La 08 aprilie 2022, pârâtul a emis ordinul nr.1/22 din

08 aprilie 2022, prin care a acceptat demisia reclamantului din cadrul S.R.L.

,,GALSAM-SERVICE” începând cu 07 aprilie 2022. Astfel, instanța a

constatat că pârâtul nu a achitat reclamantului salariul restant, deși tot pârâtul

în calitate de angajator a emis nota contabilă prin care a constatat că restanța

pârâtului la plata salariului reclamantului constituie 323 264 de lei (f.d.14).

instanței de fond, fapt pentru care apelul declarat de S.R.L. ,,GALSAM-

SERVICE”, în proces de insolvabilitate, urmează a fi admis, cu casarea

hotărârii din 02 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea

admisă cu emiterea unei noi hotărâri în această partea privind respingerea ca

neîntemeiată a cererii de chemare în judecată depusă de Haruța Anatolie

împotriva S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE”, în proces de insolvabilitate,

privind încasarea salariului restant.

restanței salariale în mărime de 323 264 de lei pentru perioada de până la 08

februarie 2022.

salariul reprezintă orice recompensă sau cîștig evaluat în bani, plătit

salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă,

pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată.

recompensă sau cîștig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator

sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de

muncă, pentru munca executată sau ce urmează a fi executată.

salariului restant, din materialele cauzei s-a constatat cu certitudine că

Anatolie Haruța nu a prestat munca în baza căreia solicită plata salariului, în

perioada menționată compania S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE”, în proces de

insolvabilitate, la șantierul de lucru din str. Ginta Latină, 8, mun. Chișinău

(conform contractului individual de muncă nr. 354 din 01 decembrie 2017),

nu a desfășurat lucrări de construcție – genul de activitatea în temeiul căruia

a fost înregistrată, fiind și perioada de pandemie, totodată, S.R.L.

,,GALSAM-SERVICE” a intrat și în proces de insolvabilitate.

contractul individual de muncă nr. 354 din 01 decembrie 2017, printre

obligațiile salariatului se numără să-și îndeplinească conștiincios obligațiile

de muncă prevăzute de contractului individual de muncă; să fie responsabil

4

pentru verificarea realizării corecte a execuției lucrărilor de construcție; să

accepte execuția lucrărilor de construcție numai pe bază de proiecte și detalii

de execuție, verificatori de proiecte; să verifice și să avizeze: Proiectele

tehnologice privind execuția lucrărilor de construcție; Procedurile tehnice de

execuție a lucrărilor; Programele de verificare a execuției; Proiectele de

organizarea a execuției (organizare de șantier); Graficele de execuție a

lucrărilor aferente exigențelor esențiale; Procesele-verbale privind lucrările

ascunse; Să exercite controlul execuției lucrărilor conform programului de

verificare; să controleze modul în care se efectuează recepția calitativă a

materialelor și a elementelor de construcție (prefabricate, articole de

tâmplărie etc.): să controleze calitatea elementelor de construcție ce se

realizează în atelierele proprii; să oprească execuția lucrărilor de construcție

în cazul în care s-au produs defectele grave de calitate sau abateri de la

prevederile proiectului de execuție; să ia măsuri de corectare a lucrărilor,

constatate ca fiind necorespunzătoare: să solicite avizul proiectantului pentru

lichidarea deficiențelor care afectează exigentele esențiale la lucrările de

construcție sau a abaterilor de la proiect; să informeze operativ conducerea

organizației de construcție despre lichidarea deficiențele constatate și

măsurile întreprinse pentru a exclude repetarea lor; să întocmească și să țină

la zi registrul de evidență a lucrărilor de construcție verificate, să

îndeplinească normele de muncă stabilite.

Haruța, or, nu au fost inițiate lucrări de construcție, având în vedere că

lipsește o autorizație de construire - act eliberat de către emitent, prin care

se autorizează executarea lucrărilor de construcție în temeiul și cu

respectarea certificatului de urbanism pentru proiectare și a documentației de

proiect elaborate și verificate, pentru obiectul respective, prin urmare

Anatolie Haruța nu a îndeplinit atribuții de muncă.

societăți cu răspundere limitată este obținerea unui profit, inclusiv și ca

urmare a desfășurării atribuțiilor de muncă, iar în contextul în care compania

nu a obținut nici un profit, or activitatea acesteia a fost stopată, nu pot fi

atribuite lui Anatolie Haruța plăți salariale pentru o muncă care nu a fost

prestată, fapt pentru care simpla emitere a notei contabile nu este suficientă

în probarea unor pretenții salariale, având în vedere că activitatea companiei

a fost stopată, iar atribuțiile indicate expres în contractului individual de

muncă nr. 354 din 01 decembrie 2017, nu au fost îndeplinite.

Covaliov cu privire la faptul că contractul nu a fost suspendat, întrerupt, iar

în privința lui Anatolie Haruța nu au înregistrate și sancționate abateri

disciplinare, or, în lipsa desfășurării unei activități de către angajator,

salariatul Anatolie Haruța nici nu a putut să își continue activitatea pentru

care s-a angajat, fapt ce exclude incidența unor abateri disciplinare. Iar după

cum s-a reținut mai sus salariul reprezintă orice recompensă sau câștig

5

evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului

individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată.

solicite încasarea din contul S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE”, în proces de

insolvabilitate, a salariului neachitat în sumă de 323 264 de lei, pentru o

muncă care nu a fost prestată.

compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

pretenției privind încasarea salariului restant, instanța de apel a considerat că

la caz nu este incidentă norma art. 98 alin. (1) din Codului de procedură

civilă, în partea ce ține de încasarea de la S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE” în

bugetul de stat taxa de stat în mărime de 9 697,92 de lei.

considerat că instanța de fond corect a reținut ca fiind neîntemeiată pretenția

din acțiunea reconvențională prin care S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE”

solicită a constata că a fost suspendat, în perioada 01 iulie 2018- 08 aprilie

2022, contractul individual de muncă încheiat cu Anatolie Haruța. Or, la

materialele cauzei lipsesc probe ce ar confirma că S.R.L. ,,GALSAM-

SERVICE” a suspendat în perioada 01 iulie 2018- 08 aprilie 2022, contractul

individual de muncă nr. 354 din 01 decembrie 2017 încheiat cu Anatolie

Haruța. Astfel, la dosar lipsește ordinul emis de S.R.L. ,,GALSAM-

SERVICE” în acest sens.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Anatolie Haruța, inclusiv prin intermediul avocatului Natalia Covaliov, a

depus cerere de recurs împotriva deciziei din 06 februarie 2024 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

instanței de apel, motivat prin aplicarea eronată a normelor de drept material

prin prisma prevederilor art. 432 alin.(2) lit. c) din Codul de procedură civilă,

conform cărora participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de

drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele

de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: a interpretat în mod eronat legea, nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată.

solicitat încasarea salariului restant, iar din materialele cauzei s-a constatat

6

cu certitudine că nu a prestat munca în baza căreia solicită plata salariului,

însă în același timp, instanța de apel a constatat că scopul constituirii unei

societăți cu răspundere limitată este obținerea unui profit, inclusiv și ca

urmare a desfășurării atribuțiilor de muncă.

art. 77, art. 78 alin.(1), (2),(3),(4), (5), art. 79, art.801 alin.(1), (2), (3), (4),

(5) din Codul muncii, recurentul a menționat că instanța de apel a ignorat

toate prevederile menționate supra la examinarea cauzei din speță.

că S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE” înregistrează o restanță la salariu în

mărime de 323 264 de lei.

demisionarea din funcție în baza cererii sale, începând cu 07 aprilie 2022,

alte date acest ordin nu conține. Iar alt ordin nu a fost emis de către angajator

cu privire la suspendarea contractului, nici instanța nu a admis cererea

reconvențională depusă de S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE”, corespunzător nu

este posibilă suspendarea retractivă a contractului individual de muncă.

Angajatorul nu și-a îndeplinit obligațiile asumate de plată a salariului, iar

instanța de apel incorect a aplicat norma de drept la examinarea cauzei.

alin.(31), art.142 alin.(1), art.143 alin.(1) din Codul muncii. Raportând

circumstanțele speței la clauzele contractuale și normele enunțate, recurentul

a considerat întemeiată pretenția cu privire la încasarea salariului restant în

sumă de 323 264 de lei. Argumentele și probele pârâtului precum că nu a

activat pe șantierul de lucru din str. Ginta Latină, sunt declarative. Or, nu

sunt acțiuni întreprinse de S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE” privind

neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor de serviciu, intentarea unei

anchete de serviciu pentru neprezentarea la serviciu, ordin privind

suspendarea contractului individual de muncă. Salariul restant nu i-a fost

achitat, deși tot angajatorul a emis nota contabilă din 08 februarie 2022, prin

care a constatat că restanța la plata salariului de 323 264 de lei.

lingă faptul că angajatorul nu a întocmit vreun act care ar proba

neîndeplinirea obligațiilor de serviciu, a făcut referire la prevederile Legii

Nr. 721 din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcții. La caz,

proiectul nu corespundea cu autorizația și cu ceea ce a fost demarat. În acest

sens a întocmit nota de serviciu din 08 august 2018, iar ulterior s-a purces la

perfectarea actelor premergătoare autorizației de construcție.

,,GALSAM-SERVICE” în care este redată doar situația pentru anul 2021,

dar reclamantul activează din 2018. Iar în 2018 pe contul întreprinderii au

fost mijloace financiare în mărime de 30 000 000 de lei și au fost efectuate

lucrări de construcție recepționate în baza proceselor-verbale semnate de el,

7

însă nu le deține pentru a le putea anexa la materialele cauzei. Indiferent de

activitatea sa, însă dacă angajatorul nu a întreprins acțiuni (întocmirea

ordinelor de sancționare pentru neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor

de serviciu), nu poate fi considerat că nu a lucrat. Or, la 03 septembrie 2018

S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE” i-a eliberat o recomandare.

argumentele acesteia nu pot fi puse la baza admiterii acțiunii

reconvenționale, deoarece sunt declarative. Legislația prevede expres

necesitatea întocmirii unui ordin în acest sens. Or, conform legislației

suspendarea contractului individual de muncă se face prin ordinul

angajatorului (dispoziție, decizie, hotărâre) care se aduce la cunoștința

salariatului sub semnătură cel târziu la data suspendării contractului

individual de muncă sau a reluării activității de muncă (art.75 alin.(4) din

Codul muncii), cu excepția cazurilor prevăzute la art. 76 lit.a), b), d), art. 78

alin.(1) lit.d1), e) din Codul muncii, cazuri care în speță nu sunt aplicabile.

circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor sale (art. 118

alin.(1) din Codul de procedură civilă). Instanța urmează să rețină spre

examinare numai probele pertinente care confirmă concluziile referitoare la

existența de circumstanțe importante pentru soluționarea justă a cazului (art.

121 din Codul de procedură civilă).

neîntemeiată, arbitrară, fiind bazată în mod determinant pe aprecierea vădit

tendențioasă, contradictorie și nerezonabilă a probelor.

procedură civilă, analizând conținutul deciziei contestate în raport cu

prevederile enunțate, recurentul a considerat instanța de apel a apreciat și

interpretat diferit aceeași circumstanță. În primul caz, instanța de apel

apreciază critic afirmațiile avocatului cu privire la faptul că contractul

individual de muncă nu a fost suspendat, întrerupt, iar în privința sa nu au

fost înregistrate și sancționate abateri disciplinare, or, în lipsa desfășurării

unei activități de către angajator. În al doilea caz, instanța de apel a apreciat

că instanța de fond corect a reținut ca fiind neîntemeiată pretenția din

acțiunea reconvențională prin care S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE” a solicitat

constatarea suspendării contractul individual de muncă încheiat. Or, la

materialele cauzei lipsesc probe ce ar confirma că S.R.L. ,,GALSAM-

SERVICE” a suspendat în perioada 01 iulie 2018-08 aprilie 2022, contractul

individual de muncă. Inițial instanța de apel a apreciat critic afirmațiile cu

privire la faptul că contractul de muncă nu a fost suspendat, însă la aprecierea

temeiniciei cererii reconvenționale privind constatarea suspendării

contractului individual de muncă, a constatat invers. Prin urmare, concluziile

instanței de apel sunt contradictorii, motiv pentru care recursul urmează a fi

8

admis cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre

rejudecare.

caracterul prematur al soluțiilor instanțelor de judecată, deoarece

angajatorul, în persoana aceluiași administrator autorizat Ruslan Vasiliev, în

perioada 01 iulie 2018-08 aprilie 2022, i-a eliberat recomandarea la 03

septembrie 2018

calitate de responsabil tehnic, a prestat munca în conformitate cu prevederile

contractului individual de muncă încheiat, fapt confirmat inclusiv și prin

procesul-verbal de recepție intermediară a lucrărilor executate nr.07 din 20

iulie 2018; procesul-verbal de recepție intermediară a lucrărilor executate

nr.08 din 26 iunie 2019 (anexată copia certificată a proceselor-verbale de

recepție intermediară). Doar în temeiul proceselor-verbale menționate,

S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE”, în calitate de beneficiar, a primit de la

antreprenorul S.C. „POLISIMBOL” S.R.L., lucrări executate la obiectivul

din str. Ginta Latină, nr.8, în sumă de 6 750 450 de lei. Ambele proces-

verbale le-a semnat în calitate de responsabil tehnic al S.R.L. ,,GALSAM-

SERVICE”. Mai mult ca atât, aceste procese-verbal confirmă că a îndeplinit

și alte atribuții, fiind implicat de S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE” în

elaborarea compartimentelor documentației tehnice de execuție a lucrărilor,

care erau lipsă și fără de care nu se permite executarea lucrărilor.

calitate de specialist al S.R.L. ,,GALSAM-SERVICE”, s-a expus privitor la

mai multe petiții și plângeri examinate de Procuratura Anticorupție, Centru

pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, Direcția generală

arhitectură și relații Funciare a mun. Chișinău etc. Astfel, a considerat

neîntemeiată remarca instanței de apel precum că din materialele cauzei s-ar

constata cu certitudine că nu ar fi prestat munca în baza căreia solicită plata

salariului.

nu ar fi îndeplinit atribuții de muncă sunt bazate pe o apreciere unilaterală și

arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de

drept procedural. Prin urmare, o astfel de soluție rezultă din nedeterminarea

exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele. Instanța de

recurs urmează să stabilească că, interpretarea dată de instanța de apel este

bazată pe o apreciere insuficientă și arbitrară a materialului probator și

argumentelor susținute de intimat, fapt ce vine în contradicție cu normele de

drept procedural. Prevederile art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă

consacră principiul general privind motivarea hotărârilor judecătorești,

potrivit căruia instanța este datoare să arate în cuprinsul hotărârii motivele

de fapt și de drept în temeiul cărora și-a format convingerea și a ajuns la

9

soluția adoptată. Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele

de fapt și de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții

trebuie să fie clară și simplă, precisă, conchisă și fermă și să aibă putere de

convingere. Această dispoziție legală a fost adoptată în scopul de a asigura o

bună administrare a justiției, de a întări încrederea justițiabililor în hotărârile

judecătorești și de a da posibilitatea instanțelor superioare să-și exercite

controlul judecătoresc. La caz, soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției

la care s-a ajuns.

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. Or, pct.9

lit.e) și lit.f) din hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la

practica aplicării de către instanțele judecătorești a legislației, reglementează

obligația uneia dintre părțile contractului individual de muncă de a repara

prejudiciul cauzat celeilalte părți nr. 11 din 03 octombrie 2005, modificată

prin hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.10 din 22 decembrie

2008 și hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.33 din 04 decembrie

2017, redând conținutul punctului vizat.

Supreme de Justiție, fiind asigurat și respectarea cadrul normativ

internațional relevant- prevederile Convenției Organizației Internaționale a

Muncii nr.95/1949 privind protecția salariului, și anume: art.1, art.5, art.6,

art.8 alin.(1), (2), art.12 alin.(1), (2).

a expediat în adresa intimatului copia recursului declarat, inclusiv a celui

suplimentar, creând astfel participanților la proces condiții egale de a

cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru

asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în

drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele

dosarului (f.d.142,157). Din adresa intimatului corespondența s-a restituit

ca fiind „nereclamată” (f.d.159).

la cererea de recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

10

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

avocatului Natalia Covaliov, va fi examinat prin prisma temeiurilor stipulate

în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01

septembrie 2023.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit

neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 06

februarie 2024. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

participanților la proces la 27 martie 2024 (f.d.125). Astfel, recursul depus

este în termen.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

11

condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția

legii în vigoare la data declarării recursului.

rezultă că s-au indicat prevederile art. 432 alin. (1) lit. a),b),e), din Codul de

procedură civilă, în exprimarea dezacordului cu decizia contestată.

la faptul că un recurs este admisibil dacă interpretarea legii din hotărârea

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Din recurs nu rezultă în mod clar de ce decizia instanței de apel este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. De asemenea nu se

menționează nicio decizie sau un alt act a Curții Supreme care ar da o altă

interpretare, nefiind constatate nici de instanța de recurs, prin urmare în

latura dată recursul este unul vădit neîntemeiat. Completul notează că nici

acesta, analizând practica judiciară a Curții Supreme de Justiție nu a stabilit

că actul judecătoresc contestat ar fi contrar jurisprudenței acesteia.

referă la schimbarea sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de

Justiție prin admiterea recursului. Aplicarea acestui temei de recurs ține de

discreția Curții Supreme de a-și extinde, uniformiza sau schimba

jurisprudența. Pentru ca acest argument să fie invocat în mod temeinic,

recursul trebuie să confirme lipsa jurisprudenței Curții Supreme cu privire la

problemele de drept invocate în recurs, existența unei jurisprudențe

contradictorii a Curții Supreme cu privire la acestea, fie modificarea

circumstanțelor sociale sau juridice care să justifice schimbarea practicii

uniforme a Curții Supreme de Justiție. Niciuna dintre aceste situații nu este

12

invocată în recurs. Prin urmare, și în acest aspect acesta este vădit

neîntemeiat.

stabilite la art.432 alin.(1) lit.a) și art.432 alin.(1) lit.b) din Codul de

procedură civilă nu pot fi invocate simultan, deoarece ele se exclud reciproc.

civilă, recurentul susține că decizia instanței de apel este arbitrară și bazată

pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

lit.e) art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, noțiunea de hotărâre

arbitrară ori de apreciere vădit nerezonabilă a probelor urmează a fi stabilită

în coraportul dintre mai multe principii.

alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție ține

cont, inclusiv, de sensul atribuit acestei noțiuni de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului. Astfel, de exemplu, în cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2),

5 februarie 2015, § 62, Curtea Europeană a notat că o decizie judecătorească

este arbitrară dacă, în esență, nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu

stabilește nicio legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul

procedurii. Curtea Europeană consideră că o asemenea decizie reprezintă o

„denegare a dreptății”. De asemenea, în cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia,

22 iunie 2021, § 75, Curtea Europeană a notat că se poate considera că printr-

o decizie judecătorească a fost comisă o „eroare vădită” dacă instanța a comis

o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-

o vreodată și că aceasta este aptă să perturbe caracterul echitabil al

procedurii.

actele normative, la interpretarea actului normativ se ține cont de nota de

fundamentare, care a însoțit proiectul actului normativ respectiv și de alte

documente care permit identificarea voinței autorității publice care a adoptat,

a aprobat sau a emis actul normativ.

următoarele: „…Utilizarea noțiunii de „hotărâre arbitrară” derivă din

practica CtEDO, fiind utilizată pentru a defini situația în care judecătorii nu

aduc nici o motivare pentru deciziile/hotărârile luate, sau când acestea sunt

bazate pe greșeli evidente de fapt sau de drept comise de judecători. În

esență, la categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite și cele pronunțate

cu bună știință contrar legii (în contextul art. 307 Cod penal). …”. Iar în nota

de subsol la textul menționat în paragraful precedent, nota informativă aduce

mai multe exemple din jurisprudența CtEDO în care hotărârile au fost

considerate arbitrare sau bazate pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Nota de subsol menționează următoarele în ceea ce privește cauzele civile:

„Exemple de procedură civilă: Respingerea fără o motivarea clară a unui

13

recurs într-o cauză civilă și menținerea unei decizii care era în mod clar

contrară circumstanțelor cauzei, chiar dacă recurentul indica expres asupra

acestei contradicții (Dulaurans v. France, 2000, § 38); Refuzul judecătorilor,

fără vreun motiv, de a anula ordinul de eliberare din funcție, care era bazat

pe un raport de evaluare a performanțelor anulat anterior de aceiași

judecători (Tel v. Turkey, 2017); Anularea de către instanța de recurs a

deciziei instanței de fond (prin care au fost acordate compensații prevăzute

de legislația muncii) fără a explica în vreun fel acest lucru și fără a face

referire la lege, care prevedea aceste compensații (Anđelković v. Serbia,

2013; Lazarević v. Bosnia and Herzegovina, 2020).

arbitrară” urmează a fi definită prin prisma jurisprudenței CtEDO. În

jurisprudența sa, CtEDO deseori folosește împreună sintagmele „hotărârea

arbitrară” și hotărâre „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”,

fără a face o distincție clară între ele. Nota informativă menționează totuși

că „la categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite și cele pronunțate cu

bună știință contrar legii (în contextul art. 307 Cod penal)”. Rezultă că în

cazul hotărârii arbitrare, carența principală vizează încălcarea unei norme

legale imperative, adică a unei prevederi normative care nu oferă nicio

discreție judecătorului. Lipsa discreției poate rezulta din claritatea textului

prevederii normative, fie din practica uniformă și clară de aplicare a normei.

Această carență nu se poate datora unei simple greșeli, ci trebuie comisă cu

bună știință sau ca urmare a unei erori inexplicabile. Suntem în prezența unor

asemenea situații atunci când instanța de judecată adoptă o hotărâre ce

contravine unei norme imperative invocate participanții la proces sau de

instanța judecătorească ierarhic superioară, fără a explica convingător de ce

nu aplică acea normă.

Constituționale din Hotărârea nr.2 din 16.01.2025 (pct.149-150), potrivit

căreia pentru a elucida înțelesul textelor contestate (inter alia ”hotărâre

arbitrară”), destinatarii pot avea în vedere, inclusiv, sensul atribuit acestei

noțiuni de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, de exemplu, în

cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 5 februarie 2015, § 62, Curtea Europeană a

notat că o decizie judecătorească este arbitrară dacă, în esență, nu are nicio

bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio legătură între faptele

litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii. Curtea Europeană

consideră că o asemenea decizie reprezintă o „denegare a dreptății”. De

asemenea, în cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021, § 75, Curtea

Europeană a notat că se poate considera că printr-o decizie judecătorească a

fost comisă o „eroare vădită” dacă instanța a comis o eroare de drept sau de

fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o vreodată și că aceasta

este aptă să perturbe caracterul echitabil al procedurii.

care ar justifica constatarea că hotărârea contestată ar fi emisă contrar

14

normelor imperative aplicabile speței, precum și nici instanța de recurs nu a

stabilit din textul acesteia raportate la circumstanțele cauzei.

probelor” se referă la aprecierea probatoriului. Pentru admiterea unui recurs

în baza acestei sintagme este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor

condiții: a) hotărârea să se bazeze pe o aprecierea eronată a probelor; b)

aprecierea să fie vădit nerezonabilă; c) hotărârea contestată se bazează în

mod determinant pe această apreciere.

admiterea recursului în temeiul art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură

civilă, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată

rațional. De asemenea, această eroare trebuie să fie determinantă pentru

soluția din hotărârea contestată. Îi revine recurentului obligația să convingă

instanța de recurs că aceste elemente sunt întrunite.

limitele stabilite de norma în vigoare la data declarării recursului, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate și prin urmare recursul este

vădit neîntemeiat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel,

relatarea repetată a situației, nu constituie temei de casare a deciziei

contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de apel în modul

garantat de art.6§1 CEDO.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului. Or,

recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează

aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei

interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de

Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei

asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control

efectuat din oficiu.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

15

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există

limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza

Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-

1,11p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria

A, nr. 212-A).

de Justiție concluzionează că recursul declarat de Anatolie Haruța, inclusiv

prin intermediul avocatului Natalia Covaliov, este vădit neîntemeiat și

urmează a fi considerat inadmisibil.

433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Anatolie Haruța, inclusiv prin

intermediul avocatului Natalia Covaliov, împotriva deciziei din 06 februarie

2024 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Gheorghe Stratulat

16