YANKOV AND OTHERS v. BULGARIA

Publicat la 25 aprilie 2022 CUARTA SECȚIUNE Cerere nr. 10599/14 Sotir Zhivkov YANKOV și alții împotriva Bulgariei depusă la 23 ianuarie 2014 comunicat la 8 aprilie 2022 DECLARAREA FACTELOR O listă a reclamanților este prezentată în apendice. Reclamanții sunt reprezentați în fața Curții de către dl M. Ekimdzhiev și dna S. Stefanova, avocați care practică în Plovdiv. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Primul și al doilea reclamant sunt soții și al treilea reclamant este fiica lor. Al patrulea reclamant este o societate deținută de primul și al doilea reclamant.

La 21 septembrie 2012, primii, al doilea și al treilea reclamant au fost acuzați de evaziune fiscală, comis în mai multe ocazii între 2009 și 2012. Deoarece această infracțiune intră în domeniul de aplicare al Legei privind actele de crimă din 2005 (denumită în continuare „Legea din 2005”), Comisia pentru procedurile de acoperire a crimei (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă cu privire la veniturile și cheltuielile primei și celei de-a doua solicitante între 1988 și 2012. Acesta a stabilit că primii și al doilea reclamant au înființat mai multe societăți, inclusiv al patrulea reclamant, prin care acestea desfășoară diferite activități de afaceri.Aceștia, și primii și al doilea reclamant în capacitatea lor privată, au achiziționat numeroase proprietăți imobilizabile; unele dintre acestea au fost transferate către alte părți, inclusiv cel de-al treilea reclamant.

Cheltuielile primului și al doilea reclamant în cursul perioadei examinate, inclusiv pentru achiziționarea proprietăților de mai sus, pentru cheltuielile zilnice și plătite în capitalul societăților lor, au constituit 109.817.863 lev bulgare (BGN), echivalentul de aproximativ 56.173.000 euro (EUR), sau echivalentul de 63.246 salarii lunare minime. În aceeași perioadă, venitul primului și al doilea reclamant care ar putea fi considerat „legitim” a fost de 3,227,938 BGN (1,651,000 EUR), egalând cu 3,942 salarii lunare minime. Comisia a considerat că acțiunile primului și al doilea reclamant din mai multe dintre companiile lor, numeroase proprietăți imobilizabile ale celor patru solicitanți și sumele primite din vânzarea de proprietăți suplimentare ar putea fi obiectul pierderii ca venit al infracțiunii.

Pe baza concluziilor anchetei sale, în mai 2013, Comisia a solicitat ordonanțe de înghețare a unui număr de active ale reclamanților. El a subliniat că reclamanții au achiziționat active de valoare semnificativă, în timp ce nu au fost stabilite venituri legale suficiente. Aceasta a însemnat că creanța prospectivă de confiscare a activelor cu o valoare globală de BGN 16 395.031 (8.386.200 EUR) au fost potențial fondate. Întrucât măsurile aplicate pentru proprietățile reale în cauză situate în regiunile Plovdiv, Burgas și Sofia, Comisia a inițiat trei seturi de proceduri. Prin decizia din 30 mai 2013, Curtea Regională Plovdiv a respins cererea Comisiei de măsuri intermediare, constatând că nu este clar.

Decizia respectivă a fost susținută la 5 iunie 2013 de Curtea de Apel Plovdiv. Prin recursul Comisiei, în decizia finală din 25 iulie 2013, Curtea Supremă de Cassare a anulat hotărârea instanțelor de jos și a ordonat înghețarea activelor indicate de Comisie, și anume: numeroase apartamente, birouri, garaje și clădiri industriale deținute de cele patru reclamante, precum și de alte societăți din primele și cele de-a doua solicitante care nu sunt reclamante în cadrul prezentului proces; acțiunile primei și cele de-a doua solicitante din mai multe societăți; conturile bancare ale primei și cele de-a doua solicitante. Referindu-se la declarațiile Comisiei menționate mai sus, Curtea Supremă de cassare a remarcat că activele în cauză ar putea fi presupusă în mod rezonabil ca venitul infracțiunii, care justifica impunerea unor măsuri intermediare.

În hotărârea din 31 mai 2013, Curtea Regională Burgas a înghețat următoarele active: un apartament deținut de cel de-al treilea reclamant și o parcelă de teren cu o clădire deținută de cel de-al patrulea reclamant. Acesta a luat în considerare cererea Comisiei de astfel de măsuri bine fundamentată, având în vedere presupusa activitate penală a primelor și a celei de-a doua reclamante, faptul că au achiziționat active considerabile și lipsa unor venituri legale suficiente; toate acestea au făcut ca reclamația de confiscare a Comisiei să poată fi meritată. Prin apelul reclamanților, care au susținut în special că evaluarea veniturilor și cheltuielilor acestora din partea Comisiei a fost eronată, într-o decizie finală din 26 iulie 2013 Curtea de Apel Burgas a susținut decizia instanței de judecată inferioară.

Într-o hotărâre din 31 mai 2013, Tribunalul Sofia a constatat că cererea de măsuri intermediare a Comisiei a fost bine fundamentată, menționând că „în urma activității lor criminale”, primii și al doilea solicitanți au achiziționat active substanțiale, care „a ajuns să fie pierdute și ar fi fost îngrijorat de reclamația prospectivă de confiscare”. Astfel, aceasta a ordonat înghețarea a patru proprietăți reale din Sofia deținute de primii și al doilea reclamant. Prin recursul reclamanților, în decizia finală din 11 octombrie 2013, Curtea de Apel Sofia a susținut decizia de mai sus. Într-o scrisoare din 14 decembrie 2021, primul, al doilea și al treilea reclamant au declarat că procedura penală împotriva acestora a rămas în așteptare în fața Curții Regionale din Plovdiv.

Ordinele de înghețare nu au fost anulate. Nu a fost încă introdusă reclamație de confiscare. Dispozițiile relevante ale Legii din 2005 și practicile instanțelor naționale au fost rezumate în totorov și alții c. Bulgaria (nr. 50705/11 și altele 6 §§§ 90-114, 13 iulie 2021). În plus, dispozițiile Legii din 2005 privind înghețarea activelor în vederea pierderii lor au fost descrise în Nedyalkov și alții c. Bulgaria (dec.) (nr. 663/11, §§ 46-57, 10 septembrie 2013). COMPLAINTE Reclamanții se plâng, în baza articolului 1 din Protocolul nr. 1 și articolele 6 § 1 și 13 din Convenție, a înghețării activelor în temeiul Legii 2005. Ele consideră măsurile intermediare arbitrare și ia în considerare cu durata lor lungă.

În conformitate cu art. 1 din Protocolul nr. În special, ar putea să nu arate autorităților, chiar și având în vedere caracterul preliminar al măsurilor reclamate, orice legături suspectate între activele în cauză și orice activitate penală a primelor, a doua sau a treia solicitanți, constituie o problemă în acest sens (a se vedea mutatis mutandis, abordarea din Todorov și altele c. Bulgaria c. , nr. 50705/11 și altele 6 §§ 200-216, 13 iulie 2021? Ar putea, în plus, durata măsurilor împotriva reclamanților să perturbeze echilibrul echitabil în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1? Părțile sunt invitate să precizezeze care este starea actuală a procedurii de confiscare împotriva reclamanților.

Sotir Zhivkov YANKOV 1956 Bulgara Plovdiv Elena Atanasova YANKOVA 1961 Bulgara Plovdiv Maria Sotirova YANKOVA 1984 Bulgara Plovdiv YANKOV I SIE OOD 1992 Bulgara Plovdiv

Published on 25 April 2022

FOURTH SECTION

Application no. 10599/14 Sotir Zhivkov YANKOV and Others against Bulgaria lodged on 23 January 2014 communicated on 8 April 2022

STATEMENT OF FACTS

A list of the applicants is set out in the appendix. The applicants are represented before the Court by Mr M. Ekimdzhiev and Ms S. Stefanova, lawyers practicing in Plovdiv. The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows. The first and second applicants are spouses and the third applicant is their daughter. The fourth applicant is a company owned by the first and second applicants.

Opening of proceedings under the 2005 Act On 21 September 2012 the first, second and third applicants were charged with tax evasion, committed on multiple occasions between 2009 and 2012. Since that offence fell within the scope of the Forfeiture of Proceeds of Crime Act 2005 (hereinafter “the 2005 Act”), the Commission for Uncovering Proceeds of Crime (hereinafter “the Commission”) opened an inquiry into the first and second applicants’ income and expenditure between 1988 and 2012. It established that the first and second applicants had set up several companies, including the fourth applicant, through which they were carrying out different business activities. Those companies, and the first and second applicants in their private capacity, had acquired numerous immoveable properties; some of them had been transferred to other parties, including the third applicant.

The expenses of the first and second applicants during the period under examination, including for the acquisition of the properties above, for daily expenses and paid into the capital of their companies, amounted to 109,817,863 Bulgarian levs (BGN), the equivalent of about 56,173,000 euros (EUR), or also equivalent of 63,246 minimum monthly salaries. During the same period, the first and second applicants’ income which could be considered “lawful” was in the amount of BGN 3,227,938 (EUR 1,651,000), equalling 3,942 minimum monthly salaries. The Commission considered that the shares of the first and second applicants in several of their companies, numerous immoveable properties of the four applicants and sums received from the sale of further properties could be the subject of forfeiture as proceeds of crime.

Freezing of the applicants’ assets On the basis of the findings of its inquiry, in May 2013 the Commission applied for orders freezing a number of assets of the applicants. It pointed out that the applicants had acquired assets of significant value, whereas no sufficient lawful income had been established. This meant that the prospective forfeiture claim, concerning assets with a global value of BGN 16,395,031 (EUR 8,386,200), was potentially well-founded. Since the measures applied for concerned real properties situated in the Plovdiv, Burgas and Sofia regions, the Commission initiated three sets of proceedings. Proceedings in Plovdiv In a decision of 30 May 2013 the Plovdiv Regional Court dismissed the Commission’s application for interim measures, finding it unclear.

That decision was upheld on 5 June 2013 by the Plovdiv Court of Appeal. Upon an appeal by the Commission, in a final decision of 25 July 2013 the Supreme Court of Cassation quashed the lower courts’ decision and ordered the freezing of the assets indicated by the Commission, namely: numerous flats, offices, garages and industrial buildings owned by the four applicants, as well as by another of the first and second applicants’ companies which is not an applicant in the present proceedings; the first and second applicants’ shares in several companies; bank accounts of the first and second applicants. Referring to the statements of the Commission mentioned above, the Supreme Court of Cassation noted that the assets at issue could be reasonably presumed to be the proceeds of crime, which justified the imposition of interim measures.

Proceedings in Burgas In a decision of 31 May 2013 the Burgas Regional Court froze the following assets: a flat owned by the third applicant and a plot of land with a building owned by the fourth applicant. It considered the Commission’s application for such measures well-founded, in light of the alleged criminal activity of the first and second applicants, the fact that they had acquired considerable assets, and the lack of sufficient lawful income; all this rendered the Commission’s prospective forfeiture claim potentially meritorious. Upon an appeal by the applicants, who argued most notably that the assessment of their income and expenses on the part of the Commission had been erroneous, in a final decision of 26 July 2013 the Burgas Court of Appeal upheld the lower court’s decision.

It pointed out that the issue raised by the applicants fell to be examined in the ensuing forfeiture proceedings. Proceedings in Sofia In a decision of 31 May 2013 the Sofia City Court found the Commission’s application for interim measures well-founded. It noted that “as a result of their criminal activity” the first and second applicants had acquired substantial assets, which “fell to be forfeited and would be concerned by the prospective forfeiture claim”. It thus ordered the freezing of four real properties in Sofia owned by the first and second applicants. Upon an appeal by the applicants, in a final decision of 11 October 2013 the Sofia Court of Appeal upheld the above decision. It observed that the applicants had referred most of all to irregularities in the criminal proceedings, but these matters were not to be examined in preliminary proceedings under the 2005 Act concerning interim measures.

Current state of the proceedings In a letter dated 14 December 2021 the first, second and third applicants stated that the criminal proceedings against them remained pending before the Plovdiv Regional Court. The freezing orders have not been lifted. No forfeiture claim has yet been brought.

RELEVANT LEGAL FRAMEWORK AND PRACTICE

The relevant provisions of the 2005 Act and the practice of the national courts have been summarised in Todorov and Others v. Bulgaria (nos. 50705/11 and 6 others, §§ 90-114, 13 July 2021). In addition, the provisions of the 2005 Act concerning freezing of assets with a view of their forfeiture have been described in Nedyalkov and Others v. Bulgaria (dec.) (no. 663/11, §§ 46-57, 10 September 2013). COMPLAINTS The applicants complain, relying on Article 1 of Protocol No. 1 and Articles 6 § 1 and 13 of the Convention, of the freezing of their assets under the 2005 Act. They consider the interim measures arbitrary and take issue with their lengthy duration.

QUESTIONS TO THE PARTIES

Was the freezing of the applicants’ assets under the Forfeiture of Proceeds of Crime Act 2005 compliant with Article 1 of Protocol No. 1? In particular, could the authorities’ failure to show, even with a view of the preliminary character of the measures complained of, any suspected link between the assets concerned and any criminal activity of the first, second or third applicants, pose a problem in that regard (see, mutatis mutandis , the approach in Todorov and Others v. Bulgaria , nos. 50705/11 and 6 others, §§ 200-216, 13 July 2021)? Could, in addition, the duration of the measures against the applicants disrupt the fair balance under Article 1 of Protocol No. 1? The parties are invited to specify what is the current state of the forfeiture proceedings against the applicants.

APPENDIX No. Applicant’s Name Year of birth/registration Nationality Place of residence 1. Sotir Zhivkov YANKOV 1956 Bulgarian Plovdiv 2. Elena Atanasova YANKOVA 1961 Bulgarian Plovdiv 3. Maria Sotirova YANKOVA 1984 Bulgarian Plovdiv 4.

YANKOV I SIE OOD

1992 Bulgarian Plovdiv