2ra-361/23 — declararea nulității contractului de arvună și restituirea sumei bănești

2ra-361/23 — declararea nulității contractului de arvună și restituirea sumei bănești (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Alexandr Petrov,

reprezentat de avocatul Vasile Istratii,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandr Petrov împotriva Societății cu Răspundere Limitată

„EXPERTAUTO-NORD”, notarul Cristina Tatian, cu privire la declararea

nulității contractului de arvună și restituirea sumei bănești,

împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-361/23

NR. PIGD 2-19136694-01-2ra-06032023)

Recursul declarat până la 1 septembrie 2023. Invocarea declarativă a prevederilor art. 432

alin.(2) lit. a),b),c) din Codul de procedură civilă nu constituie temei de admisibilitate a

recursului.

Judecătoria Edineț, sediul Central, jud. C. Prisacari,

Curtea de Apel Bălți, jud. E. Grumeza, D. Stănilă, D. Corolevschi,

25 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Alexandr Petrov, reprezentat de avocatul Vasile Istratii,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva S.R.L. „EXPERTAUTO-NORD” și Tatiana Timuș,

solicitând rezilierea contractului de arvună încheiat cu S.R.L.

„EXPERTAUTO-NORD” la 5 decembrie 2018, autentificat notarial de către

notarul Cristina Tatian, încasarea de la Tatiana Timuș a sumei de 7 000 de

dolari SUA.

încheiat un contract de arvună cu S.R.L. „EXPERTAUTO-NORD”,

reprezentantă de Tatiana Timuș. Contractul a fost perfectat la notarul

Cristina Tatian. În opinia sa, contractul urmează a fi reziliat, din motiv că a

fost indus în eroare de către vânzător. Contractul a fost încheiat cu S.R.L.

„EXPERTAUTO-NORD”, iar banii în numerar de 7 000 de dolari SUA i-a

achitat Tatianei Timuș, care a primit banii, însă nu i-a eliberat niciun înscris

în acest sens.

declarat că datorii/cheltuieli rezultate din dobândirea în proprietate a

bunurilor imobile nu există. Însă la 5 februarie 2019 au venit controlorii de

la S.A. „RED NORD” și au deconectat imobilele de la rețea, pentru datoriile

acumulate la plata energiei electrice. Drept urmare, cu întreaga familie au

fost nevoiți să părăsească imobilul, deoarece era foarte frig și exista riscul de

a se îmbolnăvi copilul minor.

de stat, Tatiana Timuș împreună cu notarul au perfectat în loc de contract de

vânzare-cumpărare, precum le-a fost înțelegerea, un contract de arvună.

Conform legislației în vigoare, arvuna este o sumă pe care o parte

contractantă o dă celeilalte părți pentru a confirma încheierea contractului și

a-i garanta executarea. În caz de dubii suma plătită este avans.

promis că va perfecta actele societății pe numele său, precum și a fost indus

în eroare în privința activităților care le poate desfășura pe teritoriul

imobilului. Intenționa să deschidă o spălătorie auto, comunicându-i că s-a

adresat către Primăria Cupcini și ultima va da acordul. Însă când s-a interesat

1

despre posibilitatea deschiderii unei spălătorii, i s-a spus că Primăria nu va

permite așa ceva.

cu S.R.L. „EXPERTAUTO-NORD”, prin care i s-au transmis imobilele.

concretizând pretențiile, a concretizat cercul participanților la proces, cu

calitatea de pârât fiind indicat S.R.L. „EXPERTAUTO-NORD” și în calitate

de intervenient accesoriu, notarul Cristina Tatian. Prin cererea formulată, a

solicitat declararea nulă a contractului de arvună încheiat cu S.R.L.

„EXPERTAUTO-NORD”, cu obligarea administratorului S.R.L.

„EXPERTAUTO-NORD” s-i restituie suma de 12 000 de dolari SUA.

contractului, pârâtul avea o datorie în mărime de 3 996 de lei pentru

consumul de energie electrică, fapt ce nu i s-a adus la cunoștință de către

administratorul pârâtului Tatiana Timuș. Ulterior, la 14 decembrie 2018 a

achitat suma respectivă, informând-o pe Tatiana Timuș. Însă a recepționat o

altă factură în sumă de 4 000 de lei, la fel, pentru consumul de energie

electrică. Tatiana Timuș nu a achitat suma respectivă și imobilul a fost

deconectat de la rețeaua de energie electrică. Astfel, împreună cu familia au

fost nevoiți să părăsească imobilul. Acest fapt a fost adus la cunoștința

Tatianei Timuș, însă care iarăși nu a întreprins nimic în acest sens.

12 000 de dolari SUA, însă în contract a fost menționată doar suma de 120

000 de lei, sumă care urma a fi depusă pe contul S.R.L. „EXPERTAUTO-

NORD”, urmând a-i fi eliberat un bon de casă drept dovadă a transmiterii

sumei de bani, însă Tatiana Timuș nu a realizat acest fapt. Corespunzător, a

fost indus în eroare.

imobile amplasate pe suprafața de teren amplasată în or. XXXXX, str.

XXXXX. Tatiana Timuș i-a explicat că două imobile sunt destinate pentru

deservirea tehnică a automobilelor și spălătorie pentru automobile, iar

celelalte două pentru locuință.

Primăria or. Cupcini, unde a fost informat precum că Tatiana Timuș nu

deține autorizație pentru activitatea de deservire a automobilelor. Or, nu a

fost informat despre acest fapt. Imobilele le-a achiziționat pentru „auto-

service” și ”spălătorie”, pentru a deschide o afacere, de aceea a fost de acord

să achite suma de 1 200 000 de lei, însă, de fapt, a fost indus în eroare de

Tatiana Timuș și notar. Ultimul i-a explicat precum că toate documentele în

privința imobilelor - obiectul contractului sunt în deplină regulă, iar datorii

S.R.L. „EXPERTAUTO-NORD” nu are.

2

încheiată, contract de arvună sau contract de vânzare-cumpărare. În contract

s-a menționat faptul că până la 20 decembrie 2018 să fie încheiat contractul

de vânzare-cumpărare.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă

de Alexandr Petrov împotriva S.R.L. „EXPERTAUTO-NORD”,

intervenient accesoriu notarul Cristina Tatian cu privire la declararea nulității

contractului de arvună încheiat între Alexandr Petrov și S.R.L.

„EXPERTAUTO-NORD”, administrator Tatiana Timuș, autentificat de

notarul Cristina Tatian la 5 decembrie 2018, înregistrat cu nr. 6108 și

restituirea sumei bănești în mărime de 12 000 de dolari SUA. S-a anulat

măsura de asigurare aplicată prin încheierea instanței din 16 decembrie 2019,

sub forma de sechestru pe bunurile imobile ce aparțin cu drept de proprietate

S.R.L. „EXPERTAUTO-NORD” în limita valorii de 7 000 de dolari SUA.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

hotărârii din 4 septembrie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii prime instanțe, pronunțarea

unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Alexandr Petrov și s-a menținut hotărârea din 04

septembrie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.

alin.(1) și alin.(4) din Codul civil (în redacția în vigoare până la 1 martie

2019 în perioada desfășurării raportului civil litigios), a relevat că având în

vedere că raporturile juridice între părțile litigante au apărut până la data

intrării în vigoare a modificărilor Codului Civil din 1 martie 2019, a reținut

că pretențiile înaintate de Alexandr Petrov sunt guvernate de Codul Civil în

redacția de până la 1 martie 2019.

(în redacția în vigoare până la 1 martie 2019 în perioada desfășurării

raportului civil litigios).

„EXPERTAUTO-NORD”, reprezentat de administratorul Tatiana Timuș și

Alexandr Petrov a fost încheiat contractul de arvună prin care ultimul a

transmis S.R.L. „EXPERTAUTO-NORD”, reprezentată de administratorul

Tatiana Timuș, iar aceasta a primit de la Alexandr Petrov suma de 120 000

de lei, pentru a confirma încheierea contractului de vânzare-cumpărare a

3

bunurilor imobile formate din: a) bunul imobil lit.1.0, teren modul de

folosință pentru construcții, cu suprafața de 0,2074 ha, număr cadastral

XXXXX, situat în RM, r-nul XXXXX, or. XXXXX, str. XXXXX; b) bunul

imobil lit.1.1, construcție, modul de folosință construcție comercială,

prestarea serviciilor, cu suprafața totală egală cu 368,1 mp, număr cadastral

XXXXX situat în RM, r-nul XXXXX, or. XXXXX, str. XXXXX; c) bunul

imobil lit. 1.2, construcție, modul de folosință construcție, cu suprafața totală

egală cu 156,4 mp, cu număr cadastral XXXXX situat în RM, r-nul XXXXX,

or. XXXXX, str. XXXXX; d) bunul imobil lit. 1.3, construcție, modul de

folosință depozit, cu suprafața totală egală cu 104,7 mp, nr. cadastral

XXXXX, situat în RM, r-nul XXXXX, or. XXXXX, str. XXXXX; e) bunul

imobil lit. 1.4, construcție, modul de folosință construcție, cu suprafața totală

egală cu 21,8 mp, cu număr cadastral XXXXX, situat în RM, r-nul XXXXX,

or. XXXXX, str. XXXXX.

contractul de vânzare-cumpărare va fi încheiat la data de 20 decembrie 2020,

suma de vânzare a bunului va constitui 1 120 000 de lei. Suma restanță de 1

000 000 de lei vor fi achitați în calitate de arvună, de către Alexandr Petrov

– S.R.L. „EXPERTAUTO-NORD” în următorul mod: - 250 000 de lei de

până la data de 05 iunie 2019; - 250 000 de lei la data de 05 decembrie 2019;

- 250 000 de lei până la data de 05 iunie 2020 și - 250 000 de lei până la data

de 05 decembrie 2020, arvuna va fi luată în calcul la achitarea prețului de

vânzare-cumpărare a bunului.

„EXPERTAUTO-NORD”, Tatiana Timuș a declarat că a primit suma de 120

000 de lei și în caz de nerespectare a prevederilor prezentului contract

(refuzul la întocmirea contractului de vânzare-cumpărare) S.R.L.

„EXPERTAUTO-NORD” s-a obligat să restituie lui Alexandr Petrov suma

dublei arvune primite de la Alexandr Petrov. Iar potrivit pct. 4 al

contractului, în cazul nerespectării prezentului contract (refuzul procurării

bunurilor indicat în contract) Alexandr Petrov nu va putea pretinde la suma

arvunei achitată S.R.L. „EXPERTAUTO-NORD” .

1 martie 2019 în perioada desfășurării raportului civil litigios), rezultă că prin

arvună pot fi garantate doar obligațiile născute din contracte. Mărimea

arvunei nu este limitată după valoare, însă este evident, că aceasta constituie

doar o parte din prestația pe care trebuie s-o execute partea care dă arvuna.

Prin finalitățile sale, arvuna îndeplinește două funcții principale: pe de o

parte, confirmă încheierea contractului, iar pe de altă parte, garantează

executarea contractului. Deci, ca mijloc de garantare a executării

contractului, arvuna este menită să tempereze interesul fiecărei părți

contractante de a face tot posibilul pentru ca contractul garantat cu arvună să

se execute, deoarece în caz de neexecutare a contractului, partea vinovată va

suporta consecințele negative, manifestate fie prin pierderea arvunei de către

4

partea care a dat-o, fie prin plata dublului arvunei de către partea care a

primit-o. Datorită acestei funcții, arvuna se deosebește de plata în avans,

care, la fel, ca și arvuna constituie o plată preventivă, însă nu este în stare să

confirme încheierea contractului și să garanteze executarea obligației,

întrucât partea care a efectuat o plată în avans este în drept să pretindă

restituirea, practic în toate cazurile de neexecutare a contractului, iar partea

care a primit avansul, nu poate fi obligată nici într-un caz să restituie dublul

plății primite. Din acest considerent, pentru a evita eventualele litigii, părțile

trebuie să stipuleze în termeni expreși că plata preventivă a fost efectuată

anume cu titlu de arvună.

în raport cu probele anexate la dosar a considerat oportun de a reitera

prevederile art. 195 din Codul civil (în redacția în vigoare până la 1 martie

2019), care stipulează în mod expres că, act juridic civil este manifestarea de

către persoane fizice și juridice a voinței îndreptate spre nașterea,

modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile. Iar potrivit art.

199 alin. (1) și (2) din Codul civil, în aceeași redacție de până la 1 martie

2019, consimțămînt este manifestarea, exteriorizată, de voință a persoanei de

a încheia un act juridic. Consimțămîntul este valabil dacă provine de la o

persoană cu discernămînt, este exprimat cu intenția de a produce efecte

juridice și nu este viciat.

din Codul civil, în aceeași redacție de până la 1 martie 2019,că obiect al

actului juridic este obligația persoanei care a încheiat actul juridic. Obiectul

actului juridic trebuie să fie licit, să se afle în circuit civil și să fie determinat

sau determinabil cel puțin în specia sa. Pot constitui obiect al actului juridic

și bunurile viitoare.

în judecată și cea suplimentară, s-a constatat cu certitudine că una din

pretențiile reclamantului/apelant Alexandr Petrov este declararea nulă a

contractului de arvună încheiat la 5 decembrie 2018 între S.R.L.

„EXPERTAUTO-NORD” și Alexandr Petrov.

art. 217, art. 219 alin. (1) și (2), art. 227 alin.(1) lit.a),b) din Codul civil, (în

redacția în vigoare până la 01.03.2019 în perioada desfășurării raportului

civil litigios), din sensul cărora rezultă că, pentru ca eroarea să constituie

temei de anulare a actului juridic civil este necesar ca ea să fie considerabilă,

în sensul că elementul asupra căruia reprezentarea este falsă să fie

determinant pentru încheierea actului, astfel încât, dacă ar fi fost cunoscută

realitatea, actul nu s-ar fi încheiat, iar pentru ca eroarea să fie considerabilă

este necesar ca reprezentarea falsă să se refere la elementele sus menționate.

Alexandr Petrov atât în ședința instanței de fond, cât și în ședința instanței

5

de apel, a remarcat faptul că nu a avut intenția de a încheia un contract de

arvună, dar s-a prezentat la notar pentru a încheia un contract de vânzare -

cumpărare și fiind vorbitor de limba rusă nu a înțeles că încheie un contract

de arvună, nu a prezentat nicio probă pertinentă, concludentă și admisibilă

ce ar confirma nulitatea contractului de arvună ca fiind afectat de eroare așa

cu prevede art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Alexandr Petrov precum că este vorbitor de limbă rusă și nu a înțeles că

încheie un contract de arvună în loc de un contract de vânzare-cumpărare și

din considerentul că în ședința de judecată s-a stabilit cu certitudine că

notarul până la încheierea contractului de arvună a verificat capacitatea de

exercițiu a părților, a explicat părților sensul și conținutul prevederilor

contractuale, precum a și tradus părților conținutul prevederilor contractuale.

Faptul traducerii conținutului contractului rezultă și din declarațiile

apelantului Alexandr Petrov expuse în ședința instanței de apel potrivit

căreia, notarul i-a tradus conținutul contractului, însă la acel moment el nu a

înțeles că este vorba de un contract de arvună.

contractului de arvună, pct. 1 din contractul de vânzare-cumpărare va fi

încheiat până la data de 20 decembrie 2020, suma de vânzare a imobilului va

constitui 1 120 000 de lei, suma restantă de 1 000 000 de lei va fi achitată în

patru tranșe a câte 250 000 de lei.

Alexandr Petrov recunoaște că conținutul contractului i-a fost citit și tradus

în limba rusă, iar din conținutul contractului rezultă cu certitudine că

contractul de vânzare-cumpărare va fi încheiat până la data de 20 decembrie

2020, prin urmare argumentul apelantului Petrov precum că nu a înțeles că

încheie un contract de arvună este neveridic și lipsit de consistență. Faptul

încheierii contractului de arvună și nu de vânzare-cumpărare rezidă și din

aceea că la 11 decembrie 2018 între Alexandr Petrov și administratorul

S.R.L. „EXPERTAUTO-NORD” Tatiana Timuș a fost încheiat contractul de

comodat nr. 1, prin care Alexandr Petrov a primit în posesie și folosință

bunurile imobile cu numere cadastrale XXXXX; XXXXX; XXXXX;

XXXXX și XXXXX, situate în RM, r-nul XXXXX, or. XXXXX, str.

XXXXX (f.d.28-29). Prin urmare, încheierea contractului de comodat a

bunurilor imobile enumerate în contractul de arvună, fortifică mai mult

poziția instanței de apel de a considera că la acel moment intenția părților a

fost anume încheierea contractului de arvună și nu de vânzare- cumpărare.

Or, ar fi lipsit de o consecutivitate logică argumentul apelantului Alexandr

Petrov precum că, în fața notarului au încheiat un contract de vânzare-

cumpărare și nu de arvună, deoarece odată cu încheierea contractului de

vânzare-cumpărare, cumpărătorul dispune de bunurile procurare după bunul

său plac, acesta dispunând de cele trei elemente necesare dispoziția, posesia

și folosință, pe când încheierea contractului de comodat permite persoanei

6

numai posesie și folosință aceleași bunuri care au fost indicat în contractul

de arvună.

contractului de arvună a apărut după data de 6 iunie 2019, adică după

depunerea plângerii la organul de urmărire penale de Tatiana Timuș precum

că în perioada 15 februarie 2019-28 mai 2019 au dispărut mai multe bunuri

ce-i aparțin din imobilul său amplasat în r-nul XXXXX, or. XXXXX, str.

XXXXX (f.d. 71). În consecință la 2 iulie 2019 a fost pornită urmărirea

penală în baza art. 186 alin. (5) din Codul penal (f.d. 70), iar la 26 iulie 2019

Alexandr Petrov fiind pus sub învinuire, fiindu-i incriminată comiterea faptei

de furt (f.d. 68-69). Ulterior, prin sentința din 1 martie 2022 a Judecătoriei

Edineț, sediul Central, Alexandr Petrov a fost achitat de comiterea

infracțiunii incriminate (Vol.II, f.d. 2-35)

de apel a considerat că faptul incriminării, punerii sub învinuire și ulterior

achitarii lui Alexandr Petrov, nu au consecințe asupra valabilității

contractului de arvună și respectiv nu poate servi ca temei de declarare a

nulității contractului de arvună. La fel, deconectarea de la rețeaua de

racordare a energiei electrice din cauza unor datorii, nu constituie temei de

declarare a nulității contractului de arvună.

ședința instanței de fond și nici în ședința instanței de apel nu a prezentat

probe pertinente și concludente în sensul prevederilor expuse la art. 118 alin.

(1) din Codul de procedură civilă, în vederea admiterii cerinței sale privind

declararea nulității contractului de arvună încheiat Alexandr între Petrov și

administratorul S.R.L. „EXPERTAUTO-NORD” Tatiana Timuș la 05

decembrie 2018, autentificat de notarul Cristina Tatian, această pretenție

urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată

instanței de fond privind respingerea cererii de obligare a administratorului

S.R.L. „EXPERTAUTO-NORD” Tatiana Timuș de a-i restitui suma de 12

000 de dolari SUA, pe care reclamantul/apelant Alexandr Petrov a pretins

că, i-ar fi transmis-o în scopul garantării contractului de arvună, or, Alexandr

Petrov nici în acest sens nu a prezentat probe.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Alexandr Petrov, reprezentat de avocatul Vasile Istratii, a depus cerere de

recurs împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a

acțiunii. Totodată, a solicitat citarea și audierea părților pe problemele de

legalitate invocate în cererea de recurs.

7

art. 432 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, instanța de apel a aplicat

prevederile art. 195, art. 199, art. 216 art. 227 alin. (2) lit. a) , art. 228 din

Codul civil, în redacția legii din anul 2002, dar a aplicat prevederile art. 206

alin. (1)-(3) din Codul civil.

prevederile art. 631 din Codul civil cu privire la arvună. Contractul de arvună

urma a fi declarat nul de instanța de judecată nu doar în temeiul art. 228 din

Codul civil din cauza comportamentului dolosiv al administratorului S.R.L.

„EXPERTAUTO-NORD”, care a trecut sub tăcere anumite împejurări la a

căror dezvăluire nu ar mai fi încheiat actul juridic și anume a faptului că în

bunul imobil cu număr cadastral XXXXX, construcția comercială pentru

prestarea serviciilor lipsesc utilajele și instrumentele necesare pentru

reparația autoturismelor și utilajele pentru spălarea autoturismelor, precum

și actele permisive necesare de la desfășurarea activității de prestarea

serviciilor, dar și din considerentul că consimțământul său a fost viciat și

printr-o falsă reprezentare la natura actului juridic și calitățile substanțiale

ale obiectului actului juridic. Arvuna fiind conform legii o suma de bani sau

un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părți pentru a confirma

încheierea contractului și a-i garanta executarea nu poate fi achitată în rate,

deoarece însuși notarul în pct. 2 din contractul de arvună a indicat că arvuna

se ia în calcul la achitarea prețului de vânzare-cumpărare a bunului indicat

în pct. 1 din contract. Conform acestui punct, suma restantă și anume 1 000

000 de lei vor fi achitați în calitate de arvună în următorul mod: 250 000 de

lei până la 05 iunie 2019; 250 000 de lei până la 05 decembrie 2019; 250 000

lei până la 05 iunie 2020; 250 000 lei până la 05 decembrie 2020. Contractul

de vânzare-cumpărare va fi încheiat până la 20 decembrie 2020. Suma de

vânzare a imobilului va constitui 1 120 000 de lei. În opinia recurentului,

apare întrebarea care sumă urma a fi luată în calcul la achitarea prețului de

vânzare-cumpărare și care cumpărător achită prețul integral de vânzare a

bunului în calitate de arvună până la semnarea contractului de vânzare-

cumpărare.

concluzia instanței de apel precum că a înțeles esența actului juridic,

deoarece a semnat ulterior la 11 decembrie 2018 un contract de comodat,

deoarece a explicat instanței că este vorbitor de limba rusă, contractul de

comodat a fost prezentat spre semnare de Tatiana Timus care i-a comunicat

că acesta este un contract pentru prestarea serviciilor de internet. Actul

juridic civil este manifestarea de către persoane fizice si juridice a voinței

îndreptate spre nașterea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligațiilor

civile. Conform prevederilor art. 199 din Codul civil, în redacția din anul

2002, consimțămînt este manifestarea, exteriorizată, de voință a persoanei de

a încheia un act juridic. Consimțământul este valabil dacă provine de la o

persoană cu discernământ, este exprimat cu intenția de a produce efecte

8

juridice si nu este viciat. Astfel consimțământul este unul din elementele

esențiale la încheiere și pentru valabilitatea actului juridic. El trebuie să fie

exprimat cu intenția de a produce efecte juridice și să nu fie viciat. Or, a

explicat atât primei instanțe, cât și instanței de apel că a intenționat să

deschidă un atelier pentru reparații auto și spălătorie și pentru acesta a fost

semnat actul pe care i l-a prezentat notarul, crezând că este un contract de

vânzare-cumpărare cu achitarea prețului în rate.

intimatului copia recursului declarat, creând astfel participanților la proces

condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și

le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexat la materialele dosarului (Vol.II,

f.d.86). Din adresa intimatului s-a restituit instanței corespondența ca fiind

„nereclamată” (Vol.II, f.d.88)

cererea de recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Istratii, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31

iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

9

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

septembrie 2023):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

septembrie 2023):

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 6

octombrie 2022. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

către participanții la proces la 05 decembrie 2022 (Vol.II, f.d.59), inclusiv

avocatului recurentului, Vasile Istratii, prin intermediul poștei electronice

(Vol.II, f.d.58), iar de către recurent a fost recepționată la 09 decembrie 2022,

conform avizului (Vol.II, f.d.62). Astfel, recursul este declarat în termen.

10

citarea și audierea părților pe dosar pe problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs, instanța de recurs urmează a o respinge,

Or, în virtutea prevederilor art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul

considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat

art.432 alin.(1) lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea

participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul

considerat admisibil.

De altfel, luând în considerare și faptul că, la caz, recursul declarat

urmează a fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție la această

etapă nu a identificat circumstanțe ce ar dicta necesitatea invitării

participanților în ședință pentru a se pronunța pe marginea recursului.

În altă ordine de idei, examinarea cauzei în ordine de recurs în lipsa

participanților la proces, nu poate fi calificată ca o limitare a dreptului de

apărare și dreptului de acces la justiție, în condițiile când participanții la

proces beneficiază de un ansamblu de pârghii legale întru realizarea

drepturilor lor.

Totodată, Curtea Constituțională prin decizia nr. 95 din 19 decembrie

2016 de inadmisibilitate a sesizării nr.148g/2016 privind excepția de

neconstituționalitate a articolului 444 din Codul de procedură civilă

(judecarea recursului în lipsa părților), a accentuat că, în jurisprudența sa,

Curtea Europeană a reținut că audierea publică reprezintă un principiu

fundamental, prevăzut de articolul 6 § 1 din Convenție. Totuși obligația de a

desfășura o ședință nu este absolută. Conform jurisprudenței Curții, în

procedurile în fața primei și singurei instanțe, dreptul la un „proces public”,

în sensul articolului 6 § 1, atrage dreptul la o "audiere", cu excepția cazului

în care există circumstanțe excepționale care justifică lipsirea de o asemenea

audiere (a se vedea Petrenco v. Moldova, 30 martie 2010, § 39; Håkansson

și Sturesson v. Suedia, 21 februarie 1990, § 64; și Fredin v. Suedia nr.2, 23

februarie 1994, § 21-22). Totuși, modul de aplicare a articolului 6 § 1 în

procedurile în fața instanțelor de recurs depinde de caracteristicile specifice

procedurilor în cauză. Din acest punct de vedere, trebuie să se țină cont de

ansamblul procedurilor în ordinea juridică națională și de rolul instanței de

recurs în acest sens (a se vedea Helmers v. Suedia, 9 octombrie 1991, § 31).

Dat fiind faptul că o ședință publică s-a desfășurat în prima instanță, absența

unei astfel de ședințe în fața instanțelor de apel sau recurs poate fi justificată

prin caracterul specific al procedurii respective. Astfel, în cazul procedurilor

care au ca obiect autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor

aspecte de drept, și nu de fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din

Convenție, chiar dacă instanța de apel sau de recurs nu oferă reclamantului

posibilitatea să se exprime în fața sa, în persoană (Helmers, citat supra, § 36).

În contextul celor menționate, Curtea a subliniat că, ținând cont de

natura juridică a recursului, în cadrul căruia instanța se pronunță doar asupra

11

aspectelor de drept, examinarea acestuia în procedura civilă fără participarea

părților, în esență nu poate să afecteze accesul liber la justiție.

De asemenea, în cauza CtEDO Covalenco vs. Moldova nr. 72164/14,

hotărârea definitivă din 16 septembrie 2020, Curtea a considerat ca fiind

necesară organizarea unei audieri, spre exemplu: (a) în cazul în care există

necesitatea de a evalua dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către

autorități (a se vedea Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60,

12 iulie 2001); (b) atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze

propria impresie referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a

explica propria lor situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui

reprezentant (a se vedea Göç, pre-citată, § 51; Miller, pre-citată, § 34 in fine;

și Andersson v. Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); (c) în cazul

în care instanța are nevoie de a obține o clarificare cu privire la anumite

detalii, inter alia prin intermediul unei audieri (a se vedea Fredin v. Suedia

(nr. 2), 23 februarie 1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall v. Suedia,

nr. 38629/97, § 39, 12 noiembrie 2002).

La caz, toate aspectele de drept pot fi cercetate și soluționate în mod

obiectiv pe baza înscrisurilor și documentelor prezente la dosar. În esență,

părțile au avut posibilitatea să prezinte poziția în scris și să răspundă la

argumentele părților adverse.

de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității

temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

art. 432 alin.(1)-(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

declarării recursului, în final, anterior solicitărilor s-a invocat expres ca temei

de drept prevederile art. 432 alin.(2) lit. a), b), c) din Codul de procedură

civilă, în vigoare la data declarării recursului, citate supra. Astfel, cu referire

la încălcarea normelor de drept material prin neaplicarea legii care trebuia să

fie aplicată, aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată și interpretarea

în mod eronat a legii, temeiurile de drept invocate de partea recurentă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a stabilit că normele

aplicate ar fi fost eronat aplicate sau nu ar fi fost aplicabile speței sau instanța

de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de

ipotezele la care se aplică sau invers.

12

cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele

recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute

în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural

și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar

probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite

în art. 130 din Codul de procedură civilă.

jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului

Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.

45).

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §

31, Seria A, nr. 212-A).

de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Alexandr Petrov,

reprezentat de avocatul Vasile Istratii, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data depunerii recursului și drept urmare este inadmisibil.

13

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),

(2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul depus de Alexandr Petrov, reprezentat de

avocatul Vasile Istratii, împotriva deciziei din 6 octombrie 2022 a Curții de

Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

14