3ra-584/24 — Anularea parțială a actulului administrativ

La 24 ianuarie 2023, avocatul Natalia Bayram în interesele Societății cu Răspundere Limitată „Telesistem TV” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la anularea în parte (în partea pct. 18-22) a Deciziei Consiliului Audiovizualului nr. 371 din 16 decembrie 2022.

În motivarea acțiunii a indicat că, SRL „Telesistem TV” este deținătoarea de licență pentru posturile de televiziune „Primul în Moldova” și „Accent TV”.

Prin Decizia nr. 356 din 25 noiembrie 2022, Consiliul Audiovizualului al Republicii Moldova a dispus monitorizarea furnizorilor publici și privați naționali de servicii media audiovizuale de televiziune la capitolul respectării prevederilor art. 4 alin. (3) lit. a)-c), alin. (4), alin. (7) și alin. (9) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, ca urmare a autosesizării președintei Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu- Eșanu. Perioada de monitorizare: 19-25 noiembrie 2022.

Rezultatele controlului serviciului media audiovizual privat național de televiziune „Primul în Moldova” la capitolul respectării prevederilor art. 4 din CSMA au atestat următoarele: în perioada de raport serviciul media audiovizual de televiziune „Primul în Moldova” a difuzat programe audiovizuale cu durata medie zilnică mai mică de 8 ore, procentul producției în prima difuzare a fost mai mic de 50%, ponderea programelor locale a constituit un volum mai mic de 80% în limba română și cota programelor locale difuzate în orele de maximă audiență nu a atins 75%.

Rezultatele controlului serviciului media audiovizual privat național de televiziune „Accent TV”, la capitolul respectării prevederilor art. 4 din CSMA, au atestat următoarele: în perioada de raport serviciul media audiovizual de televiziune „Accent TV” a difuzat programe audiovizuale cu 1 durata medie zilnică mai mică de 8 ore, procentul producției în prima difuzare a fost mai mic de 50% și cota programelor locale difuzate în orele de maximă audiență nu a atins 75%. Totodată, serviciul media audiovizual de televiziune „Accent TV” a difuzat programele audiovizuale „Știri” și „Apel 112”, durata cărora nu a fost inclusă la calculele ponderii programelor locale, dat fiind faptul că au fost difuzate pentru prima dată de serviciul media audiovizual de televiziune „Primul în Moldova” (art. 4 alin. (11) din CSMA).

În consecință, Consiliul a decis a sancționa cu amendă în mărime de în mărime de 13000 de lei SRL „Telesistem TV”, fondatoarea serviciului media audiovizual privat național de televiziune „Primul în Moldova”, pentru încălcarea prevederilor art. 4 alin. (3) lit. c) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (6) lit. f) din Cod; sancționarea cu amendă în mărime de 12000 de lei SRL „Telesistem TV”, fondatoarea serviciului media audiovizual privat național de televiziune „Primul în Moldova”, pentru încălcarea prevederilor art. 4 alin. (7) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (6) lit. f) din Cod; sancționarea cu amendă în mărime de 12000 de lei SRL „Telesistem TV”, fondatoarea serviciului media audiovizual privat național de televiziune „Primul în Moldova”, pentru încălcarea prevederilor art. 4 alin. (9) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (6) lit. f) din Cod; sancționarea cu amendă în mărime de 14000 de lei SRL „Telesistem TV”, fondatoarea serviciului media audiovizual privat național de televiziune „Accent TV”, pentru încălcarea prevederilor art. 4 alin. (3) lit. c) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (6) lit. f) din Cod; sancționarea cu amendă în mărime de 14000 de lei SRL „Telesistem TV”, fondatoarea serviciului media audiovizual privat național de televiziune „Accent TV”, pentru încălcarea prevederilor art. 4 alin. (9) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (6) lit. f) din Cod.

Reclamantul consideră decizia Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova din 16 decembrie 2022 este ilegală și pasibilă de anulare în totalitate, din următoarele considerente.

Din conținutul actului administrativ contestat observă reclamantul că SRL „Telesistem TV” a fost sancționată pentru nerespectarea obligației 2 producerii conținutului audiovizual local, precum și orele de difuzare a acestora.

Notează că, autoritatea publică pârâtă, în încercarea de a încadra pretinsele fapte sancționabile ale reclamantului, a recurs la o interpretare extensivă eronată a prevederilor legale, expunând o trasabilitate greșită a faptelor sancționabile.

Menționează că, articolul 84 alin. (6) lit. f) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova impune obligativitatea CA să individualizeze acțiunile reclamantului și să aplice sancțiuni individualizate, explicând limita amenzii aplicate. Menționează că sancțiunile, categoriile, individualizarea acestora se conțin în prevederile art. 84 CSMA.

Referitor la legalitatea actului administrativ, consideră că actul administrativ contestat a fost adoptat cu depășirea gravă a prevederilor legale materiale prevăzute de Codul serviciilor media audiovizuale, fiind totodată, sfidate principiile generale ale Codului administrativ cu privire la legalitate, buna credință, imparțialitatea etc.

Unul din principiile generale ale activității autorității publice este principiul legalității, conform căruia autoritățile publice trebuie să acționeze în conformitate cu legea (art. 21 Codul administrativ). Procedura administrativă trebuie să se realizeze conform scopului, (art. 28 al Codului administrativ).

Consideră că, sancțiunea aplicată reclamantului este neproporțională faptei constatate. Reclamantul a realizat cu diligență obligația de a informa Consiliul despre modificările operate la datele acționarilor. Omisiunea solicitării acordului Consiliului pentru modificările menționate, nu este pasibilă sancționării. Prin urmare, sub acest aspect actul contestat este ilegal și pasibil anulării.

Menționează că testul de proporționalitate se realizează pe verticală și cuprinde anumite elemente. Potrivit algoritmului de verificare a proporționalității, testul eșuează și actul administrativ individual este ilegal, dacă cel puțin lipsește un element, în așa fel, o măsură oficială întreprinsă de autoritățile publice și este proporțională, dacă: are un scop legitim; este potrivită; necesară; rezonabilă.

La fel indică că actul administrativ este nul și din perspectiva nemotivării acestuia.

Prin hotărârea din 16 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea de contencios administrativ, înaintată de către SRL „Telesistem TV” împotriva Consiliului Audiovizualului, cu privire la anularea parțială a actului administrativ - Decizia nr.371 din 16 decembrie 2022, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

În motivarea soluției Curtea de Apel Chișinău a indicat că, hotărârea instanței de fond este întemeiată, a fost adoptată cu aprecierea corectă a probelor administrate și aplicarea justă a normelor de drept material și procedural.

A reținut instanța de apel că, că în ședința de judecată, reprezentantul apelantului SRL „Telesistem TV”, avocatul Bayram Natalia nu a negat faptul admiterii încălcărilor incriminate de posturile de televiziune „Primul în Moldova” și „Accent TV”, însă în opinia reclamantului sancțiunile sunt prea dure, nefiind proporționale acestor încălcări, în contextul în care aceste modificări au operat cu o zi până la efectuarea monitorizării, iar reclamantul în acest sens a fost în imposibilitate de a ajusta programul potrivit noilor reglementări.

Cu referire la argumentele apelantului-reclamant, cu privire la faptul că ultimul nu a avut suficient termen în vederea conformării noilor reglementări, întrucât dispozițiile Codului serviciilor media audiovizuale au intrat în vigoare la data de 18 noiembrie 2022, iar monitorizarea fost inițiată la 19 noiembrie 2022, Completul a reținut ca fiind întemeiate argumentele părții intimate în acest sens și anume că, prevederile noi ale Codului sunt 4 obligatorii din momentul intrării acestora în vigoare, în temeiul Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative.

În același context, s-a accentua că prevederile art. 4 Codului serviciilor media audiovizuale în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor din 18 noiembrie 2022 impuneau furnizorilor de servicii media aceleași obligații ca și după intrarea în vigoare ale modificărilor Codului, precum și erau prevăzute aceleași sancțiuni pentru nerespectarea normelor respective, prin urmare reclamantul nu poate invoca lipsa de timp în vederea conformării noilor reglementări, în ipoteza în care aceste obligații erau cert stabilite și cunoscute ultimului anterior.

Totodată a menționat că, individualizarea sancțiunilor aplicate o efectuează doar Consiliul Audiovizualului, în funcție de gravitatea încălcării constatate, efectele și frecvența acestor încălcări, iar faptul că reclamantul consideră precum că nu a avut loc individualizarea sancțiunilor aplicate reprezintă doar un dezacord al reclamantului față de sancțiunea aplicată, fără careva argumente în acest sens. Or, Consiliul Audiovizualului, ca autoritate de reglementare în domeniul audiovizualului este autonom în luarea deciziilor și aplicarea sancțiunilor, în limitele prevăzute de legislație, iar dezacordul cu sancțiunile aplicate nu poate constitui temei de ilegalitate sau netemeinicie a deciziei adoptate.

Mai mult ca atât a notat că, reclamantul nu poate invoca nemotivarea actului administrativ în condițiile în care decizia contestată conține expres circumstanțele care au stat la baza adoptării acesteia și aplicării sancțiunilor corespunzătoare.

În context a subliniat că, la adoptarea deciziei contestate, Consiliul Audiovizualului nu a admis nici o interpretare extensivă a prevederilor legale, or, cert este faptul că urmare a monitorizării efectuate de Consiliul Audiovizualului și calculelor realizate conform informațiilor prezentate, reclamantul a admis încălcarea prevederilor art. 4 din Codul serviciilor media audiovizuale nr. 174/2018, aceste rezultate nu au fost combătute de către reclamant.

Cu referire la argumentele reclamantului precum că, „sancțiunea aplicată reclamantului este disproporționată faptei constatate”, Completul judiciar a reținut concluziile primei instanțe că acestea contravin circumstanțelor de fapt și de drept a cauzei, întrucât serviciul media audiovizual „Primul în Moldova”, din 56 ore de emisie de programe locale a difuzat doar 48, din 42 de ore de programe locale difuzate în orele de maxima audiență au fost realizate 38, etc. La rândul său, serviciul media audiovizual „Accent TV”, conform rezultatelor monitorizării din 56 ore de 5 emisie a realizat doar 16, din 42 de ore de programe locale difuzate în orele de maxima audiență au fost realizate doar 15, etc. Prin urmare, rezultatele monitorizării demonstrează expres gravitatea încălcărilor comise și diferența semnificativă dintre volumul obligatoriu pentru difuzare a produsului local și volumul realizat de reclamant.

A notat că, în această ordine de idei, la aplicarea sancțiunilor pecuniare, Consiliul Audiovizualului a luat în calcul gravitatea încălcărilor și a aplicat corespunzător principiul proporționalității la stabilirea cuantumului amenzilor, iar simpla invocare de către reclamant a unor prevederi legale, fără a fi aduse probe pertinente în susținerea celor invocate, nu poate pune la îndoială legalitatea actului administrativ, or nici în prima instanță și nici în instanța de apel nu a fost negat faptul nerespectării de către reclamant al prevederilor art. 4 alin. (3) lit. c), alin. (7), alin. (9) Codul serviciilor media audiovizuale.

Totodată, actul contestat a fost emis de Consiliul Audiovizualului, cu respectarea procedurii și a prevederilor legislației în vigoare.

Prin urmare, corect prima instanță a constatat legalitatea actului administrativ contestat – Decizia Consiliului Audiovizualului nr.371 din 16 decembrie 2022.

Instanța de apel menționat că, contrar normelor de drept care reglementează sarcina probațiunii în contencios administrativ conform art. 93 alin. (1) Cod administrativ, apelantul nu a adus careva probe în susținerea pretențiilor în instanța de apel, prin urmare, Completul judiciar a concluzionat că instanța de fond just a aplicat normele legale relevante la circumstanțele speței, a dat apreciere completă obiectivă și sub toate aspectele probelor, iar hotărârea dată este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale participanților la proces.

În motivarea recursului a reiterat cele invocate în cerere de chemare în judecată și cerere de apel și suplimentar a indicat că, consideră decizia Curții de Apel din 10 aprilie 2024 neîntemeiată și recursul de bazează pe lit. d) alin. (1) art. 2451 Cod administrativ, decizia este arbitrară și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că: 7 „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Cererea de recurs a fost depusă la data de 1 iulie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată. 8

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de avocatul Natalia Bayram în interesele Societății cu Răspundere Limitată „Telesistem TV”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi 9 mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Natalia Bayram în interesele Societății cu Răspundere Limitată „Telesistem TV”. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc 10