3ra-584/24 — anularea partiala a actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea partiala a actulului administrativ
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-584/24 — anularea partiala a actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Natalia
Bayram în interesele Societății cu Răspundere Limitată „Telesistem TV”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă Societatea cu Răspundere Limitată „Telesistem TV”
împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la anularea parțială a
actului administrativ.
împotriva deciziei din 10 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-584/24
NR. PIGD 2-23011446-01-3ra-08072024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul
recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei
contestate.
Instanța de fond: I. Barbacaru
Instanța de apel: V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru
12 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
avocatul Natalia Bayram în interesele Societății cu Răspundere
Limitată „Telesistem TV”
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 24 ianuarie 2023, avocatul Natalia Bayram în interesele Societății
cu Răspundere Limitată „Telesistem TV” a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la anularea în parte
(în partea pct. 18-22) a Deciziei Consiliului Audiovizualului nr. 371 din 16
decembrie 2022.
În motivarea acțiunii a indicat că, SRL „Telesistem TV” este
deținătoarea de licență pentru posturile de televiziune „Primul în Moldova”
și „Accent TV”.
Prin Decizia nr. 356 din 25 noiembrie 2022, Consiliul Audiovizualului
al Republicii Moldova a dispus monitorizarea furnizorilor publici și privați
naționali de servicii media audiovizuale de televiziune la capitolul respectării
prevederilor art. 4 alin. (3) lit. a)-c), alin. (4), alin. (7) și alin. (9) din Codul
serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, ca
urmare a autosesizării președintei Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu-
Eșanu. Perioada de monitorizare: 19-25 noiembrie 2022.
Rezultatele controlului serviciului media audiovizual privat național
de televiziune „Primul în Moldova” la capitolul respectării prevederilor art.
4 din CSMA au atestat următoarele: în perioada de raport serviciul media
audiovizual de televiziune „Primul în Moldova” a difuzat programe
audiovizuale cu durata medie zilnică mai mică de 8 ore, procentul producției
în prima difuzare a fost mai mic de 50%, ponderea programelor locale a
constituit un volum mai mic de 80% în limba română și cota programelor
locale difuzate în orele de maximă audiență nu a atins 75%.
Rezultatele controlului serviciului media audiovizual privat național
de televiziune „Accent TV”, la capitolul respectării prevederilor art. 4 din
CSMA, au atestat următoarele: în perioada de raport serviciul media
audiovizual de televiziune „Accent TV” a difuzat programe audiovizuale cu
1
durata medie zilnică mai mică de 8 ore, procentul producției în prima
difuzare a fost mai mic de 50% și cota programelor locale difuzate în orele
de maximă audiență nu a atins 75%. Totodată, serviciul media audiovizual
de televiziune „Accent TV” a difuzat programele audiovizuale „Știri” și
„Apel 112”, durata cărora nu a fost inclusă la calculele ponderii programelor
locale, dat fiind faptul că au fost difuzate pentru prima dată de serviciul
media audiovizual de televiziune „Primul în Moldova” (art. 4 alin. (11) din
CSMA).
În consecință, Consiliul a decis a sancționa cu amendă în mărime de
în mărime de 13000 de lei SRL „Telesistem TV”, fondatoarea serviciului
media audiovizual privat național de televiziune „Primul în Moldova”,
pentru încălcarea prevederilor art. 4 alin. (3) lit. c) din Codul serviciilor
media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, în conformitate cu
prevederile art. 84 alin. (6) lit. f) din Cod; sancționarea cu amendă în mărime
de 12000 de lei SRL „Telesistem TV”, fondatoarea serviciului media
audiovizual privat național de televiziune „Primul în Moldova”, pentru
încălcarea prevederilor art. 4 alin. (7) din Codul serviciilor media
audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, în conformitate cu
prevederile art. 84 alin. (6) lit. f) din Cod; sancționarea cu amendă în mărime
de 12000 de lei SRL „Telesistem TV”, fondatoarea serviciului media
audiovizual privat național de televiziune „Primul în Moldova”, pentru
încălcarea prevederilor art. 4 alin. (9) din Codul serviciilor media
audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, în conformitate cu
prevederile art. 84 alin. (6) lit. f) din Cod; sancționarea cu amendă în mărime
de 14000 de lei SRL „Telesistem TV”, fondatoarea serviciului media
audiovizual privat național de televiziune „Accent TV”, pentru încălcarea
prevederilor art. 4 alin. (3) lit. c) din Codul serviciilor media audiovizuale al
Republicii Moldova nr. 174/2018, în conformitate cu prevederile art. 84 alin.
(6) lit. f) din Cod; sancționarea cu amendă în mărime de 14000 de lei SRL
„Telesistem TV”, fondatoarea serviciului media audiovizual privat național
de televiziune „Accent TV”, pentru încălcarea prevederilor art. 4 alin. (9) din
Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, în
conformitate cu prevederile art. 84 alin. (6) lit. f) din Cod.
Reclamantul consideră decizia Consiliului Audiovizualului din
Republica Moldova din 16 decembrie 2022 este ilegală și pasibilă de anulare
în totalitate, din următoarele considerente.
Din conținutul actului administrativ contestat observă reclamantul că
SRL „Telesistem TV” a fost sancționată pentru nerespectarea obligației
2
producerii conținutului audiovizual local, precum și orele de difuzare a
acestora.
Notează că, autoritatea publică pârâtă, în încercarea de a încadra
pretinsele fapte sancționabile ale reclamantului, a recurs la o interpretare
extensivă eronată a prevederilor legale, expunând o trasabilitate greșită a
faptelor sancționabile.
Menționează că, articolul 84 alin. (6) lit. f) din Codul serviciilor media
audiovizuale al Republicii Moldova impune obligativitatea CA să
individualizeze acțiunile reclamantului și să aplice sancțiuni individualizate,
explicând limita amenzii aplicate. Menționează că sancțiunile, categoriile,
individualizarea acestora se conțin în prevederile art. 84 CSMA.
Referitor la legalitatea actului administrativ, consideră că actul
administrativ contestat a fost adoptat cu depășirea gravă a prevederilor legale
materiale prevăzute de Codul serviciilor media audiovizuale, fiind totodată,
sfidate principiile generale ale Codului administrativ cu privire la legalitate,
buna credință, imparțialitatea etc.
Unul din principiile generale ale activității autorității publice este
principiul legalității, conform căruia autoritățile publice trebuie să acționeze
în conformitate cu legea (art. 21 Codul administrativ). Procedura
administrativă trebuie să se realizeze conform scopului, (art. 28 al Codului
administrativ).
Consideră că, sancțiunea aplicată reclamantului este neproporțională
faptei constatate. Reclamantul a realizat cu diligență obligația de a informa
Consiliul despre modificările operate la datele acționarilor. Omisiunea
solicitării acordului Consiliului pentru modificările menționate, nu este
pasibilă sancționării. Prin urmare, sub acest aspect actul contestat este ilegal
și pasibil anulării.
Menționează că testul de proporționalitate se realizează pe verticală și
cuprinde anumite elemente. Potrivit algoritmului de verificare a
proporționalității, testul eșuează și actul administrativ individual este ilegal,
dacă cel puțin lipsește un element, în așa fel, o măsură oficială întreprinsă de
autoritățile publice și este proporțională, dacă: are un scop legitim; este
potrivită; necesară; rezonabilă.
La fel indică că actul administrativ este nul și din perspectiva
nemotivării acestuia.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
3
Prin hotărârea din 16 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, acțiunea de contencios administrativ, înaintată de către SRL
„Telesistem TV” împotriva Consiliului Audiovizualului, cu privire la
anularea parțială a actului administrativ - Decizia nr.371 din 16 decembrie
2022, s-a respins ca fiind neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 27 noiembrie 2023, avocatul Natalia Bayram în interesele
Societății cu Răspundere Limitată „Telesistem TV” a depus cerere de apel
nemotivată împotriva hotărârii din 16 noiembrie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, iar la 20 februarie 2024 a depus cerere de apel
motivată, solicitând casarea integrală a hotărârii 16 noiembrie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu emiterea unei alte decizii de
admitere integrală a cererii de chemare în judecată și a anula pct. 18-22 din
decizia Consiliului Audiovizualului nr. 371 din 16 decembrie 2023.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 10 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, apelul
declarat de SRL „Telesistem TV” s-a respins, ca neîntemeiat. S-a menținut
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 16 noiembrie 2023.
În motivarea soluției Curtea de Apel Chișinău a indicat că, hotărârea
instanței de fond este întemeiată, a fost adoptată cu aprecierea corectă a
probelor administrate și aplicarea justă a normelor de drept material și
procedural.
A reținut instanța de apel că, că în ședința de judecată, reprezentantul
apelantului SRL „Telesistem TV”, avocatul Bayram Natalia nu a negat faptul
admiterii încălcărilor incriminate de posturile de televiziune „Primul în
Moldova” și „Accent TV”, însă în opinia reclamantului sancțiunile sunt prea
dure, nefiind proporționale acestor încălcări, în contextul în care aceste
modificări au operat cu o zi până la efectuarea monitorizării, iar reclamantul
în acest sens a fost în imposibilitate de a ajusta programul potrivit noilor
reglementări.
Cu referire la argumentele apelantului-reclamant, cu privire la faptul
că ultimul nu a avut suficient termen în vederea conformării noilor
reglementări, întrucât dispozițiile Codului serviciilor media audiovizuale au
intrat în vigoare la data de 18 noiembrie 2022, iar monitorizarea fost inițiată
la 19 noiembrie 2022, Completul a reținut ca fiind întemeiate argumentele
părții intimate în acest sens și anume că, prevederile noi ale Codului sunt
4
obligatorii din momentul intrării acestora în vigoare, în temeiul Legii nr.
100/2017 cu privire la actele normative.
În același context, s-a accentua că prevederile art. 4 Codului serviciilor
media audiovizuale în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor
din 18 noiembrie 2022 impuneau furnizorilor de servicii media aceleași
obligații ca și după intrarea în vigoare ale modificărilor Codului, precum și
erau prevăzute aceleași sancțiuni pentru nerespectarea normelor respective,
prin urmare reclamantul nu poate invoca lipsa de timp în vederea conformării
noilor reglementări, în ipoteza în care aceste obligații erau cert stabilite și
cunoscute ultimului anterior.
Totodată a menționat că, individualizarea sancțiunilor aplicate o
efectuează doar Consiliul Audiovizualului, în funcție de gravitatea încălcării
constatate, efectele și frecvența acestor încălcări, iar faptul că reclamantul
consideră precum că nu a avut loc individualizarea sancțiunilor aplicate
reprezintă doar un dezacord al reclamantului față de sancțiunea aplicată, fără
careva argumente în acest sens. Or, Consiliul Audiovizualului, ca autoritate
de reglementare în domeniul audiovizualului este autonom în luarea
deciziilor și aplicarea sancțiunilor, în limitele prevăzute de legislație, iar
dezacordul cu sancțiunile aplicate nu poate constitui temei de ilegalitate sau
netemeinicie a deciziei adoptate.
Mai mult ca atât a notat că, reclamantul nu poate invoca nemotivarea
actului administrativ în condițiile în care decizia contestată conține expres
circumstanțele care au stat la baza adoptării acesteia și aplicării sancțiunilor
corespunzătoare.
În context a subliniat că, la adoptarea deciziei contestate, Consiliul
Audiovizualului nu a admis nici o interpretare extensivă a prevederilor
legale, or, cert este faptul că urmare a monitorizării efectuate de Consiliul
Audiovizualului și calculelor realizate conform informațiilor prezentate,
reclamantul a admis încălcarea prevederilor art. 4 din Codul serviciilor
media audiovizuale nr. 174/2018, aceste rezultate nu au fost combătute de
către reclamant.
Cu referire la argumentele reclamantului precum că, „sancțiunea
aplicată reclamantului este disproporționată faptei constatate”, Completul
judiciar a reținut concluziile primei instanțe că acestea contravin
circumstanțelor de fapt și de drept a cauzei, întrucât serviciul media
audiovizual „Primul în Moldova”, din 56 ore de emisie de programe locale
a difuzat doar 48, din 42 de ore de programe locale difuzate în orele de
maxima audiență au fost realizate 38, etc. La rândul său, serviciul media
audiovizual „Accent TV”, conform rezultatelor monitorizării din 56 ore de
5
emisie a realizat doar 16, din 42 de ore de programe locale difuzate în orele
de maxima audiență au fost realizate doar 15, etc. Prin urmare, rezultatele
monitorizării demonstrează expres gravitatea încălcărilor comise și diferența
semnificativă dintre volumul obligatoriu pentru difuzare a produsului local
și volumul realizat de reclamant.
A notat că, în această ordine de idei, la aplicarea sancțiunilor
pecuniare, Consiliul Audiovizualului a luat în calcul gravitatea încălcărilor
și a aplicat corespunzător principiul proporționalității la stabilirea
cuantumului amenzilor, iar simpla invocare de către reclamant a unor
prevederi legale, fără a fi aduse probe pertinente în susținerea celor invocate,
nu poate pune la îndoială legalitatea actului administrativ, or nici în prima
instanță și nici în instanța de apel nu a fost negat faptul nerespectării de către
reclamant al prevederilor art. 4 alin. (3) lit. c), alin. (7), alin. (9) Codul
serviciilor media audiovizuale.
Totodată, actul contestat a fost emis de Consiliul Audiovizualului, cu
respectarea procedurii și a prevederilor legislației în vigoare.
Prin urmare, corect prima instanță a constatat legalitatea actului
administrativ contestat – Decizia Consiliului Audiovizualului nr.371 din 16
decembrie 2022.
Instanța de apel menționat că, contrar normelor de drept care
reglementează sarcina probațiunii în contencios administrativ conform art.
93 alin. (1) Cod administrativ, apelantul nu a adus careva probe în susținerea
pretențiilor în instanța de apel, prin urmare, Completul judiciar a
concluzionat că instanța de fond just a aplicat normele legale relevante la
circumstanțele speței, a dat apreciere completă obiectivă și sub toate
aspectele probelor, iar hotărârea dată este legală și întemeiată, adoptată cu
respectarea drepturilor și intereselor legitime ale participanților la proces.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 1 iulie 2024, avocatul Natalia Bayram în interesele Societății cu
Răspundere Limitată „Telesistem TV” a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 10 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie
2024 și emiterea unei alte decizii de admitere integrală a cererii de chemare
în judecată și a anula pct. 18-22 din decizia Consiliului Audiovizualului nr.
371 din 16 decembrie 2023.
ARGUMENTELE RECURSULUI
6
În motivarea recursului a reiterat cele invocate în cerere de chemare în
judecată și cerere de apel și suplimentar a indicat că, consideră decizia Curții
de Apel din 10 aprilie 2024 neîntemeiată și recursul de bazează pe lit. d) alin.
(1) art. 2451 Cod administrativ, decizia este arbitrară și se bazează în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
POZIȚIA INTIMARULUI
Prin referința depusă la 26 august 2024, Consiliul Audiovizualului a
solicitat declararea cererii de recurs ca inadmisibilă, iar în cazul trecerii
testului admisibilității respingerea integrală a cererii de recurs cu menținerea
deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2024.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
7
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că la 30 aprilie 2024 recurentului a fost
notificată decizia motivată a instanței de apel, prin intermediul poștei
electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele cauzei (f. d. 140).
Cererea de recurs a fost depusă la data de 1 iulie 2024. Astfel,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne
devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a
deciziei recurată.
8
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de avocatul Natalia Bayram în interesele Societății cu
Răspundere Limitată „Telesistem TV”, conține obiecții de fapt și de drept
similare celor expuse în cererea de chemare în judecată și cererea de apel,
care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în
mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a
dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la
judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §
1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451
din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla
trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea
pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar
substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
9
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h)
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Natalia Bayram în
interesele Societății cu Răspundere Limitată „Telesistem TV”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
10