2ra-577/23 — încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei şi compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art. 432 alin. 1-4 din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform Sectiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material si procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu si temeinicia ei în fapt.
2ra-577/23 — încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Lidia Perhulova,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” în interesele Asociației Proprietarilor
de Locuințe Privatizate nr.54/200 împotriva Lidiei Perhulova cu privire la
încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-577/23
NR. PIGD 2-19201368-01-2ra-13042023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în
art. 432 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. – V. Gîrleanu
Curtea de Apel Chișinău, jud. – M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci
11 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursului declarat de Lidia Perhulova,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 18 decembrie 2019, SA „Termoelectrica” în interesele APLP
nr.54/200 a depus cerere de chemare în judecată împotriva Lidiei Perhulova
cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată
(f. d. 4-5-verso).
În motivarea cererii de chemare în judecată, SA „Termoelectrica” a
indicat că potrivit contractului de livrare a energiei termice în apă caldă
nr.5149 din 20 octombrie 2004, încheiat între SA „Termoelectrica” (până la
redenumire - S.A. „Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2” din Chișinău -
succesorul în drepturi al SA „Termocom” în procedura falimentului) și
APLP nr.54/200, ultimul și-a asumat obligația de a achita lunar plata pentru
utilizarea energiei termice furnizate.
Din cauza neonorării obligațiilor de plată, la data de 03 decembrie
2019, datoria la consumul de energie termică constituie suma de
17 957 345,75 de lei, devenind de fapt debitorul SA „Termoelectrica”.
Totodată, în urma consumului de energie termică, APLP nr.54/200 a
prestat la rândul său servicii de gospodărire comunală, inclusiv alimentarea
cu energie termică, la toți locatarii blocurilor locative gestionate, care au
beneficiat nemijlocit de serviciul prestat și au obligația de a achita în termen
contravaloarea conform facturilor (bonurilor de plată) primite.
În caz de neachitare de către proprietarii/chiriașii/locatarii
apartamentelor/încăperilor locuibile și nelocuibile ai blocului locativ
gestionat a datoriilor la serviciile locativ-comunale, inclusiv alimentarea cu
energie termică, APLP nr.54/200 este în drept să acționeze consumatorii în
judecată pentru încasarea datoriei și chiar are obligația de a o face, pentru a
stinge creanța sa față de SA „Termoelectrica” din contul achitărilor efectuate
de către subconsumatorii restanți.
APLP nr.54/200 nu a acționat în judecată consumatorii restanți,
1
inclusiv nu a acționat în judecată pârâții Lidia Perhulova și Victor Perhulov
pentru încasarea datoriei la consumul energiei termice în sumă totală de
7130,76 de lei, formată până în octombrie 2019 în mare parte din lipsa
mijloacelor financiare pentru achitarea taxei de stat și altor cheltuieli de
judecată.
În consecință, APLP nr.54/200 a omis exercitarea drepturilor și
acțiunilor sale, fapt care îl pune în imposibilitate de a se achita pe creanțele
sale față de SA „Termoelectrica” , devenind de fapt debitor, cu riscul de a
nu-și putea satisface creanța.
Pentru a evita situația ca la scadență debitorul să apară insolvabil,
legea acordă creditorilor anumite mijloace de conservare a patrimoniului
debitorului lor, care constau în preîntâmpinarea pierderii unui drept subiectiv
din patrimoniul debitorului și este expres prevăzută de art. 892 alin. (1) din
Codul civil.
Astfel, pentru a evita consecințe prejudiciabile, SA „Termoelectrica”
este în drept de a-și exercita dreptul de a se adresa în judecată cu acțiune în
apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale unor alte persoane
prin acțiunea oblică în temeiul art.73 din Codul de procedură civilă, întrunind
toate condițiile prevăzute în art.891-892 din Codul civil, or, creditorul poate
să ia toate măsurile necesare sau utile pentru conservarea drepturilor sale,
inclusiv a creanței APLP nr.54/200 la consumul de energie termică,
manifestată prin neglijarea sau refuzul de a-și exercita drepturile sale, creanța
fiind una certă, lichidă și exigibilă.
Suplimentar, a indicat că exercitarea dreptului SA „Termoelectrica”
de a porni proces în interesele unor alte persoane prin acțiune oblică a fost
confirmată de către CSJ prin emiterea Avizului consultativ nr.4ac-15/16.
Conform informației din Registrul bunurilor imobile, în calitate de
proprietari a XXXXX sunt înregistrați Lidia Perhulova și Victor Perhulov.
Conform informației privind situația despre achitarea pentru energia termică,
pârâții domiciliați în XXXXX, au acumulat o datorie la plata energiei termice
în mărime de 7130,76 de lei, formată până în octombrie 2019.
Obligația de achitare a costului serviciilor prestate de energie termică
urmează a fi pusă în sarcina beneficiarilor, în speță, proprietarii/locatarii
apartamentului care au neglijat obligațiile de plată, în pofida faptului că au
2
fost înștiințați prin intermediul facturilor de plată (art. 863 alin.(2) lit.a) din
Cod civil) despre riscul de a fi acționați în judecată în cazul neachitării
plăților restante.
Până la momentul înaintării acțiunii în instanța de judecată, pârâta nu
a întreprins nici o acțiune privind stingerea datoriei pentru energia termică.
Înaintând acțiunea oblică, reclamantul SA „Termoelectrica” exercită
în realitate acțiunea debitorului său APLP nr. 54/200 și drept efect al acțiunii
oblice este încasarea din contul pârâților în beneficiul APLP nr. 54/200 a
datoriei pentru consumul energiei termice în sumă totală de 7130,76 de lei,
formată până în octombrie 2019, pentru XXXX.
Cu referire la încasarea cheltuielilor de judecată, ținând cont de faptul
că reclamantul SA „Termoelectrica” a suportat cheltuieli de judecată în
vederea achitării taxei de stat, consideră oportun de a încasa în beneficiul SA
„Termoelectrica”, taxa de stat plătită (f. d. 4-5).
În drept, reclamanta SA „Termoelectrica” în interesele APLP
nr.54/200 și-a întemeiat pretențiile în temeiul art. 25 al Legii
nr.1402/24.10.2022 serviciilor publice de gospăderire comunală, art.51 al
Legii nr.75/30.04.2015 cu privire la locuințe, art.774, 776, 796, 858, 901,
863 alin. (1) lit.b), 892-894 din Codul civil, art.9, 33, 331, 70 alin. (1), 73,
94, 131 alin.(4), 166, 167, 174-177, 206 alin. (1), 2762, 1825 din Codul de
procedură civilă.
Reclamanta SA „Termoelectrica” prin cererea de concretizare (f. d.
80) a solicitat încasarea de la Lidia Perhulova în beneficiul APLP nr.54/200
datoria pentru consumul energiei termice în sumă de 3 307,32 de lei,
acumulată pentru perioada ianuarie 2014 – octombrie 2019 și a cheltuielilor
de judecată constituite din taxa de stat în sumă de 270 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Central, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă SA
„Termoelectrica” în interesele APLP nr.54/200. S-a încasat de la Lidia
Perhulova în beneficiul APLP nr.54/200, datoria pentru consumul energiei
termice acumulată pentru perioada ianuarie 2014 – octombrie 2019, în
mărime de 3307,32 de lei. S-a încasat de la Lidia Perhulova în beneficiul SA
3
„Termoelectrica”, cheltuielile de judecată compusă din taxa de stat achitată
la înaintarea acțiunii în mărime de 270 de lei (f. d. 111, 115-122).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 29 noiembrie 2021, Lidia Perhulova a declarat apel nemotivat
(f. d. 114-114-verso) împotriva hotărârii din 09 noiembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 31 martie 2022, a prezentat apelul
motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe,
rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare
în judecată să fie respinsă (f. d. 138-144-verso).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Lidia Perhulova și menținută hotărârea din 09
noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 168, 169-178).
Fiind investită cu judecarea cauzei, verificând legalitatea și temeinicia
hotărârii primei instanțe, instanța de apel a conchis că soluția instanței de
fond este una corectă, rezultată din aprecierea corectă a materialului probator
și interpretarea justă a normelor de drept material.
Din materialele cauzei s-a constatat că, în temeiul contractului de
livrare a energiei termice în apă caldă nr. 5149 din 20 octombrie 2004,
încheiat între SA „Termoelectrica” (până la redenumire - S.A. „Centrala
Electrică cu Termoficare nr. 2” din Chișinău - succesorul în drepturi al SA
„Termocom” în procedura falimentului și APLP nr.54/200, furnizorul și-a
asumat obligația de asigurare a livrării energiei termice în apă caldă
consumatorului până la balanță pentru: încălzire, prepararea apei calde
menajere, necesități tehnologice, ventilare. (pct. 2.1 din contract); iar
consumatorul și-a asumat obligația de a achita integral și în termen facturile
emise de furnizor (pct. 4.2 din contract).
Potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, apartamentul
XXXXX, îi aparține cu drept de proprietate lui Victor Perhulov (decedat) și
Lidia Perhulova (f. d. 13).
Pentru apartamentul nominalizat, în baza contului personal deschis de
APLP nr. 54/200 apelanta/pârât Lidia Perhulova a beneficiat de energie
4
termică, fără întreruperi, în conformitate cu normele și tarifele în vigoare.
Instanța de apel, a conchis că, prima instanță corect a stabilit faptul că
pârâta Lidia Perhulova nu și-a onorat obligațiile de plată, prin neachitarea
serviciilor privind livrarea energiei termice și prepararea apei calde,
acumulând până în octombrie 2019, la locul de consum, apartamentul
XXXXX, o datorie în sumă de 3 307,32 de lei. Astfel, se atestă că, în
perioada de până în octombrie 2019, apelanta Lidia Perhulova a beneficiat
de servicii de alimentare cu energie termică și apă caldă, a primit pentru
achitare facturi lunare, însă nu a achitat contravaloarea acestora.
Subsecvent, instanța de apel a respins ca fiind declarativ argumentul
aprelantei precum că, contorul de evidență a consumului de apă caldă este de
mulți ani blocat/plombat/deconectat și ea nu consumă în acest apartament
apă caldă, or, contrar prevederilor art. 118 Cod de procedură civilă, nu a fost
prezentat nici o probă pertinentă și concludentă întru confirmare acestui fapt.
În această ordine de idei, instanța de apel a reiterat prevederile art.25
alin. (1) din Legea serviciilor publice de gospodărire comunală și art.17 al
Hotărârii de Guvern nr.191 din februarie 2002, potrivit cărora persoanele
fizice și juridice, care beneficiază de serviciile publice de gospodărie
comunală sunt obligate să achite contravaloarea serviciilor prestate, conform
facturilor primite, în termenul prevăzut de contractul încheiat între operator
și consumator. În acest context, atât timp cât există conturile (bonurile)
lunare/facturile de plată necontestate, fiind valabile până la momentul de
față, nefiind revocate de nimeni generează și efectele juridice, pe care le
produce un act juridic legal.
Analizând circumstanțele cauzei, prin prisma normelor de drept
menționate, instanța de apel a relevat că, din motiv că, pentru furnizarea
energiei termice și a apei calde la locul de consum, apartamentul XXXXX,
s-au acumulat datorii pentru consumul energiei termice și a apei calde livrate
și calculate pentru suprafața acestuia, se constată existența datoriei față de
APLP nr. 54/200 în sumă de 3 307,32 de lei, care urmează a fi încasată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 07 martie 2023, Lidia Perhulova, a declarat recurs împotriva
deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat
admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii
5
primei instanțe, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care
să fie respinsă cererea de chemare în judecată (f. d. 184-193).
SOLICITAREA RECURENTEI
În motivarea recursului, recurenta Lidia Perhulova a reiterat
temeiurile de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea
de apel.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declarăîntermen de 2 luni de la data comunicăriihotărâriisau a
decizieiintegrale, dacălegea nu prevedealtfel.
(2) Termenul de 2 luniestetermen de decădereși nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurenta s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificat reprezentatul
recurentei, avocatul Sergiu Coptu, în mod electronic, la 24 ianuarie 2023,
fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 179), iar cererea
de recurs a fost depusă la 07 martie 2023 (f. d. 184-193).
La 15 mai 2023, în adresa părților au fost expediate copia recursului
declarat de recurenta Lidia Perhulova cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce
se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d.
196).
La 29 mai 2023, SA „Termoelectrica” a depus referință la recursul
declarat de Lidia Perhulova, solicitând să fie declarat inadmisibil (f. d. 198-
198-verso).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
APLP nr.54/200 nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune
referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01
septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consider inadmisibilă în cazul în care:a) recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432alin. (2), (3) și (4).”
6
Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția
până la 01 septembrie 2023):
„(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consider cănormele de drept procedural au fost încălcate s-au aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la process căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
înproces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01
septembrie 2023):
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justițieși se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun
de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V
pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au
fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul
7
XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de
dispoziție ale curților de apel.
Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de
Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în
baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.
În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat
de recurenta Lidia Perhulova, împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a
Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în
redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01
septembrie 2023.
Completul de judecatăal Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-
(4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii
cererii de recurs), enunțate la pct. 42 din prezenta încheiere.
Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Lidia
Perhulova, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că
acestea nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din
Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu
soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul
exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept materialși procedural, verificându-se
doarlegalitateadeciziei, dar nu șitemeiniciaeiînfapt.
Totodată, potrivitjurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de recurenta Lidia Perhulova, conține obiecții de fapt și de
drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost
analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
8
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla
expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea
recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum
și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate
instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum
și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Lidia Perhulova,
ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art.
433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedurăcivilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul declarat de Lidia Perhulova împotriva
deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Oxana Parfeni
9