2rci-33/25 — atragerea la răspundere subsidiară
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- atragerea la răspundere subsidiară
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2rci-33/25 — atragerea la răspundere subsidiară (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de Alexandru Calmîc,
reprezentat de avocatul Lilian Osoian,
în cauza de insolvabilitate, intentată la cererea depusă de Serviciul Fiscal
de Stat împotriva lui Alexandru Calmîc cu privire la atragerea la răspundere
subsidiară a membrilor organului de conducere a debitorului Societatea cu
Răspundere Limitată „Nord Import Auto” și încasarea sumei,
împotriva încheierii din 30 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2rci-33/25
PIGD Nr.2-23116888-01-2rci-11042025)
Argumentele invocate în cererea de explicare a încheierii sunt
neîntemeiate și nu denotă aplicarea dispozițiilor art. 251 alin. (1) din Codul
de procedură civilă.
Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, N. Mămăligă, O. Cojocaru)
4 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, recursul declarat de Alexandru Calmîc,
reprezentat de avocatul Lilian Osoian,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat, judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 august 2023, Serviciul Fiscal de Stat a depus cerere de atragere la
răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului
Societatea cu Răspundere Limitată „Nord Import Auto”, în persoana
administratorului statutar Alexandru Calmîc, și încasarea în contul masei
debitoare a societății „Nord Import Auto” a creanței validate a Serviciului
Fiscal de Stat în sumă totală de 470 763,24 de lei (creanță la rangul III cu suma
de 329 899,73 de lei și rangul VI cu suma de 140 863,51 de lei).
La 29 septembrie 2023, Alexandru Calmîc a depus cerere privind
ridicarea excepției de tardivitate a cererii de chemare în judecată, solicitând
admiterea excepției de tardivitate și respingerea cererii de chemare în judecată
depusă de către Serviciul Fiscal de Stat, ca fiind tardivă.
Prin încheierea din 13 decembrie 2023 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Central a fost admisă excepția de tardivitate și s-a respins cererea depusă de
Serviciul Fiscal de Stat, ca fiind tardivă.
La 19 decembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Serviciul
Fiscal de Stat a depus cerere de recurs nemotivată împotriva încheierii din 13
decembrie 2023 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central.
Prin decizia din 9 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost admis
recursul declarat de către Serviciul Fiscal de Stat, s-a casat încheierea din 13
decembrie 2023 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, și s-a emis o încheiere
nouă prin care: s-a respins excepția de tardivitate invocată de pârâtul
Alexandru Calmîc și s-a remis cauza în aceeași instanță pentru examinare în
fond.
La 4 septembrie 2024, Alexandru Calmîc, reprezentat de avocatul Lilian
Osoian, a depus cerere privind explicarea deciziei din 9 iulie 2024 a Curții de
Apel Chișinău.
1
Prin încheierea din 30 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost
respinsă cererea depusă de Alexandru Calmîc, reprezentat de avocatul Lilian
Osoian, privind explicarea deciziei din 9 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
La 4 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Alexandru
Calmîc, reprezentat de avocatul Lilian Osoian a depus cerere de recurs
împotriva încheierii din 30 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
solicitînd admiterea acesteia, casarea încheierii contestate cu remiterea cauzei
la rejudecare.
În argumentarea recursului a invocat că nu este de acord cu încheierea
contestată, o consideră neîntemeiată și emisă cu încălcarea și interpretarea
eronată a normelor de drept material și procedural.
A menționat că este neîntemeiată abordarea Curții de Apel Chișinău,
precum că nu ar fi necesare explicații referitoare la sensul, extinderea sau
aplicarea încheierii, sau că decizia ar cuprinde dispoziții contradictorii, cazuri
prevăzute nemijlocit de lege, care ar obliga instanța să dea explicații asupra
cererea depuse. Iar, argumentul instanței că, prin această procedură nu se
poate modifica cuprinsul hotărârii și nici dispozitivul acesteia, este unul
eronat, or, prevederile art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă
demonstrează contrariul.
A precizat că, prin cererea de explicare a deciziei din 9 iulie 2024, nici
nu a solicitat modificarea cuprinsului deciziei, or, de fapt a solicitat emiterea
unei încheieri judecătorești privind explicarea deciziei și anume dacă au fost
aplicate art. 1861 alin. (1) (3) din Codul de procedură civilă și art. 248 alin. (5)
din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 și dacă sunt sau nu
aplicabile prevederile art. 248 alin. (1) și (5) din Legea insolvabilității după
modificările din 14 septembrie 2020, în partea ce ține de curgerea termenului
de prescripție extinctivă de înaintare a cererii de atragere la răspundere
subsidiară prin raportare la creditori. Iar, cele constatate de Curtea de Apel
Chișinău nu au la bază nici un fundament juridic, or, instanța nu a motivat
refuzul solicitării de explicare a deciziei din 9 iulie 2024.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă:
,,Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor
emise de către curțile de apel.”
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.”
2
Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a
referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”
Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să
respingă recursul și să mențină încheierea.”
Art. 251 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă:
„Dacă sunt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea
dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța
emitentă, la cererea participanților la proces sau a executorului judecătoresc, dă explicații
asupra dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul
hotărârii.
Explicarea hotărârii este admisibilă dacă nu a fost executată și nu a expirat termenul
de executare silită.
Explicarea hotărârii se face în ședință de judecată. Participanților la proces li se
comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică explicarea
hotărârii.
Încheierea judecătorească privind explicarea hotărârii se supune recursului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată atestă că încheierea contestată a fost emisă la 30
septembrie 2024 și expediată recurentului, la 22 noiembrie 2024, prin
intermediul poștei electronice (f.d.101). Prin urmare, recursul declarat la data
de 4 noiembrie 2024, se consideră depus cu respectarea termenului de
declarare a recursului.
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că, hotărârea judecătorească trebuie să fie certă, să nu producă
confuzii și să nu creeze disensiuni pentru cei care urmează să-și conformeze
conduita prescrierilor acesteia.
Pentru a aduce o certitudine, necondiționalitate și deplinătate hotărârii
judecătorești, legiuitorul a învestit instanța de judecată inter alia cu dreptul de
a explica conținutul dispozitivului hotărârii ori a omite dispozițiile
contradictorii.
Instituția explicării hotărârii constituie un mijloc legal conferit instanței
de judecată emitente de a explica dispozițiile contradictorii cuprinse în
hotărâre, precum și sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului acesteia.
Obiectul explicării unei hotărâri judecătorești se poate referi doar la
înțelesul hotărârii, limitele și modalitatea executării prestațiilor, precum și la
cercul persoanelor vizate prin hotărâre.
3
Prin prisma art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă, enunțat la
pct. 13 din prezenta încheiere, Completul de judecată apreciază că, Curtea de
Apel Chișinău corect a apreciat ca neîntemeiate, argumentele invocate în
cererea depusă de Alexandru Calmîc, reprezentat de avocatul Lilian Osoian,
cu privire la explicarea deciziei din 9 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
care nu pot fi reținute drept temei de admitere a cererii. Or, decizia din 9 iulie
2024 a Curții de Apel Chișinău, explicarea căreia se solicită, este una certă,
lipsită de orice element de obscuritate și pe înțelesul tuturor, fără a fi necesare
explicații suplimentare referitoare la extinderea sau aplicarea dispozitivului,
fiind expuse constatările care au stat la baza adoptării soluției și, prin urmare,
nu lasă loc interpretărilor.
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
temeinicia încheierii din 30 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din
30 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă în concordanță cu
normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt
neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge recursul declarat de Alexandru Calmîc, reprezentat de avocatul
Lilian Osoian.
Menține încheierea din 30 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
adoptată în cauza de insolvabilitate, intentată la cererea depusă de Serviciul
Fiscal de Stat împotriva lui Alexandru Calmîc cu privire la atragerea la
răspundere subsidiară a membrilor organului de conducere a debitorului
Societatea cu Răspundere Limitată „Nord Import Auto” și încasarea sumei.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
4