2rci-33/25 — Atragerea la răspundere subsidiară

La 11 august 2023, Serviciul Fiscal de Stat a depus cerere de atragere la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului Societatea cu Răspundere Limitată „Nord Import Auto”, în persoana administratorului statutar Alexandru Calmîc, și încasarea în contul masei debitoare a societății „Nord Import Auto” a creanței validate a Serviciului Fiscal de Stat în sumă totală de 470 763,24 de lei (creanță la rangul III cu suma de 329 899,73 de lei și rangul VI cu suma de 140 863,51 de lei).

La 29 septembrie 2023, Alexandru Calmîc a depus cerere privind ridicarea excepției de tardivitate a cererii de chemare în judecată, solicitând admiterea excepției de tardivitate și respingerea cererii de chemare în judecată depusă de către Serviciul Fiscal de Stat, ca fiind tardivă.

Prin încheierea din 13 decembrie 2023 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central a fost admisă excepția de tardivitate și s-a respins cererea depusă de Serviciul Fiscal de Stat, ca fiind tardivă.

La 19 decembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Serviciul Fiscal de Stat a depus cerere de recurs nemotivată împotriva încheierii din 13 decembrie 2023 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central.

Prin decizia din 9 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost admis recursul declarat de către Serviciul Fiscal de Stat, s-a casat încheierea din 13 decembrie 2023 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, și s-a emis o încheiere nouă prin care: s-a respins excepția de tardivitate invocată de pârâtul Alexandru Calmîc și s-a remis cauza în aceeași instanță pentru examinare în fond.

La 4 septembrie 2024, Alexandru Calmîc, reprezentat de avocatul Lilian Osoian, a depus cerere privind explicarea deciziei din 9 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău. 1

Prin încheierea din 30 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea depusă de Alexandru Calmîc, reprezentat de avocatul Lilian Osoian, privind explicarea deciziei din 9 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

La 4 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Alexandru Calmîc, reprezentat de avocatul Lilian Osoian a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 30 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd admiterea acesteia, casarea încheierii contestate cu remiterea cauzei la rejudecare.

În argumentarea recursului a invocat că nu este de acord cu încheierea contestată, o consideră neîntemeiată și emisă cu încălcarea și interpretarea eronată a normelor de drept material și procedural.

A menționat că este neîntemeiată abordarea Curții de Apel Chișinău, precum că nu ar fi necesare explicații referitoare la sensul, extinderea sau aplicarea încheierii, sau că decizia ar cuprinde dispoziții contradictorii, cazuri prevăzute nemijlocit de lege, care ar obliga instanța să dea explicații asupra cererea depuse. Iar, argumentul instanței că, prin această procedură nu se poate modifica cuprinsul hotărârii și nici dispozitivul acesteia, este unul eronat, or, prevederile art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă demonstrează contrariul.

A precizat că, prin cererea de explicare a deciziei din 9 iulie 2024, nici nu a solicitat modificarea cuprinsului deciziei, or, de fapt a solicitat emiterea unei încheieri judecătorești privind explicarea deciziei și anume dacă au fost aplicate art. 1861 alin. (1) (3) din Codul de procedură civilă și art. 248 alin. (5) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 și dacă sunt sau nu aplicabile prevederile art. 248 alin. (1) și (5) din Legea insolvabilității după modificările din 14 septembrie 2020, în partea ce ține de curgerea termenului de prescripție extinctivă de înaintare a cererii de atragere la răspundere subsidiară prin raportare la creditori. Iar, cele constatate de Curtea de Apel Chișinău nu au la bază nici un fundament juridic, or, instanța nu a motivat refuzul solicitării de explicare a deciziei din 9 iulie 2024.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.” 2

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 251 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă: „Dacă sunt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă, la cererea participanților la proces sau a executorului judecătoresc, dă explicații asupra dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii. Explicarea hotărârii este admisibilă dacă nu a fost executată și nu a expirat termenul de executare silită. Explicarea hotărârii se face în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică explicarea hotărârii. Încheierea judecătorească privind explicarea hotărârii se supune recursului.”

În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, hotărârea judecătorească trebuie să fie certă, să nu producă confuzii și să nu creeze disensiuni pentru cei care urmează să-și conformeze conduita prescrierilor acesteia.

Pentru a aduce o certitudine, necondiționalitate și deplinătate hotărârii judecătorești, legiuitorul a învestit instanța de judecată inter alia cu dreptul de a explica conținutul dispozitivului hotărârii ori a omite dispozițiile contradictorii.

Instituția explicării hotărârii constituie un mijloc legal conferit instanței de judecată emitente de a explica dispozițiile contradictorii cuprinse în hotărâre, precum și sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului acesteia.

Obiectul explicării unei hotărâri judecătorești se poate referi doar la înțelesul hotărârii, limitele și modalitatea executării prestațiilor, precum și la cercul persoanelor vizate prin hotărâre. 3

Prin prisma art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă, enunțat la pct. 13 din prezenta încheiere, Completul de judecată apreciază că, Curtea de Apel Chișinău corect a apreciat ca neîntemeiate, argumentele invocate în cererea depusă de Alexandru Calmîc, reprezentat de avocatul Lilian Osoian, cu privire la explicarea deciziei din 9 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, care nu pot fi reținute drept temei de admitere a cererii. Or, decizia din 9 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, explicarea căreia se solicită, este una certă, lipsită de orice element de obscuritate și pe înțelesul tuturor, fără a fi necesare explicații suplimentare referitoare la extinderea sau aplicarea dispozitivului, fiind expuse constatările care au stat la baza adoptării soluției și, prin urmare, nu lasă loc interpretărilor.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată temeinicia încheierii din 30 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 30 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,