3r-300/24 — Cu privire la anularea actului administrativ, obligarea autoritătii publice să emită act administrativ individual favorabil,

În data de 07 martie 2024 Natalia Zabolotnaia a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Direcției Asistență Socială sectorul Ciocana în cadrul Direcției Generale Asistență Medicală și Socială în subordinea Consiliului municipal Chișinău, prin care a solicitat declararea nulității hotărârii/răspunsului nr. 1616 din 04 octombrie 2023 prin care s-a refuzat acordarea ajutoarelor materiale pentru perioada decembrie 2021- noiembrie 2022 și obligarea de a da curs cererii nr. 703 din 07 septembrie 2023 cu privire la acordarea ajutoarelor materiale pentru decembrie 2021- noiembrie 2022.

Prin hotărârea din 18 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Natalia Zabolotnaia împotriva Direcției Asistență Socială sectorul Ciocana în cadrul Direcției Generale Asistență Medicală și Socială în subordinea Consiliului municipal Chișinău cu privire la anularea actului administrativ și obligarea autorității publice să emită act administrativ individual favorabil. (f.d. 54, 64-72)

În data de 05 august 2024, avocatul Alexei Kebeș, în interesele Nataliei Zabolotnaia, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond. (f.d.63)

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 11 decembrie 2024 a declarat inadmisibil apelul depus de către Natalia Zabolotnaia din motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul legal. (f.d. 79-81)

Împotriva încheierii instanței de apel a depus recurs Natalia Zabolotnaia, reprezentată de avocatul Alexei Kebeș, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. (f.d. 84-85)

În motivarea recursului Natalia Zabolotnaia, reprezentată de avocatul Alexei Kebeș, a indicat că încheierea contestată este nejustificată, or, instanța de fond nu a expediat hotărârea motivată în adresa recurentei, iar expedierea acestei prin intermediul poștei electronice a avocatului, fără a fi asigurată recepționarea acesteia de către o parte în proces, este o acțiune nejustificată, mai mult ca atât ilegală în sensul în care se consideră un act îndeplinit. 1

Art. 65 alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ prevede că: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.”

Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 97 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ reglementează că: „Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

Art. 98 alin. (1) din Codul administrativ prevede că: „Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.”

Articolul 1101 alin. (1) din Codul administrativ stabilește că: „Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ prevede următoarele: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 223 din Codul administrativ reglementează că: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”

Art. 232 alin. (2) din Codul administrativ statuează că: 2 „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 236 alin. (1) alin. (2) lit. e) din Codul administrativ relevă că: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ relevă că: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ reglementează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ statuează că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Art. 47 alin. (4) din Legea nr.124 din data de 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere stabilește că: „În cazul în care semnatarul și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă acesta: a) intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă documentele electronice; b) intră în sistemul informațional indicat de destinatar într-o formă accesibilă pentru utilizare în sistemul respectiv.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 243 alin. (2) din Codul administrativ mai sus citat, a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu 3 plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, prin hotărârea din 18 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Natalia Zabolotnaia împotriva Direcției Asistență Socială sectorul Ciocana în cadrul Direcției Generale Asistență Medicală și Socială în subordinea Consiliului municipal Chișinău cu privire la anularea actului administrativ și obligarea autorității publice să emită act administrativ individual favorabil. (f.d. 54,64-72)

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, în data de 05 august 2024 Natalia Zabolotnaia, reprezentată de avocatul Alexei Kebeș a depus apel nemotivat, rezervându-și dreptul de a prezenta apelul motivat odată ce va lua cunoștință cu hotărârea motivată. (f.d. 63)

Instanța de apel prin încheierea din 11 decembrie 2024, prin prisma prevederilor art. 236, alin. (1), alin. (2), lit. e) din Codul administrativ, a declarat inadmisibil apelul depus de către Natalia Zabolotnaia din motivul că motivare apelului nu a fost depusă în termenul legal.(f.d.79-81)

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 11 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs constată că, instanța de apel întemeiat a emis încheierea prin care a declarat inadmisibil apelul.

La acest aspect instanța de recurs menționează că, din conținutul art.232, alin. (2) din Codul administrativ rezultă că apelantul urma să depună apelul motivat în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate.

Astfel, termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai. Articolul 232, alin. (2) din Codul administrativ stipulează că, începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – de la data notificării hotărârii motivate a instanței de fond.

Materialele dosarului atestă că instanța de fond a ales metoda de notificare cea mai adecvată, rapidă și eficientă și a expediat în data de 03 octombrie 2024 hotărârea motivată, prin intermediul poștei electronice a avocatului Alexei Kebeș, alex.kebes@gmail.com, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la fila dosarului 74.

Instanța de recurs evidențiază că, adresa la care a fost expediată hotărârea motivată și anume alex.kebes@gmail.com, este gestionată de către avocatului Alexei Kebeș, or, anume prin intermediul acestei adrese electronice a fost expediat apelul nemotivat precum și recursul. (f.d.61 83)

Astfel, la caz, termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului a început să curgă la 04 octombrie 2024 și a expirat la data de 03 4 noiembrie 2024, care este imediat prima zi lucrătoare după expirarea termenului de contestare.

Cu toate acestea, avocatul Alexei Kebeș, interesele Nataliei Zabolotnaia, nu a respectat termenul stabilit de art. 232, alin. (2) din Codul administrativ și nu a prezentat Curții de Apel Chișinău motivarea apelului.

Prin urmare, este în afara oricărui dubiu că apelanta nu a depus motivarea apelului în termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, deși, de la momentul notificării hotărârii motivate a instanței de fond a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a depune motivarea apelului în interiorul termenului legal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în modul expres prevăzut și în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, avocatului Alexei Kebeș, în interesele Nataliei Zabolotnaia, urma să îndeplinească obligațiile cu bună-credință. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul prevăzut de lege, ori termenul de depunere a apelului motivat este imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de declarare a apelului motivat se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al reprezentantului apelantei, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Argumentul recurentei precum că acesteia nu i s-a notificat hotărârea motivată este respins de către instanța de recurs, or, prin prisma art. 98, alin. (2) din Codul administrativ instanța de fond a notificat hotărârea motivată reprezentatului reclamantei, care urma să depune diligența necesară și să apere interesele clientei în modul corespunzător.

Mai mult ca atât, instanța de fond în data de 03 octombrie 2024 a publicat hotărârea motivată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată, 5 astfel, apelanta fiind cointeresată de soarta dosarului său a avut posibilitatea personal de a lua cunoștință cu hotărârea motivată și de a depune apelul motivat în termen.

În această ordine de idei, în cazul primirii apelului depus de Nataliei Zabolotnaia, pe rol, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de art. 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.

Tot aici, instanța de recurs accentuează că, conform legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În asemenea circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel just a declarat inadmisibil apelul depus de către Natalia Zabolotnaia.

Iar, soluția adoptată prin încheierea recurată, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de societatea recurentă sunt declarative și lipsite de suport juridic, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Natalia Zabolotnaia, reprezentată de avocatul Alexei Kebeș. 6

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de către Natalia Zabolotnaia, reprezentată de avocatul Alexei Kebeș, împotriva încheierii din 11 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 7