2rci-10/25 — tragerea la raspundere subsidiara
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- tragerea la raspundere subsidiara
- Temei legal
- ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate
2rci-10/25 — tragerea la raspundere subsidiara (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la admiterea cererii depuse de Pantelimon Calancea, reprezentat
de avocatul Andrei Iosip, privind ridicarea excepției de neconstituționalitate,
în cauza intentată la cererea Societății cu Răspundere Limitată „Pancons-
Com”, în proces de insolvabilitate, împotriva lui Pantelimon Calancea cu
privire la tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de
conducere a debitorului insolvabil,
la recursul declarat de Pantelimon Calancea, reprezentat de avocatul
Andrei Iosip, împotriva încheierii din 12 decembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău,
(Dosarul nr. 2rci-10/25
NR. PIGD 2-18209817-01-2rci-12022025)
Întrunirea condițiilor privind ridicarea excepției de neconstituționalitate.
Judecătoria Chișinău, sediul Central, jud. N. Iordachi,
Curtea de Apel Chișinău, jud. R. Pulbere, A. Cașcaval, D. Dulghieru,
28 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa participanților la proces cererea depusă de
Pantelimon Calancea, reprezentat de avocatul Andrei Iosip, cu privire
la ridicarea excepției de neconstituționalitate,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 20 mai 2020, S.R.L. „Pancons-Com”, în proces de insolvabilitate,
reprezentată de administratorul autorizat Igor Bulgaru, a depus cerere,
concretizată ulterior, împotriva lui Pantelimon Calancea, solicitând
încasarea de la administratorul statutar/fondatorul Pantelimon Calancea
suma creanțelor validate în mărime de 1 078 612,09 lei, care nu sunt
acoperite integral de masa debitoare a S.R.L. „Pancons-Com”.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 29 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,
s-a admis parțial cererea depusă de lichidatorul S.R.L. „Pancons-Com”, Igor
Bulgaru și s-a tras la răspundere subsidiară cu încasarea din contul
administratorului statutar Pantelimon Calancea în beneficiul S.R.L.
„Pancons-Com” suma de 416 596 de lei. În rest, cererea s-a respins, S-a
încasat din contului lui Pantelimon Calancea în beneficiul statului taxa de
stat în mărime de 14 547 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 02 iulie 2024, prin intermediul poștei electronice (Vol.I, f.d.197),
Pantelimon Calancea, reprezentat de avocatul Andrei Iosip, a depus cerere
de apel împotriva hotărârii din 29 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei
instanțe, adoptarea unei noi hotărâri de respingere ca neîntemeiată a cererii
cu privire la tragerea la răspundere subsidiară.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin încheierea din 05 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău nu s-
a dat curs cererii de apel depuse de Pantelimon Calancea, reprezentat de
avocatul Andrei Iosip, împotriva hotărârii din 29 iunie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Central. S-a comunicat apelantului și reprezentantului
acestuia despre necesitatea prezentării prin intermediul cancelariei Curții de
Apel Chișinău a originalului dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 12
364,95 de lei și a originalului a dovezii de taxă de timbru în mărime de 200
de lei, acordând pentru aceasta un termen de 7 zile din momentul
recepționării încheierii. S-a explicat apelantului că în cazul în care nu va
1
lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă
și împreună cu toate actele va fi restituită.
Prin încheierea din 12 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a
restituit cererea de apel depusă de Pantelimon Calancea, reprezentat de
avocatul Andrei Iosip, împotriva hotărârii din 29 iunie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Central, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen
indicațiile instanței din încheierea din 05 septembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău. S-a remis în adresa apelantului cererea de apel cu toate
documentele anexate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 24 ianuarie 2025 și suplimentar la 08 aprilie 2025, prin intermediul
poștei electronice (Vol.I, f.d.234, Vol.II, f.d.6), Pantelimon Calancea,
reprezentat de avocatul Andrei Iosip, a depus cerere de recurs împotriva
încheierii din 12 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de apel, trimiterea cauzei în
instanța de apel pentru judecarea apelului.
La 08 aprilie 2025, prin intermediul poștei electronice, (Vol.II, f.d.6),
Pantelimon Calancea, reprezentat de avocatul Andrei Iosip, a depus cerere
cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, solicitând admiterea
cererii cu privire la sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova
privind exercitarea controlului constituționalității prevederilor art. 100 alin.
(1) din Codul de procedură civilă, remiterea Curții Constituționale sesizarea
în vederea examinării constituționalității prevederilor art. 100 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, amânarea examinării cauzei, în ordine de recurs,
până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de
neconstituționalitate.
În motivarea acesteia a invocat că nefiind de acord cu hotărârea din 20
iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, la data de 02 iulie 2024,
a declarat apel motivat împotriva acesteia. Iar prin încheierea din 05
septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel
depuse împotriva hotărârii menționate și s-a comunicat apelantului și
reprezentantului acestuia despre necesitatea prezentării prin intermediul
cancelariei Curții de Apel Chișinău a originalului dovezii de plată a taxei de
stat în mărime de 12 364, 95 de lei și a originalului dovezii de plată a taxei
de timbru în mărime de 200 de lei, acordându-le pentru aceasta un termen de
07 zile din momentul recepționării încheierii.
Totodată, a menționat că la 04 decembrie 2024, urmare a unui apel
telefonic efectuat, greiera judecătorului Dorin Dulghieru a transmis la adresa
electronică xxxxx copia încheierii din 05 septembrie 2024. La 05 decembrie
2024 apelantul a achitat taxa de stat și taxa de timbru. La 09 decembrie 2024,
a depus în cancelaria Curții de Apel Chișinău o cerere prin care a solicitat
anexarea unor înscrisuri la dosar, prezentând confirmarea achitării taxei de
2
stat și a taxei de timbru, înlăturând astfel neajunsurile indicate în încheierea
din 05 septembrie 2024. Însă la 15 ianuarie 2025, a recepționat, prin
intermediul Î.S. „Poșta Moldovei”, încheierea din 12 decembrie 2024 a
Curții de Apel Chișinău, prin care s-a dispus restituirea cererii de apel depuse
de Pantelimon Calancea împotriva hotărârii din 20 iunie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Central, pronunțată în cauza civilă intentată de lichidatorul
S.R.L. „Pancons-Com”, având ca obiect tragerea la răspundere subsidiară a
membrilor organelor de conducere ale debitorului - în persoana
administratorului statutar și unicului asociat, Pantelimon Calancea.
De asemenea, a precizat că în motivarea încheierii din 12 decembrie
2024, Curtea de Apel Chișinău a reținut prevederile art. 100 alin. (1) din
Codul de procedură civilă. Curtea de Apel Chișinău a constatat că încheierea
din 05 septembrie 2024 a fost comunicată apelantului la data de 29 noiembrie
2024, chiar dacă lipsește confirmarea recepționării acesteia și chiar dacă
aceasta a fost expediată la 04 decembrie 2024. Drept urmare, a declarat
recurs împotriva acesteia la 24 ianuarie 2025.
Avocatul recurentului a afirmat că reglementările normative
prevăzute la art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, controlul
constituționalității cărora se solicită, au incidență în cazul din speță și
urmează a fi apreciate în contextul examinării cererii de recurs.
În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a
hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a
hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la
soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui
participant la proces, sesizează Curtea Constituțională (art. 121 alin. (1) din
Codul procedură civilă).
Conform §79-80 din Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 9
februarie 2016, pentru interpretarea art.135, alin.(1), lit. a) și lit. g) din
Constituție, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție
constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are
posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în
cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate. Curtea
menționează că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției de
neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al
dreptului la un proces echitabil.
Potrivit §82-83 din aceeași Hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul
ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra
conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la
verificarea întrunirii următoarelor condiții: (1) obiectul excepției intră în
categoria actelor cuprinse la articolul 135, alin.(1), lit. a) din Constituție; (2)
excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau
indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; (3)
3
prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; (4) nu
există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.
Verificarea constituționalității normelor contestate constituie
competența exclusivă a Curții Constituționale. Judecătorii ordinari nu sunt
în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în
condițiile menționate la paragraful 82.
Astfel, în opinia avocatului recurentului, se constată în litigiul dedus
judecății că sunt întrunite condițiile necesare pentru ridicarea excepției de
neconstituționalitate stabilite în art. 121 alin. (2) din Codul de procedură
civilă și Hotărârea nr. 2 din 9 februarie 2016 a Curții Constituționale, or,
obiectul cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate, constituie
prevederile art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care intră în
categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție.
De asemenea, excepția de neconstituționalitate este ridicată de către
o parte implicată în proces și anume de către reprezentantul recurentului, iar
prevederile menționate sunt aplicabile cauzei, precum și nu există o hotărâre
anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile invocate.
Potrivit art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova,
coroborat cu dispozițiile art. 4, alin. (1), lit. a) din Legea cu privire la Curtea
Constituțională, Curtea Constituțională exercită la sesizare controlul
constituționalității legilor, regulamentelor și hotărârilor Parlamentului, a
decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și dispozițiilor
Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova
este parte. Totodată, cererea privind sesizarea Curții Constituționale privind
verificarea constituționalității a unor sintagme din normelor de drept indicate
supra, constituie o prerogativă a părții din proces, iar prin ignorarea excepției
de neconstituționalitate și rezolvarea litigiului fără soluționarea prealabilă a
excepției de către Curtea Constituțională, judecătorul ordinar ar dobândi
prerogative improprii instanței judecătorești, ceea ce este inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art.1 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012:
„(4) Procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului
de procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.”
Art. 424 din Codul de procedură civilă:
„(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva
încheierilor emise de către curțile de apel.”
Art. 121 din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărîrilor
Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor și
ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța
de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea
Constituțională.
4
(2) La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale,
instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra
conformității cu Constituția a normelor contestate, limitîndu-se exclusiv la verificarea
întrunirii următoarelor condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.a)
din Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este
ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărîre anterioară a Curții Constituționale avînd ca obiect prevederile
contestate.
(3) Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se
supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă
pînă la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se
amînă pledoariile.
(4) Dacă nu sînt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2), instanța refuză
ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată
cu fondul cauzei.
(5) Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea
de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege
ori dacă cererea de recurs împotriva hotărîrii sau deciziei curții de apel a fost declarată
admisibilă conform legii.”
Art. 135 din Constituția Republicii Moldova:
„(1) Curtea Constituțională: a) exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor
și hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a
hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care
Republica Moldova este parte; g) rezolvă cazurile excepționale de neconstituționalitate
a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiție.”
Art. 100 din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților
la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei
împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin
intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea
de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de
gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului
cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Studiind cererea cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării
constituționalității a unei prevederi legale, în raport cu normele de drept
relevante speței deduse judecății, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție consideră că aceasta urmează a fi admisă, din motivele ce succed.
Prin Hotărârea nr. 2 adoptată la 09 februarie 2016 de către Curtea
Constituțională a Republicii Moldova, „Pentru interpretarea articolului 135,
alin. (1), lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova (excepția de
neconstituționalitate) (sesizarea nr.55b/2015)”, s-a decis că în cazul
existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, hotărârilor
5
Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze
aflate pe rolul său, instanța de judecată este obligată să sesizeze Curtea
Constituțională. Totodată, s-a dispus că excepția de neconstituționalitate
poate fi ridicată în fața instanței de judecată de către oricare dintre părți sau
reprezentantul acesteia, precum și de către instanța de judecată din oficiu.
Conform § 82 -83 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09
februarie 2016, pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din
Constituție Curtea reține că judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra
temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor
contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor
condiții: (1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul
135 alin.(1) lit.a) din Constituție; (2) excepția este ridicată de către una din
părți sau reprezentantul acesteia, sau indică faptul că este ridicată de către
instanța de judecată din oficiu; (3) prevederile contestate urmează a fi
aplicate la soluționarea cauzei; (4) nu există o hotărâre anterioară a Curții
având ca obiect prevederile contestate. Curtea reține că verificarea
constituționalității normelor contestate constituie competența exclusivă a
Curții Constituționale. Astfel, judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze
părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile menționate
la paragraful 82.
În conjunctura enunțată, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție relevă că pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu
sesizarea Curții Constituționale, este necesară întrunirea cumulativă a tuturor
condițiilor imperative prevăzute la art. 121 alin. (2) din Codul de procedură
civilă, enunțat în prezenta încheiere, care, de altfel, rezultă și din hotărârea
nominalizată a Curții Constituționale.
În context, obiectul cererii de ridicare a excepției de
neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 100 alin.(1) din Codul de
procedură civilă, care intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin.
(1) lit. a) din Constituție. Excepția de neconstituționalitate este ridicată de
către o parte implicată în proces, și anume de către pârâtul/recurent
Pantelimon Calancea, reprezentat de avocatul Andrei Iosip, iar prevederile
menționate sunt aplicabile cauzei, precum și nu există o hotărâre anterioară
a Curții Constituționale având ca obiect prevederile invocate.
Conform art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova
coroborat cu dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea
Constituțională nr.74 din 10 aprilie 2025, Curtea Constituțională exercită, la
sesizare, controlul constituționalității legilor și hotărârilor Parlamentului, a
decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor
Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova
este parte.
6
Completul Curții Supreme de Justiție menționează că cererea privind
sesizarea Curții Constituționale privind verificarea constituționalității
normei de drept citată supra, constituie o prerogativă a părții din proces, la
caz, a pârâtului/recurent, iar prin ignorarea excepției de neconstituționalitate
și rezolvarea speței fără soluționarea prealabilă a excepției de către Curtea
Constituțională, judecătorul ordinar ar dobândi prerogative improprii
instanței judecătorești, ceea ce este inadmisibil.
Din considerentele enunțate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite cererea depusă de
pârâtul/recurentul Pantelimon Calancea, reprezentat de avocatul Andrei
Iosip, privind sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova privind
exercitarea controlului constituționalității
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 121 alin. (3), art.
269-270 din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite cererea depusă de Pantelimon Calancea, reprezentat de avocatul
Andrei Iosip, privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a
prevederilor art.100 alin.(1) din Codul de procedură civilă.
Se remite Curții Constituționale a Republicii Moldova sesizarea depusă
de Pantelimon Calancea, reprezentat de avocatul Andrei Iosip, în vederea
examinării constituționalității prevederilor art.100 alin.(1) din Codul de
procedură civilă.
Se amână examinarea cauzei în ordine de recurs până la pronunțarea Curții
Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
7